821 matches
-
deprinsă repede și fără riscuri, cei care au activat s-au văzut, mai devreme sau mai târziu, înlăturați din anturajul noilor demnitari, apoi îndepărtați din serviciu. CONCLUZII Volumul de față a analizat științific, sistematic și unitar organizarea serviciilor de informații/contrainformații românești, aspecte ale activităților întreprinse și personalitatea unora dintre manageri. Pentru aceasta am căutat izvoare inedite, am analizat datele și am reconstituit arhitectura de securitate a României în perioada 1919-1945. De asemenea, am prezentat situația internă și cea externă, acestea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unora dintre manageri. Pentru aceasta am căutat izvoare inedite, am analizat datele și am reconstituit arhitectura de securitate a României în perioada 1919-1945. De asemenea, am prezentat situația internă și cea externă, acestea fiind cadrul în care serviciile de informații/contrainformații naționale s-au raportat, atât în organizarea structurilor, cât și în activitățile specifice. După primul război mondial, România a rămas pe o poziție consecventă alături de Franța și Marea Britanie, așa încât securitatea țării reprezenta și securitatea puterilor democratice. Tratatele bilaterale și alianțele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acestui sistem. Cel de-al doilea tronson (1929-1938) a cuprins câteva elemente definitorii: apariția unor noi legi de organizare și funcționare pentru Poliție și Jandarmerie, respectiv ascensiunea Serviciului Secret. Pe baza celor două legi au fost reorganizate structurile de informații/contrainformații (Direcția Poliției de Siguranță și Corpul Detectivilor) și a luat ființă un alt serviciu specializat (Serviciul Jandarmeriei), care au acoperit un larg spectru din siguranța națională. Activitatea celor două instituții a fost afectată de doi factori: marea criză economică și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost U.R.S.S., urmată de Ungaria și Bulgaria, aflate într-o atentă monitorizare, în timp ce zona internă a avut două obiective majore: comuniștii și legionarii. Crearea Serviciului de Centralizare a Informațiilor a dezvoltat la maxim capacitățile analitice ale serviciilor de informații/contrainformații, oferind liderului cele mai bune produse de pe acest palier. Organizarea și activitatea Brigăzii Speciale antilegionare și-a dovedit eficiența, cea mai bună dovadă fiind continuitatea acesteia și în regimurile politice următoare. După 23 august 1944, primele măsuri ale noilor guvernanți
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu sincopele aferente, cauzată de orgolii personale și dorința de primordialitate. În definitiv, generalul Ronge a avut dreptate când a afirmat că gradul de colaborare interinstituțională a depins „de gradul de armonie în relațiile personale” între șefii serviciilor de informații/contrainformații și șefii structurilor locale ale Poliției, Jandarmeriei, marilor unități și comandamente. Concluzia arată că cei mai buni specialiști din «intelligence» au provenit din D.P.S.G. (Romulus P. Voinescu, N. Stan Emanoil, Vintilă Ionescu, Mihail Moruzov, Eugen Cristescu, Constantin Maimuca, Niki Ștefănescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
construcții. Anexa B AMENDAMENTE LA ACORDUL MPFSEE Anexa A APENDICE-1 STRUCTURA GENERALĂ A FORȚEI ÎN CADRUL SEEBRIG * UNITĂȚI DE Anexa A APENDICE-2 CONTRIBUȚIA CU TRUPE ALE STATELOR PARTICIPANTE Anexa A APENDICE-3 SEEBRIG Anexa C APENDICE-2 (OF-5) PENTRU ȘI CIVIL/ SIUNI FINANȚE CONTRAINFORMAȚII MILITARĂ Anexa C APENDICE-4 Biroul ��efului geniului CG-7 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Element de Pe nr. 0 Titlul funcției Gradul Studii Sursa Observații comandă nr. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CECG701 PECG701 Șef CG-7 OF-4 A 1/5 Ofițer cu planificarea geniului ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CECG703 PECG703 Ofițer geniu OF-3 A 3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CECG704
