899 matches
-
și secretar general de redacție. După 1989 va fi jurnalist la „Cotidianul”, editor executiv la „PRO TV Magazin”, editor al „Ziarului de duminică”, suplimentul cultural al „Ziarului financiar”. Colaborează cu poezie la „Luceafărul”, „Nouăzeci”, „România literară”, „Astra”, „Tribuna”, „Vatra”, „Contemporanul”, „Transilvania”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare” ș.a. Debutează, ca student, cu ciclul de poeme Vid de memorie, în revista „Nord” (1981), iar prima carte, Ieudul fără ieșire, îi apare în 1994, autorul obținând premii pentru debut din partea Uniunii Scriitorilor, a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
cu volumul Xilofonul și alte poeme (1990). La începutul anilor ’90 face parte, împreună cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea, din „grupul literar de la Brașov”, cunoscut și sub numele de „mișcarea mașscriistă”. A colaborat la „Dialog”, „Echinox”, „România literară”, „Contrapunct”, „Interval”, „Euphorion” ș.a. Este căsătorită cu scriitorul Ion Bogdan Lefter. În ciuda formulelor variate pe care P. le utilizează, cărțile ei par secvențe coextensive ale unui text unic, care își revendică un statut transgeneric. Poezia, proza și eseistica se coagulează în jurul
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
Manu, Eseu, 145-146; Al. Călinescu, Recuperări, CRC, 1988, 40; Nicolae Manolescu, Doi poeți de altădată, RL, 1989, 1; Simion, Scriitori, IV, 45-47; Grigore Ilisei, Portrete în timp, Iași, 1990, 185-199; Laurențiu Ulici, Efectul de sincronism, LCF, 1990, 1; Vasile Spiridon, Contrapunct crepuscular, RL, 1991, 28; Constantin Coroiu, Mărturii în timp, București, 1997, 169-176; Florin Șindrileanu, Antologia poeziei românești culte de la Dosoftei până în 1993, București, 1998, 558; Marin Mincu, Poeticitatea românească postbelică, Constanța, 2000, 72-74; Popa, Ist. lit., I, 240-241; Al. Piru
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
să insinueze narațiunii modelul retoric al simfoniei lui Berlioz. Tentativa amintește teoretic de André Gide și de proiectele orgolioase ale eroului din Les Faux-monnayeurs (1925). Practic însă, P. este mai aproape de experiența pe care o întreprinde Aldous Huxley în Punct, contrapunct (1928). Și el își dorește un tip de narațiune în care conlucrarea internă, infrastructurală a capitolelor să aproximeze convergența orchestrală a episoadelor simfonice. Menține, de aceea, romanul în strictă simetrie cu afabulația muzicală și dă unor convenții componistice funcționalitate literară
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Facultatea de Litere a Universității ieșene, unde avansează până la gradul de profesor. Mai îndeplinește funcția de redactor-șef al publicațiilor „Sud-Est” (1991-1992) și „Continent” (din 1999). Colaborează cu poezii și critică literară la „România literară”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Steaua”, „Contrafort”, „Contrapunct” ș.a. P. debutează în revista școlară suceveană „Sinteze”, iar editorial cu volumul de versuri Viața fără sentimente (1982), unde „acumulează observații nonsubiective în naturi moarte de-a binelea” (Marian Popa). O stilistică austeră înrămează aici o afectivitate minimă sau absentă
PRICOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
a începe, îi apare în 1981. Este inclus în culegerea colectivă Desant ’83, alături de Mircea Nedelciu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constatin Stan, Gheorghe Crăciun, Mircea Cărtărescu ș.a., scriitori care vor ilustra optzecismul. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Vatra”, „Ateneu”, „Tomis”, „Contrapunct” ș.a. A semnat și Andrei Tomșa. I s-au acordat mai multe premii, din partea revistelor „Luceafărul” (1980), „Ateneu” (1981), „Amfiteatru” (1985). Sub un titlu provocator, primul volum al lui P. însumează, s-ar putea spune, teste de abilitare prozastică, atestând
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
