607 matches
-
format din microtubuli, microfilamente și filamente zise intermediare. Microtubulii sunt alcătuiți din tubuline (proteine globulare polimerizate în protofilamente). Alăturarea unui număr de 13 protofilamente formează un microtubul. Microtubulii se asociază cu reticulul endoplasmic rugos prin intermediul kinezinelor motorii (proteine cu funcție contractilă ce determină deplasarea reticulul endoplasmic rugos din apropierea nucleului către periferie) și cu aparatul Golgi, prin intermediul dineinelor (proteine cu funcție ATP-azică ce furnizează enzime pentru deplasarea centripetă a aparatului Golgi). „Citoplasma” (privită cu decenii în urmă ca un mediu proteic omogen
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
imediată a canalelor de calciu a căror deschidere (indusă de depolarizarea membranei) conduce la activarea procesului de exocitoză. Așa se explică rapida creștere insulinică după cea mai mică creștere glicemică. Procesul este mediat de mai multe proteine funcționale cu proprietăți contractile, rapid activabile, care explică latența mică dintre creșterea glicemică și eliberarea de insulină (fig.12). Cu toată „discreția” fazei precoce insulinosecretorii, rolul său în homeostazia glicemică pare fundamental (81, 82). Un rol important în procesul exocitozei este jucat de proteinele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
ani, a crescut interesul pentru posibilitatea de a evalua gradul fibrozei cardiace, cu rol prognostic cardiovascular dovedit. Studiile au utilizat tehnici bazate pe ecoreflectivitate. Metoda de evaluare prin dispersia inversată (backscattering) a semnalului poate reflecta într-o anumită măsură proprietățile contractile ale miocardului mai mult decât conținutul colagenic, în timp ce ecoreflectivitatea se corelează direct proporțional cu fibroza cuantificată histologic. Ecoreflectivitatea a arătat că constituția tisulară a hipertrofiei ventriculare stângi poate varia și că medicamentele care favorizează regresia ei pot avea efecte variate
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a sistemului venos a fost făcută de André Vesale în De Humanis corporis fabrica (1543) (Friedman, 2005, Caggiati, Allegra, 2007). Vesale furnizează o descriere exactă a structurii peretelui venos cu împărțirea tunicii interne în două straturi: unul intern conținând fibre contractile dispuse dinspre interior spre exterior circular, oblic și longitdinal și unul extern format dint-o rețea laxă ce îl separă de structurile înconjurătoare. Descrierea valvelor venoase are următoarea secvență temporală (Caggiati, Allegra, 2007): 1540, când Giovanni Battista Canano descrie pentru prima
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fină. Tunica medie, mai subțire decât la artere, este de natură conjunctivă și musculară, fibrele colagene fiind dispuse fie într-o rețea laxă, fie dintr-o membrană groasă. Elementele clasice formează rețele sau benzi subțiri cu orientări longitudinale, iar elementele contractile sunt izolate în fascicule, așezate longitudinal, oblic în spirală și circular. Tunica externă, adventicea, reprezintă o continuare conjunctivo-elastică a mediei în care elementele elastice sunt mai numeroase și dispuse în membrane, în ele găsindu-se și fibre musculare netede, rare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
sau mai multe straturi cu orientare diferită. Astfel, în vena femurală, poplitee și venele superficiale ale gambei, fibrele musculare se dispun într-un strat circular așezat între două straturi longitudinale. 2. vene musculo conjunctive care sunt constituite din numeroase elemente contractile, puternice, așezate circular într unul sau două straturi și dispuse într-un țesut conjunctiv cu o slabă armătură elastică. Venele musculare sunt prevăzute cu valvule. Ele se dispun perechi față în față și prin alipirea marginilor libere împiedică refluxul sanguin
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
modificărilor morfologice ale celorlalte componente. Pentru țesutul muscular neted al tunicii medii, procesele de hipertrofie și hiperplazie pot asocia modificări în structura celulelor musculare, prezența de vacuole sugerând un posibil rol secretor și fagocitar al acestora, ceea ce poate explica funcția contractilă anormală a celulelor musculare netede din peretele venos. În țesutul conjunctiv al intimei și mediei crește proporția de matrice extracelulară nefibrilară (amorfă) și fibrilară, și apar modificări structurale ale fibrelor elastice și de colagen. Alternanța de zone de hipertrofie și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
boala varicoasă, ca verigă de legătură spre transformarea de tip fibros. Culturile celulare din venele varicoase au demonstrat că principalele componente ale peretelui venos, și anume celulele musculare netede localizate în medie, își modifică, prin schimbări ale ciclului celular, fenotipul contractil normal în fenotip secretor (Jurokova et al., 1982). Acest fapt conduce la o degenerare de tip fibros, caracterizată prin dezorganizarea arhitecturii și distribuției fibrelor de colagen (mai numeroase în medie și adventice) și elastice (mai puțin numeroase, ca rezultat al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