ORDONANŢĂ nr. 13 din 27 ianuarie 2000 pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol adiţional la Acordul privind Forţa Multinaţională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Bucureşti la 30 noiembrie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126790_a_128119]
-
construcții. Anexa B AMENDAMENTE LA ACORDUL MPFSEE Anexa A APENDICE-1 STRUCTURA GENERALĂ A FORȚEI ÎN CADRUL SEEBRIG * UNITĂȚI DE Anexa A APENDICE-2 CONTRIBUȚIA CU TRUPE ALE STATELOR PARTICIPANTE Anexa A APENDICE-3 SEEBRIG Anexa C APENDICE-2 (OF-5) PENTRU ȘI CIVIL/ SIUNI FINANȚE CONTRAINFORMAȚII MILITARĂ Anexa C APENDICE-4 Biroul șefului geniului CG-7 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Element de Pe nr. 0 Titlul funcției Gradul Studii Sursa Observații comandă nr. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CECG701 PECG701 Șef CG-7 OF-4 A 1/5 Ofițer cu planificarea geniului ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CECG703 PECG703 Ofițer geniu OF-3 A 3 ────────────────────────────────────────────────���───────────────────────────── CECG704
AL DOILEA PROTOCOL ADIŢIONAL*) din 30 noiembrie 1999 la Acordul privind Forţa Multinaţională de Pace din Europa de Sud-Est. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126791_a_128120]
-
spună: "Vezi că ai un ofițer sau un militar în termen care..."? M. M.: Niciodată. S. B.: Teritoriile erau foarte bine marcate. M. M.: S-ar putea să fi urmărit, să fi făcut, să fi dat date către cei de la Contrainformații (CI). Dar ei, direct, să se amestece, nu. S. B.: Dar cu cei de la CI cum ați colaborat? Mă gândesc la faptul că CI-ul vă comunica: Vedeți că-l avem pe acela sub monitorizare, vezi că acela e suspectat
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
și simplu de instruire militară, nu intram în nicio discuție politică sau în alte chestiuni, niciodată. Era un filtru extraordinar: CI-ul și partidul. Nu ne interesau treburile politice. N-aveam nici surse de informare, eram și bine verificați de contrainformații, să fie clară problema. La noi era Friptu, unul micuț, un locotenent-major infanterist. Neacșu era al Divizionului. S. B.: Ceea ce încerc eu să văd este cam cât ajungea și sub ce formă trecea de filtrul de care vorbeați dumneavoastră, de
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
a întâlnit ăla în parc cu ăla și au discutat nu știu ce. Astea toate-s după istorici, să scrie ei istorie sau ceva. Deci, după mine, sunt fabulații. Pentru că, dacă era ceva, sistemul, cum era dictatorial la noi, ar fi știut: contrainformațiile, securitatea, miliția. Tot ce mișcai, te lua, te termina. S. B.: Pe ăia i-a cam împrăștiat. Dar, ceea ce mă miră pe mine, dacă acceptăm premiza că a fost ceva cu Militaru (că de asta se spune că a și
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
formație!" M. M.: Deci, s-a redus un pic participarea asta acolo, dar alte ordine restrictive, știu eu? S. B.: Niște schimbări au fost chiar fără să vi se spună de ce, dar le-ați perceput? M. M.: Sistemul acesta de contrainformații era drăcesc, funcționa perfect. Apoi, era în mintea tuturor, a noastră, frica. Nu ne băgăm, nu facem. S. B.: Toți aveați familii, aveați și un statut de invidiat. Militarul în România comunistă era bine văzut. M. M.: Extraordinar de bine
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
numai. S. B.: Acum, da, le găsești peste tot, dar atunci, în '89, cam greu. Cine avea? M. M.: Nu știu. E posibil să fi deținut și alte structuri, ori militare ori non-militare. Dacă erau ăia ai Amiralului Dinu, șeful contrainformațiilor? Și-acum sunt structuri sub acoperire. S. B.: Ne-am bătut cu niște fantome, cu sentimentul că suntem în război. Când am intrat în PC, în una din seri, era și comandantul Blanariu acolo, pe podiumul acela de la direcționale, în fața
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