Anglia, București, 2003. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 171-175; Damian, Direcții, 284-288, 310-313; Ardeleanu, Însemnări, 135-159; Dimisianu, Schițe, 51-55, 183-197; Drăgan, Aproximații, 211-213; Dimisianu, Prozatori, 95-99; Balotă, Labirint, 401-406; Ardeleanu, „A urî”, 132-137; Negoițescu, Lampa, 160-173; Stănescu, Cronici, 185-189; Sorianu, Contrapunct, 173-176; Bugariu, Incursiuni, 117-121; Vlad, Convergențe, 298-305; Ciobanu, Panoramic, 245-249; Constantin, Prozatori-critici, 80-83; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 255-263; Iorgulescu, Rondul, 107-114; Streinu, Pagini, III, 138-140; Felea, Secțiuni, 368-371; D. Micu, Periplu, București, 1974, 265-270; Ardeleanu, Opinii, 32-36; Cristea
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
în construcția personajului al cărui nume îl poartă. Alfonz este o marionetă într-o lume privită cu lupa, o lume fără identitate. Cu o notă comună, ironia, publicistica lui R. din Cartea cu politice (2001) cuprinde articole apărute în „Cadran”, „Contrapunct”, „Cotidianul”, „Minerva”, „România liberă” ș.a, în perioada 1990-2001. Realitatea este surprinsă cu umor amar, uneori în apoftegme murphyene, alteori în texte „prozo-politice”, urmărind consecvent critic clișeele contemporane, prin subiecte ca „limba de lemn”, „calitatea și cantitatea manipulărilor”, „cantitatea și
RAŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289145_a_290474]
-
centralitate a omului; în fapt, el îl urmează imediat pe zeul ucis, rămânând un simplu individ lipsit de o rațiune mai înaltă decât cea personală, care poate oricând să alunece spre absurd și aberație (de unde și angoasa ce servește de contrapunct hedonismului postmodern). [...] Un postmodernism «autenticist» e o contradicție în termeni, în măsura în care a fi postmodern înseamnă (și) a conștientiza și a accepta un număr maxim de convenții, însă nu din resemnare, ci [...] prin asumarea totală a riscurilor și savurarea precarității condiției
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
cu un eseu despre Dinu Flămând și editorial, în 1985, cu Ceremonia textului. A colaborat, de regulă cu studii critice, în numeroase publicații, printre care „România literară”, „Caiete critice”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Contrapunct” (unde în 1990 și 1991 a susținut, alături de Ion Bogdan Lefter, cronica literară), „Dialog”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Transilvania”, „Euphorion” ș.a. După 1994 devine colaborator al mai multor reviste și membru al unor organizații științifice din SUA. Ceremonia textului cuprinde patru studii
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
cu Paul Georgescu, București, 1982; Viața obligatorie, București, 1983; Spectacol amânat, București, 1985; Schițe despre fericire, București, 1987; Firea lucrurilor, București, 1988; Scrisori de la capătul zilelor, îngr. și pref. Mircea Iorgulescu, București, 2002. Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 123-129; Sorianu, Contrapunct, 103-106; Caraion, Duelul, 97-100; Stănescu, Poeți și critici, 68-70; Poantă, Modalități, 229-230; Iorgulescu, Rondul, 56-63; Cristea, Un an, 139-142; Petroveanu, Traiectorii, 267-276; Dimisianu, Valori, 27-29; Cândroveanu, Alfabet, 143-152; Piru, Poezia, II, 48-52; Zalis, Tensiuni, 233-238; Culcer, Citind, 75-78; Laurențiu, Eseuri
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
proză în „Vatra” (1981) și editorial, în volumul colectiv Doisprezece prozatori (1988). Este unul din fondatorii revistei sibiene „Euphorion”, unde a lucrat ca redactor (1990-1992) și ca redactor-șef (1992-1993). A colaborat la „Transilvania”, „Vatra”, „Viața românească”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Contrapunct”, „România literară” ș.a. În contrast cu moda textualistă din anii ’80, M. scrie o proză parabolică, cu un epic redus, cu elemente fantastice și poematice, grefată pe tipare mitice și turnată într-o scriitură artizanală, uneori prolixă. Astfel, romanul În preajma legendei (1989
MUNTEANU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