endoteliul și inițiind mecanisme compensatorii care conduc la modificările degenerative colagenice și musculare (Coleridge Smith, 1997, Elsharawy et al., 2007). La nivelul mediei, examenul electronomicroscopic pune în evidență: (i) transformarea celulelor musculare netede, prin apariția potențialul fagocitic, prin transformarea fenotipului contractil în fenotip secretor și, posibil, prin creșterea conținutul intracelular de apă care conduce la modificări hipertrofice, și nu hiperplazice (Kockx et al., 1998, Wali, Eid, 2001, Urbanek et al., 2004, Elsharawy et al.,2007); (ii) dezvoltarea importantă a rețelei de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cât fragmentele de venă recoltate sunt mai distale. Celulele endoteliale apar aglomerate/densificate, cu orientare verticală, au forme anormale, cu margini neregulate, sunt hipertrofiate și alungite, nucleii au marginalizare cromatiniană iar citoplasma conține microfilamente legate probabil de presupusa lor funcție contractilă. Aceste celule prezintă, citoplasmatic, vacuole cu conținut clar, picături lipidice și corpuri fantomă. În zona faldurilor, celulele endoteliale devin mai comprimate, subțiate și alungite, unele dintre ele chiar descuamate în lumen. O parte din aceste invaginații se unesc creând, spații
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
celulelor musculare netede poate constitui o verigă importantă a mecanismului patogenic, în boala varicoasă (Wali, Eid, 2001). Pentru a explica potențialul de sinteză puternic exprimat de celulele musculare netede, un alt element intens discutat este capacitatea de transformare a fenotipului contractil în fenotip secretor (Rose, Ahmed, 1986). Acest proces nu are încă o cauză definită, iar în seria ipotezelor este inclusă posibilitatea unui determinism genetic (Venturi et al., 1996, Travers et al., 1996), precum și cea legată de dereglări ale apoptozei, prin
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
-se astfel nu numai excesul de colagen (care nu poate fi atribuit exclusiv celulelor musculare netede cu fenotip secretor), ci și existența zonelor izolate în care matricea extracelulară este dezorganizată (prin eliberarea enzimelor capabile de liză). Miofibroblastul, care asociază capacitate contractilă, poate interveni în echilibrul funcțional - prezența sa putând fi interpretată ca reacție compensatorie, adaptativă, la pierderea celulelor musculare netede. Suplimentar datelor din literatură, studiul nostru realizează o caracterizare aprofundată colagenului fibrilar: diametrul variabil, mai mare decât în statusul de normalitate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
varicoasă având un potențial rol în transformarea de tip fibros a componentei colagenice. • Prezența mastocitelor și a limfocitelor T se corelează semnificativ statistic cu stadiile evolutive ale bolii varicoase. • Profilul ultrastructural al leziunilor specifice bolii varicoase, în cadrul căruia transformarea fenotipului contractil al celulei musculare netede în fenotip secretor, este completat prin prezența mio fibroblastelor și a caracterizării colagenului nou format, a cărui asamblare nu respectă tiparul normal. • Absența unor diferențe semnificative între leziunile tisulare/celulare și trăsăturile moleculare identificate în diferite
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
privire fixă, pătrunzătoare și arzătoare, nas ascuțit, cu nări mobile, buze subțiri, dinții sunt mai mult lungi decât lați, prin proeminența caninilor. Puls rapid, dar mai puțin plin decât la limfatici și sanguini. Apetit violent, gură frecvent amară, stomac foarte contractil. Urină de culoare închisă. Transpirație rară. Caractere dinamice Mers activ, neliniștit, cu pumnii strânși. Gesturi accentuate și precise, mișcări bruște și vehemente. Vorbire scurtă, sacadată, cu întinderi emfatice de voce. Vorbește aspru și imperativ, alocuțiune rapidă și facilă. Caractere psihologice
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
rezoluție (microscop electronic) relevă faptul că fibrele musculare sunt formate din 4002000 de miofibrile de 1-3 microni și care sunt dispuse paralel (Figura 76) cu axul longitudinal al fibrei musculare. Miofibrilele sunt organite caracteristice fibrelor musculare striate și reprezintă structuri contractile. Miofibrilele rezultă ca urmare a diferențierii sarcoplasmei. Miofibrilele se caracterizează printr-o striație dublă (3, 12, 13, 19, 20): -una longitudinală, determinată de dispoziția miofibrilelor în fascicule longitudinale și paralele; -alta transversală, consecutivă alternării regulate de discuri clare și întunecate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în capacitatea mușchiului de a dezvolta o tensiune mecanică la extremitățile sale, însoțită sau nu de scurtarea lungimii mușchiului și de alte manifestări fizicochimice (electrice, biochimice, termice) și histomorfologice care pregătesc, însoțesc și urmează procesul de contracție propriu-zise. Realizarea procesului contractil propriu-zis este precedată de o serie de fenomene premergătoare, înlănțuite: 1. declanșarea mesajului contractil, pe cale reflexă sau voluntară; 2. conducerea mesajului contractil pe căile nervoase la nivelul unităților motorii; 3. parcurgerea barierei neuro-musculare; 4. depolarizarea sarcolemei musculare cu generarea unui
