1,024 matches
-
a societății și la ordinea sa legală, ne-am referit de fapt la stat. El are funcții de menținere a păcii interne: 1) statul oferă continuitatea legală a societății naționale; astfel, îi permite individului să perceapă națiunea ca pe un continuum în timp și spațiu, ca pe o personalitate în numele căreia acționează oamenii, care cere și primește servicii și oferă beneficii, față de care cineva poate simți o loialitate personală pe care nu o mai manifestă decât față de puține alte grupuri sociale, exceptând
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe care el însuși le desemnează drept „textúle”, „texticule”, note și „notúle”, „eseuri explodate, cogitațiuni intemperante, aluviuni moldovinești, ghiveciuri bahluvioase, anamneze desferecate”, „lucrături frontaliere” etc.), diferite prin tematică ori structură, însă izbitor de asemănătoare între ele, ca segmente ale unui continuum, ale unui solilocviu virtual infinit și atotcuprinzător. Definitorie este identitatea lor stilistică, inconfundabilă. Scriitorul combină erudiția cu spiritul ludic, cultivă un vocabular neologistic și tehnicist (cu alimentare copioasă din terminologia științelor limbajului, în special a poeticii, semioticii și retoricii, discipline
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
Vaslui "pătrunde" în 1870 prin Semănătorul, 1873 - Vocea Hușului, respectiv 1875 - Albina Vasluiului, deci 140 de ani de presă locală sunt susținuți și de realizările locului iar MERIDIANUL - implicit TV.V. (televiziunea Vaslui), Unison Radio Vaslui, Unison Radio Bârlad - reprezintă un CONTINUUM într-o perioadă frământată, dar de mare avânt cultural - informațional. Schimbul de valori - exodul creierelor, dar, "am și luat" - face parte din însăși existența entității românești 405 Date personale despre autor Nume: MARIN Prenume: Dumitru, V. Data nasterii: 28 aprilie
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
reproductibilitatea intersubiectivă (reproducerea fenomenelor și analiza lor de către mai mulți cercetători). 10. Ipoteza trebuie să fie utilă. Septimiu Chelcea analizează schema lui Galtung privind evaluarea ipotezelor după gradul lor de confirmare. În urma confruntării cu realitatea, ipotezele se plasează pe un continuum de la totala lor falsificare până la deplina verificare. CONCEPTUL Un concept este un semnificant lingvistic, un ansamblu de caracteristici modale gândite unitar. Este o formă elementară a gândirii, o idee generală. Diferă de imaginea mentală prin faptul că aceasta este individuală
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
iar un fermier american producea 86.000 de kg de cereale, adică de 20 de ori mai mult! Ceea ce rezultă de aici, de fapt, nici nu are vreo legătură cu decalajele, care sunt considerate doar diferențe de mărime pe un continuum cantitativ. Ceea ce contează este faptul că, după 70 de ani de dezvoltare a agriculturii, România încă a rămas comparabilă cu ea însăși în 1930, orice comparație cu lumea dezvoltată fiind irelevantă: pur și simplu ne aflăm în lumi diferite. Eșecul
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
identifica care sunt domeniile de dezvoltare care necesită o diversificare a activităților, care sunt activitățile care sunt realizate cu ușurință acasă, modul în care copilul reacționează la diverse activități propuse. Părintele se simte implicat în viața copilului său și vede continuumul relației dintre „acasă“ și „la grădiniță“. În acest fel, începe să își verbalizeze temerile sau să se simtă valorizat în rolul său, se poate centra pe observațiile asupra copilului său. Ca educator, putem să evaluăm dacă abilitățile sale parentale au
Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
nuvele și microromane fantastice, privite Într-o continuitate care Începe prin Cum am găsit piatra filosofală și sfârșește În hadit-urile pe care, laborios și interogativ, i le consemna În ultimii săi ani, această literatură nu poate fi desprinsă dintr-un continuum de semnificație: el pornește, mai ales când conturează mai clar derivația fantastică, de la o experiență pe care nu o cunosc ceilalți scriitori, și anume de la continuitatea imensă și labirintică pe care un istoric al religiilor o poate sesiza Între lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Opere Complete, Editura "Librăria Școalelor", București, 1914, volum coordonat de Octav Minar. 834 Ibidem, p. 197. 835 Ibidem, p. 198. 836 Regăsim aici, sub altă formă, dialectica de tip hegelian ca principiu de bază al devenirii. 837 Ibidem, p. 199. Continuumul spațiu-timp este un mod de manifestare a lumii fizice. De asemenea, și fenomenele sociale au această caracteristică, a continuității și devenirii intercondiționate și permanente, fapt ce permite studierea cu ajutorul matematicii atât a fenomenelor fizice, cât și a celor sociale. 838
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
participanții la cercetare erau în mod semnificativ diferiți de părinții lor17. Așa că analiza de conținut are de-a face doar cu experiența subiectivă a continuității. Cu toate acestea, continuitatea nu trebuie văzută în termeni dihotomici și categorici, ci ca un continuum format din câțiva indecși ori subcategorii. Alternativ, intervievații ar putea avea un „un profil de continuitate” fundamentat pe scorurile realizate de fiecare index. Pentru că materialele nu conțineau nici o referință la această categorie, în urma lecturii foarte atente a subtextelor, am ales