literară. După licență predă limba și literatura română la mai multe școli generale rurale și la Liceul Industrial din Jibou. Din 1996 este redactor-șef al revistei „Unu” (Oradea). Debutează la „Amfiteatru” în 1972. Colaborează la „Echinox”, „Familia”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Poesis”, „Apostrof”, „Calende”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Euphorion” ș.a. Prima carte, Scrisori din Muzeul Pendulelor, îi apare în 1982. „Caligraf al emoției” cum l-a definit Mircea Petean, M. cultivă în poezie versul tensionat, eliptic, de o concentrare studiată, încât de
MURESAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
apărut în „Cronica”, „Caietele Eminescu”, „Tribuna”, „Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza»” (la care din 1995 este redactor responsabil), „Limba română”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Limba română” (Chișinău), „Dacoromania” (Freiburg im Breisgau), „Contrapunct”, „Revista română”, „România literară”, „Timpul”, „Balkan-Archiv”, „Revue de linguistique romane”, „Romanische Sprachgeschichte” (Berlin-New York), „Idei în dialog” ș.a. A dat tiparului volumele Studii de lexicologie biblică (1995; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române) și Aeterna Latinitas. Mică enciclopedie a gândirii europene
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
cu o rubrică permanentă de eseu politic („Recurs”), iar din 1997 este director editorial la „Transilvania jurnal”, apoi redactor responsabil al ediției clujene a ziarului „Evenimentul zilei”. Colaborează cu versuri, recenzii, eseuri, însemnări la „Amfiteatru”, „Vatra”, „Familia”, „Astra”, „Cronica”, „Steaua”, „Contrapunct”, „22”, „Conversația” (Arad), „Poesis” ș.a. Debutează editorial cu volumul de poeme Cartea de iarnă (1981). Selecții din poemele sale apar traduse în limbile maghiară, germană, italiană, franceză, în reviste și în antologii românești și străine. În timpul și după stagiul efectuat
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
și Mariana Marin. A activat în cenaclurile Junimea (1974-1978), Cenaclul de Luni (1977-1983), Alternative (1987-1988), Interval (începând din 1990) și în Cercul literar 19 (1981-1985), ultimele trei din Brașov. Colaborează la „România literară”, „Astra”, „Convingeri comuniste”, „Vatra”, „Familia”, „Echinox”, „Contrafort”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Euphorion”, „Apostrof” ș.a. I s-au decernat Premiul Asociației Scriitorilor Profesioniști (1995), Premiul revistei „Poesis” (1996) ș.a. Trei teme aflate într-o strânsă simbioză se degajă din eseurile reunite de M. în volumul Sinapse (2001). Mai întâi, e
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
tributară patriotismului de paradă („plai mioritic”, „sfântă Țară”), tema întoarcerii la matcă e în esență autentică și fiindcă primește influxul de adâncime al reintegrării cosmice: „Privirea zării / e lanț la picioarele mele / din graiul izvoarelor / mi-am făcut inele”. În contrapunct cu această comuniune apare, începând cu Dor albastru (1991), meditația fulgurantă a solitarului pentru care tăcerile par a fi mai elocvente decât cuvintele. Poezia tinde să devină solilocviu elegiac, vorbind despre iubita dispărută, despre tristețea „iernii / care ne-a trădat
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
în cultura modernă”, „Ethos”, 1944, 1; Cornel Mihai Ionescu, „Călătoriile Renașterii și noi structuri literare”, VR, 1967, 12; Streinu, Pagini, IV, 236-237; Biberi, Lumea, 171-177; Martin, Generație, 166-173; Balotă, Labirint, 417-421; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 317-324; Sorianu, Contrapunct, 235-239; Vlad, Convergențe, 143-148; Constantin, Prozatori-critici, I, 24-28; Raicu, Structuri, 192-197; Tomuș, Răsfrângeri, 203-208; George, Sfârșitul, I, 36-49, 272-276, II, 308-311; Martin, Metonimii, 351-354; Al. Călinescu, „Poezia lui Eminescu”, CREL, 1975, 4; Paul Anghel, Nouă arhivă sentimentală, București, 1975, 96-101
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
literare și de cultivare a limbii române. Debutează cu poezia Fără Gauguin în „Steaua” (1972) și va fi prezentă în volumul colectiv Alpha ‘84. Prima carte personală de versuri este Narațiuni întâmplătoare (1989). Publică versuri, proză, interviuri în „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „România literară”, „Viața românească”, „Poesis”, „Familia”, „Vatra” ș.a. Colaborează la ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (Roma, 2000; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române). Poemele pe care le scrie P. - de regulă mici narațiuni fracturate, lacunare, presărate