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nu de scurtarea lungimii mușchiului și de alte manifestări fizicochimice (electrice, biochimice, termice) și histomorfologice care pregătesc, însoțesc și urmează procesul de contracție propriu-zise. Realizarea procesului contractil propriu-zis este precedată de o serie de fenomene premergătoare, înlănțuite: 1. declanșarea mesajului contractil, pe cale reflexă sau voluntară; 2. conducerea mesajului contractil pe căile nervoase la nivelul unităților motorii; 3. parcurgerea barierei neuro-musculare; 4. depolarizarea sarcolemei musculare cu generarea unui potențial de acțiune propagat, care prin mecanismul de cuplare a excitației cu contracția antrenează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
manifestări fizicochimice (electrice, biochimice, termice) și histomorfologice care pregătesc, însoțesc și urmează procesul de contracție propriu-zise. Realizarea procesului contractil propriu-zis este precedată de o serie de fenomene premergătoare, înlănțuite: 1. declanșarea mesajului contractil, pe cale reflexă sau voluntară; 2. conducerea mesajului contractil pe căile nervoase la nivelul unităților motorii; 3. parcurgerea barierei neuro-musculare; 4. depolarizarea sarcolemei musculare cu generarea unui potențial de acțiune propagat, care prin mecanismul de cuplare a excitației cu contracția antrenează o serie de fenomene mecano-chimice ale ciclului contracție-relaxare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
3. parcurgerea barierei neuro-musculare; 4. depolarizarea sarcolemei musculare cu generarea unui potențial de acțiune propagat, care prin mecanismul de cuplare a excitației cu contracția antrenează o serie de fenomene mecano-chimice ale ciclului contracție-relaxare, prin energia 2+ furnizată de sistemul energogen contractil și cu participarea ionilor de Ca . Acestea sunt însoțite de o serie de modificări ultrastrucurale ale proteinelor contractile miofibrilare, manifestări energetice, mecanice, termice și acustice caracteristice contracției musculare propriu-zise și relaxării. Faza postcontractilă de relaxare este însoțită de fenomene de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de cuplare a excitației cu contracția antrenează o serie de fenomene mecano-chimice ale ciclului contracție-relaxare, prin energia 2+ furnizată de sistemul energogen contractil și cu participarea ionilor de Ca . Acestea sunt însoțite de o serie de modificări ultrastrucurale ale proteinelor contractile miofibrilare, manifestări energetice, mecanice, termice și acustice caracteristice contracției musculare propriu-zise și relaxării. Faza postcontractilă de relaxare este însoțită de fenomene de refacere care sunt în legătură cu: 1. pomparea ionilor de Ca în reticulul sarcoplasmatic; 2. eliminarea interacțiunii proteinelor contractile; 3
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
proteinelor contractile miofibrilare, manifestări energetice, mecanice, termice și acustice caracteristice contracției musculare propriu-zise și relaxării. Faza postcontractilă de relaxare este însoțită de fenomene de refacere care sunt în legătură cu: 1. pomparea ionilor de Ca în reticulul sarcoplasmatic; 2. eliminarea interacțiunii proteinelor contractile; 3. refacerea rezervelor energetice fosfatmacroergice; 4. anularea datoriei de oxigen acumulate în suprasolicitările epuizante. Mușchii scheletici asigură diverse activități ale aparatului locomotor prin capacitatea lor de contracție de tip izometric sau izotonic. Contracția izotonică se realizează atunci când mușchiul se scurtează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
13-14 ani, creșterea rezistenței se realizează între 14-15 ani ajungând la 85 % din valoarea manifestată la adulți la vârsta de 17-18 ani). Conform opiniei lui Israël (1976), citat de J. Weineck (1994), "copilul posedă la naștere o structură de elemente contractile destul de omogene". Între 3-4 luni, fibrele musculare își încheie procesul de diferențiere și se dezvoltă un mare număr de fibre rapide. El susține (1977) de asemenea “că nu este imposibil ca bazele biologice ale capacității de viteză să se stabilească
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
13.3.1. Importanța aportului și eliminării de apă și sodiu 100 13.3.2. Hormonul antidiuretic 101 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron 102 13.3.4. Hipertensiunea arterială 103 14. Distribuția tisulară a fluxului sanguin 104 14.1. Activitatea contractilă a mușchiului neted vascular 104 14.2. Modularea mușchiului neted de către endoteliu 105 14.2.1. Oxidul nitric 107 14.2.2. Prostaciclina 110 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2.4. Endotelinul 111 14.3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]