amestecă cineva în comandă și control s-a făcut totul praf... S. B.: Din păcate, au fost și astfel de momente. M. M.: Păi, imediat ce ne-am întors, în noaptea de Anul Nou sau după aceea, știți că ofițerii de la contrainformații primiseră ordin și au lucrat toată noaptea sau două-trei nopți să distrugă toate documentele pe care le aveau - dosare, note informative. S. B.: De ce? M. M.: Nu știu. Am primit informația de la Comandantul Diviziei. M-am dus jos la Friptu
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
vezi care-i treaba acolo!" Când m-am dus la Divizie Șef de Stat major, una dintre sarcini a fost să predau arhiva CI-ului. Mai mult de jumătate am distrus-o fiindcă erau tot felul de tâmpenii. Ofițer de contrainformații acolo era unul Cristea, un băiat bun, mă cunoșteam cu taică-său demult. Eram atunci mai rodat un pic, m-am dus și i-am zis: "Băi, Cristea, din ce n-ați distrus voi toți sau eu, ți-au mai
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
chemat și controlul M.F.A.-ului de la București. Au venit și, la fel, nu mi-au găsit nimic. M-au chemat la București la generalul Jelev, care era șeful Regiunii a 2-a militară. Pe tren m-a condus ofițerul de contrainformații. A zis că are și el treburi la Pitești, da’ de fapt a mers cu mine la București. Când am coborât din tren, pe peron m-am întâlnit cu un alt căpitan de geniu. M-a salutat și m-a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pedeapsă: 8 ani muncă silnică, 5 ani interdicție, degradare militară, confiscarea totală a averii. ăstea a’ fost pedepsele complimentare (sic!)... Din acest grup, maioru’ Mărgărit și căpitanu’ Gyorfi au fost despărțiți de noi și i-a dus din nou la contrainformații militare la București, iar pe restu’ patru, adică pe mine, căpitanu’ Untaru, maioru’ Neicu și maioru’ Malacu, ne-a dus la penitenciaru’ Râmnicu Vâlcea unde am stat o lună... Pă urmă am aflat de ce ne-a lăsat aci. Chemaseră organu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
competente de securitate ale părților contractante, responsabile cu aplicarea prezentului acord, sunt următoarele: Pentru România ────────────── Ministerul Apărării Naționale Direcția generală de informații a apărării Str. Izvor nr. 13-15 București Pentru Republică Bulgaria ───────────────────────── Ministerul Apărării Serviciul de securitate - poliție militară și contrainformații militare 34, Tsar Boris III Bl. D Sofia 2. Punctele de contact pentru prezentul acord sunt: Pentru România ────────────── Atașatul apărării, militar, aero și naval Ambasada României 154, Gagarin Street Sofia Pentru Republică Bulgaria ────────────────────────── Atașatul apărării Ambasada Republicii Bulgaria Str. Rabat
ACORD din 29 martie 2000 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind protecţia informaţiilor militare secrete schimbate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133443_a_134772]
-
în măsura în care, în conformitate cu legislația germană, există obligația legală de a furniza informații. Asemenea obligații de a furniza informații există în conformitate cu prevederile paragrafului 18 alin. 1 al Legii privind protecția Constituției federale, ale paragrafului 10 alin. 1 al Legii privind Serviciul de Contrainformații Militare și ale paragrafului 8 alin. 2 al Legii privind Serviciul Federal de Informații. Prezentul protocol intra în vigoare o dată cu intrarea în vigoare a prezentului acord. Încheiat la București la 15 octombrie 1996, în două exemplare, fiecare în limbile română
ACORD din 15 octombrie 1996 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, precum şi a terorismului şi a altor fapte penale de o gravitate deosebită. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147707_a_149036]
-
a furat. Am coborât de la sala tronului și m-am suit pe un TAB. Erau 5 TAB-uri, veniseră la CC, pe urmă au fost îndrumate către Televiziune. Ne-am oprit la Palatul Victoria și îl căutau pe ofițerul de contrainformații prin clădire. M-am dus de nebun după el. Ceilalți veneau după mine. Aveam arma de la Comitetul Central. Acolo a fost o mare greșeală că s-au dat arme la civili. Unii aveau, alții nu aveau buletine. “Lasă, domne, că