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
pentru Studierea Arhivelor Securității (din 2000), realizator TV (moderând din 2002 emisiunea „Idei în libertate”). Începe prin a publica versuri la „Tribuna”, în 1976. Debutul publicistic veritabil, asumat ca atare de autor, se produce însă cu proză, în 1992, la „Contrapunct”, în timp ce debutul editorial datează din 1995, când apare volumul de eseuri Cerul văzut prin lentilă (Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează cu eseuri, proză, poezie la revistele „22”, „Litere, arte & idei”, „Dilema”, „Orizont”, „Vatra”, „Secolul 20”, „Plai cu boi” ș.a. P. este
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
din București, devine profesor de muzică la Liceul „Dinu Lipatti” și la Academia de Muzică din capitală. Debutează cu versuri la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” în 1979, fiind apoi prezent cu proză în volumul colectiv Desant ’83. Colaborează la „Contrapunct”, „Luceafărul”, „România literară”, „Teatrul azi”, „Avanscena”, „Actualitatea muzicală” ș.a. După ce a bătut pe claviatura prozei cu multă inteligență și umor, P. își arată competența armonică și în poezie. Grație, livresc, amintiri lirice, aderență la un real citit elegant, fluid, dar
PETCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288768_a_290097]
-
presă cu versuri, la „Echinox” (1974), iar editorial, ca urmare a concursului pentru debut al Editurii Dacia, cu volumul Un munte, o zi (1981). Colaborează cu versuri, recenzii, eseuri, proză la „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Luceafărul”, „Familia”, „Viața românească”, „Apostrof”, „Contrapunct”, „Contemporanul”, „Haiku” (București), „Albatros” (Constanța), „Dacia literară”, „Interval”, „Poesis”, „Zburătorul” (Onești) ș.a. Cu numai o carte tipărită înainte de 1989, Un munte, o zi, și, în compensație, cu câte o culegere aproape în fiecare an din 1990, P. recuperează etapele amânate
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
în „Amfiteatru” (1978), iar prima carte, Aide-mémoire, îi apare în 1989. Colaborează și la „România literară”, „Timpul”, „Interval”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Astra”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Tineretul liber”, „Pagini bucovinene”, „Bucovina literară”, „Arca”, „Hyperion”, „Euphorion”, „Poesis”, „Apostrof”, „Contrapunct”, „Familia” ș.a. Din 1997 susține câțiva ani cronica literară în cotidianul „Bună ziua, Brașov”. Poezia lui P. cultivă o anume delicatețe ce răzbate din banalul cotidian, relevată cu umor bonom într-o notație finală a fiecărei compoziții, ca o mică surpriză
PISCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288826_a_290155]
-
dezvăluia prematur: romane, nuvele și schițe; nici una dintre cărțile anunțate nu a apărut. A publicat ulterior alte cărți de proză, literatură pentru copii, a semnat traduceri (din limbile franceză și engleză). A colaborat la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „România literară”, „Contrapunct”, „Cariatide”, la emisiuni de radio și televiziune. Și-a continuat activitatea literară în Franța, diferite texte - poezie și proză scurtă - fiindu-i selectate în volume colective editate ca urmare a unor concursuri literare. În Totul și încă ceva P. se
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
dispensar din județul Dâmbovița, ulterior alegând să se ocupe exclusiv de scris. Între 1990 și 1994 este redactor la „Cuvântul” și la „Amfiteatru”, trece la Editura Litera, iar din 1995 funcționează în cadrul Grupului Editorial All. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Vatra”, „Viața românească”, „Arc”, „Arca”, „Dilema” ș.a. Prima sa prezență editorială se înregistrează odată cu volumul colectiv de proză scurtă Debut ’86. Excesul de relativizare a propriei valori literare se adaugă la P. discreției aproape maladive. Scriitor care stăpânește povestirea cu
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]