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
analiză de conținut. Remarci de finaltc "Remarci de final" Clarificarea comparației dintre cele două demonstrații ale analizei de conținut pe care le-am oferit în acest capitol constă în asumarea a trei dimensiuni sau opțiuni metodologice, toate fiind relevante pentru continuumul obiectiv-subiectiv: 1. Folosește oare cercetătorul nostru un subtext bine-definit de enunțuri ori introduce în raționament informații din context, din ceea ce nu s-a spus și/sau compară fragmente din secțiuni diferite? 2. Cât de mare este ponderea demersurilor interpretative sau
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
avut capacitatea de a reforma economia și societatea, așa cum promiseseră. Orientarea spre social-democrație a PDSR s-a cristalizat treptat datorită mai degrabă unor factori externi. În primul rând, faptul că partidele istorice au ocupat de la început zona de dreapta a continuumului politic a împins inevitabil spre asumarea de către PDSR a unei poziții mai de stânga. În lipsa acestui factor, s-ar putea presupune că PDSR ar fi fost tentat mai degrabă să încline spre zona dreptei. Etichetarea continuă a PDSR de către partidele
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
evident că lipsește o conceptualizare adecvată a tipului de economie în perioada de tranziție. Paradigma explicativă curentă se bazează pe principiul unicității structurale și pe un evoluționism simplist. Economia, așa cum există ea la un moment dat, reprezintă un punct pe continuumul procesului de evoluție, cu mai multă economie comunistă sau mai multă economie de piață. Există și metodologii utilizate de unele organizații internaționale pentru a identifica punctul ocupat de o economie pe acest continuum al tranziției: proporția întreprinderilor private, reglementările specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
un moment dat, reprezintă un punct pe continuumul procesului de evoluție, cu mai multă economie comunistă sau mai multă economie de piață. Există și metodologii utilizate de unele organizații internaționale pentru a identifica punctul ocupat de o economie pe acest continuum al tranziției: proporția întreprinderilor private, reglementările specifice economiei de piață adoptate etc. Modelul celor două structuri care se presupune că se înlocuiesc treptat una pe alta este mai degrabă fals decât adevărat. Economia în tranziție nu este o economie de
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Fearn-Banks, Kathleen (1996), Crisis Communication: A Casebook Approach, Mahwah NJ., Lawrence Erlbaum Associates Floch, Jean-Marie (1990), Sémiotique, marketing et communication, Paris, Presses Universitaires de France Floch, Jean-Marie ([1995] 2000), Visual Identities, trad. de Alec McHoul & Pierre van Osselaer, London New York, Continuum Internațional Publishing Group Foucault, Michel ([1966] 1977), Discipline and Punish: The Birth of the Prison, trad. de Alan Sheridan, New Yoek, Pantheon Books Foucault, Michel ([1969] 1999), Arheologia cunoașterii, trad. de Bogdan Ghiu, București, Editura Univers Frigioiu, Nicolae (2004), Imaginea
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1999), Arheologia cunoașterii, trad. de Bogdan Ghiu, București, Editura Univers Frigioiu, Nicolae (2004), Imaginea publică a liderilor și instituțiilor politice, București, "comunicare.ro" Gadamer, Hans-Georg ([1975] 2006), Truth and Method, trad. de Joel Weinsheimer și Donald G. Marshall, London & New York, Continuum Gilpin, Dawn R. (2008), "Narrating the organizațional self: Reframing the role of the news release", în Public Relations Review 34, pp. 9-18 Girardet, Raoul ([1986] 1997), Mituri și mitologii politice. Trad.de Gabriela Adameșteanu, Iași, "Institutul European" Goldman, Robert (1992
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
progrese pe linia formalizării logice. Cred că dilema clasică a reductibilității sau ireductibilității logice a judecăților de valoare la cele de existență poate fi rezolvată cu mai mare succes dacă vedem cele două genuri de judecăți ca extreme ale unui continuum (logic și axiologic), și nu ca doi poli opuși. Actualmente se acutizează discuția privind raportul dintre propozițiile de valoare ca universale și ceea ce se numește „contextualismul”. Acesta din urmă, promovat de disciplinele socioumane, în particular de sociologie și psihologia socială
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de socializare, cu accentul suplimentar pe importanța trăsăturilor generale dintr-o cultură în configurarea personalității indivizilor ei.) Cele două tipuri de relație dintre socializarea primară și cea secundară - deplina continuitate și, respectiv, schimbarea radicală (re-socializare) - sunt situații extreme ale unui continuum între care se înșiră, cel puțin în societățile ce cunosc adânci transformări economice, sociale și culturale, majoritatea biografiilor individuale. Adică, prin socializarea secundară, preadolescentul, adolescentul și tânărul își însușesc o lume mai mult sau mai puțin apropiată de cea a