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
română a fost exclusiv sau, mă rog, în cea mai mare parte, poliție politică. Unii nu știu, uită ori se prefac a nu ști sau a fi uitat că, în fostul Departament al Securității Statului, funcționau direcții de contraspionaj, antiterorism, contrainformații economice sau în domeniul comerțului exterior, contrainformații militare, ca să nu mai vorbim de unitățile de informații externe, existente în toate statele - mai mult sau mai puțin democrate, mai mult sau mai puțin totalitare -, direcții sau unități care se ocupau exclusiv
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
în cea mai mare parte, poliție politică. Unii nu știu, uită ori se prefac a nu ști sau a fi uitat că, în fostul Departament al Securității Statului, funcționau direcții de contraspionaj, antiterorism, contrainformații economice sau în domeniul comerțului exterior, contrainformații militare, ca să nu mai vorbim de unitățile de informații externe, existente în toate statele - mai mult sau mai puțin democrate, mai mult sau mai puțin totalitare -, direcții sau unități care se ocupau exclusiv de cunoașterea, prevenirea, descoperirea, contracararea și neutralizarea
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Independent) Cercetări Penale, iar după un an-doi a recăpătat rangul de direcție, ultima titulatură fiind Direcția a VI-a Cercetări Penale, subordonată nemijlocit șefului Departamentului Securității Statului și situată în organigramă imediat după cele cinci direcții informativ-operative: de informații interne, contrainformații în sectoarele economice, contraspionaj, contrainformații militare, securitate și gardă. Personalul Direcției Cercetări Penale a cunoscut, în perioada 1970-1989, schimbări continue sub aspect numeric, doar în sensul diminuării efectivelor, astfel încât, în decembrie 1989, unitatea era formată din numai două servicii de
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
un an-doi a recăpătat rangul de direcție, ultima titulatură fiind Direcția a VI-a Cercetări Penale, subordonată nemijlocit șefului Departamentului Securității Statului și situată în organigramă imediat după cele cinci direcții informativ-operative: de informații interne, contrainformații în sectoarele economice, contraspionaj, contrainformații militare, securitate și gardă. Personalul Direcției Cercetări Penale a cunoscut, în perioada 1970-1989, schimbări continue sub aspect numeric, doar în sensul diminuării efectivelor, astfel încât, în decembrie 1989, unitatea era formată din numai două servicii de anchetă, având fiecare câte zece
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
o cantină a...minerilor, în zilele când reușeam să ne încadrăm în programul acesteia. Pe ansamblu, acțiunile organelor de securitate au fost conduse de generalul-maior Emil Macri, pe atunci - și până la Revoluție - șef al fostei Direcții a II-a, de contrainformații în sectoarele economice, căruia, în misiunea la care mă refer, i s-a subordonat cu un anumit grad de independență și mica echipă de anchetatori din care făceam parte. Cercetările în care am fost implicat în august-septembrie 1977 au avut
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
întâmplase ceva cu totul ieșit din comun. Iar al doilea indiciu care mi-a întărit această presupunere l-a constituit prezența la cabinetul secretarului de stat a șefului U.S.L.A. și a unuia din locțiitorii șefului Direcției a IV-a, de contrainformații militare. În asemenea situații, reușeam să intuiesc aproape de realitate natura și gravitatea evenimentului care se petrecuse, judecând după unitățile informativ-operative din care făceau parte ceilalți ofițeri chemați odată cu mine și, mai ales, după funcțiile pe care le aveau. În speță
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]