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Pugh transferă deliberat această semnificație în domeniul comportamentului uman. Sistemul neurofiziologic este un computer genetic înnăscut în care schemele, montajele decizionale sunt rezultatul evoluției biologice (prin selecții și mutații). A evita durerea, frica, foamea etc. și a căuta opusul lor - continuumul dintre cei doi poli putând fi cuantificat -, iată „valorile” explicate „psihobiologic”. E o deturnare-diversiune evidentă a înțelesului consacrat al conceptului de valoare. Dorind cu orice preț să introducă biologicul, Pugh extinde, nepermis de mult, sfera valorii la nevoile și mecanismele
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
deși nu în mod necesar, de siguranța economică. Ceea ce face ca în interiorul societăților să existe mari discrepanțe între clase și grupuri sociale din punctul de vedere al axiologicului postmodern, dar, ca valoare statistică, și între țări pe ansamblu. Admițând un continuum de la „foarte puțin practicate” la „foarte mult”, țara noastră s-ar plasa undeva pe la mijloc, așa cum sugerează, de altfel, și datele obținute din anchete internaționale (Inglehart, 1997). Situată între Occident și Orient ca mentalitate, având deci atuul unui echilibru între
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este bipolaritatea sa, alternativitatea, care arată că subiectul este pentru sau contra unui obiect. G.W. Allport (1971), analizând mai mult de o sută de definiții, conchide că elementul cel mai frecvent este bipolaritatea. Între cei doi poli există un continuum, atitudinea putând fi mai mult sau mai puțin favorabilă, astfel încât ea are diferite grade de intensitate. Pe acest principiu sunt construite scările de atitudine. Postulatul teoretic al bipolarității nu este atestat întotdeauna în cercetările empirice (punctul zero al continuumului poate
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un continuum, atitudinea putând fi mai mult sau mai puțin favorabilă, astfel încât ea are diferite grade de intensitate. Pe acest principiu sunt construite scările de atitudine. Postulatul teoretic al bipolarității nu este atestat întotdeauna în cercetările empirice (punctul zero al continuumului poate fi saturat de necunoaștere, răspunsuri neutre, ambigue și ambivalente sau stări conflictuale). Proprietatea de bipolaritate a atitudinilor a fost nuanțată în mai multe direcții majore. Astfel, când studiem prin anchete și sondaje atitudinile (opiniile) unei mase mari de indivizi
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la altul (pentru și împotrivă). La nivel individual însă, atitudinile sunt unipolare nu doar în sensul că persoanele concrete sunt în acord sau în dezacord cu ceva, ci și în acela că există tendința de a ignora cealaltă jumătate a continuumului. Subzistă o vădită asimetrie în atenția, importanța și credibilitatea acordate informațiilor ce susțin propria poziție atitudinală în comparație cu cea contrară. A. Eagly și S. Chaiken (1998) citează o serie de studii teoretice și empirice care demonstrează că, din punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau necunoașterea unui obiect atitudinal, ci cumva o medie a aprecierilor simultan negative și pozitive față de acesta ale aceluiași individ. De aceea, pentru a caracteriza conținutul ambivalenței ca fiind radical altceva comparativ cu alte motive ce determină răspunsuri plasate la mijlocul continuumului bipolar - inclusiv cu ceea ce am putea numi „ambiguitate” și care denotă un gen de incertitudine, neclaritate, nehotărâre, dar de neconfundat cu neutralitatea, indiferența sau necunoașterea -, cercetătorii au tratat separat aspectul negativ și aspectul pozitiv al ambivalenței. În acest scop, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
populară „lupul își schimbă părul, dar năravul ba”, ceea ce arată încă o dată că în domeniul socioumanului distanța dintre cunoașterea comună și cea științifică este mult mai redusă față de științele „tari” și că avem de-a face mai mult cu un continuum între cele două niveluri.) Să precizăm în acest sens că totuși, după cum sugeram, teoria atitudinilor duale nu se confundă cu ipocrizia, exprimată și în zicala de mai sus, cele două atitudini coexistând pe planuri psihocomportamentale diferite: atitudinea inițială, profundă, remanentă
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociologie și psihologie socială traduse la noi din franceză, limbă unde s-a folosit pentru belief tot „credință”. Credințele sunt entitățile infrastructurale cele mai importante ale spiritualității unei societăți sau unui grup, ele desemnând toate propozițiile ce se întind pe continuumurile abstract - concret, cert - probabil, descriere - evaluare (judecăți de constatare - judecăți de valoare, în termenii filosofiei clasice), difuz - bine definit. Și ele sunt, pe multiple dimensiuni, în strânsă conexiune unele cu altele, formând un sistem complex. Astfel, în sfera noțiunii „sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]