856 matches
-
mai mult decât dumneavoastră care nu știți nici să-l urâți ca un bărbat, nici să-l adorați ca un creștin"120. O tactică polemică argheziană, prezentă și în acest din urmă enunț, constă în paralelismul retoric întemeiat pe imagini contrastante: autorul autoînvestit cu sentimente alese, deculpabilizându-se șiret de orice gest eretic anterior discursului, în timp ce adversarul său este exilat în zona dezonorantă a intereselor meschine. În ceea ce privește relația intimă cu divinitatea, lirica argheziană a fost terenul cel mai fertil și, în consecință
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în strategie polemică de "autosusținere", care validează propria imagine în defavoarea celei adverse, prin cultivarea unei atitudini funciarmente morale. "E poate absurd, însă m-am obișnuit să n-am orgoliu și nu-mi atribui darurile ce mi se acordă." În chip contrastant, autoportretul liric supradimensionează eul demiurgic "(...) zămislit ca-n basme / cu șapte frunți și șapte / Grumazi și șapte țeste", un sine neînțeles de egoul obișnuit, căruia i se substituie miraculos, generând impresia stranie că "altcineva scrie cu mâna mea, și poate
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
decât domnia sa", pentru că proiectează un scenariu al megalomaniei adversarului care va face deliciul oricărui lector avizat. O strategie asociativă, la care Arghezi recurge deseori, este cea a oglinzilor paralele, deformatoare, în care imaginea actanților protagoniști (el și adversarul său) este contrastantă prin valorile etice pe care le promovează. Pe de o parte, avem autoreflectată imaginea unui Arghezi modest, bine intenționat, "un simplu scriitor și gazetar" care-și abordează victima numai cu apelative reverențioase precum "domnul", "domnia sa", iar pe de alta, cea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
etc.". Cu cât imaginea acestuia este mai impozantă, iar enumerația ironică și deci polemică a funcțiilor și calităților preopinentului o hipertrofiază strategic, cu atât culpa de a fi trunchiat adevărul este mai impardonabilă. Acest joc al simulărilor, prin imagini reflectate contrastant, mizează pe acroșarea afectivă a lectorului-jurat (activându-i complexul emoțional ambivalent simpatie/antipatie) și, implicit, pe obținerea adeziunii sale. Detenta din real în imaginar se produce, în finalul textului, prin atașarea unui scenariu ipotetic, în care victima, deja compromisă, este
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
gradul de subtilitate, de încifrare sau de inventivitate imagistică pe care îl transmite. Cu aceste din urmă precizări, avem în vedere implicit dimensiunea estetică a comicului a cărei ființare este explicată de Bergson prin dinamica psiho-socială a celor doi termeni contrastanți, rigiditate-elasticitate, astfel: "(...) comicul se naște exact în momentul în care societatea și persoana, eliberate de grija propriei conservări, încep să se trateze pe ele însele drept opera de artă. Într-un cuvânt, dacă trasăm un cerc în jurul acțiunilor și dispozițiilor
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
stau împreună (în față sau în spate). În familiile muncitorești, bărbații stau în față, iar femeile în spate. Societatea britanică continuă să fie o societate vizibil divizată în clase distincte (a class-ridden society), caracterizate prin limbaj și atitudini comportamentale puternic contrastante. ‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡ Soțul ei, regele Alexandru I, fusese asasinat la Marsilia în 1934 de un terorist macedonean. §§§§§§§§§§§§§§§§§§ Vezi Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român (la Bibliografie). ******************* Cuvîntul este forma anglicizată a cuvîntului vrijbuiter din olandeză unde are sensul de "pirat
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ingrediente“ (Jim Harrison, Aventurile unui gurmand vagabond). „Gustul... propriului său concentrat“ nu înseamnă altceva decât faptul că adevărata artă culinară nu „conservă“ gustul primar, ci îl accentuează, îl intensifică atât prin tehnici specifice de preparare, cât și prin alăturări deseori contrastante, care-l pun în valoare. L-am pomenit pe Pierre Gagnaire. Acestuia i s-a alăturat, în aventura gastronomică, un reputat chimist francez, Hervé This. Acest om de știință pasionat de arta culinară are și stofă de teoretician: „Un măr
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lui Asklepios. Faraonii egipteni utilizau cobra emblematică și cea precosmogonică. Aceasta din urmă simboliza timpul, întinderea, lunecarea, aparenta somnolență și mișcarea bruscă a lui, dar mai semnifica și ananta, absența timpului sau veșnicia, cum scrie Eminescu în Scrisoarea I: Acestor contrastante accepții privind mitul șarpelui în antichitate, și unele întâlnite și la șarpele egiptean Kneph, considerat divin și binevoitor, li se mai adaugă dragonii chinezi: balaurii folclorici, șarpele casei-prezent în mitologia africană dar și la români, șarpele zburător și cei prezenți
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mod de manifestare a emancipării sale reformatoare cu care îl respingea pe Galen ale cărui opere le arsese alături de Canonul lui Avicena. Paracelsus venea în Renaștere cu o gândire biomedicală, biochimică, iatrochimică cu totul modernă, axată pe experiență și demonstrație. Contrastant, pe alocuri fantastic, de multe ori vizionar, acest spirit tulburător, și deschizător de căi spre viitorul unei medicine noi, edificată pe raportarea omului la natură și a universului la om, în care experimentul și laboratorul își vor spune cuvântul. Stilul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
metafizice (o ironie nihilistă); 2) ca estetism care neagă orice realitate și proiectează o idealitate imaginativă, ce nu poate fi realizată vreodată (tipul de ironie romantică); 3) ca mijloc prin care individul stabilește un telos etic ce servește drept idealitate contrastantă cu realitatea sinelui imperfect (o ironie etică)135. Acest din urmă sens pare să se conjuge cu definiția formulată de Henri Morier: "ironia înseamnă expresia unui spirit care, însetat de ordine și dreptate, este contrazis de inversarea unui raport natural
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
filozofie, artă, politică." (Joseph Campbell, The Masks of God: Creative Mythology, p. 5.) Dacă textele antice greco-romane au oferit fundamentul pentru universitatea europeană modernă, distincția dintre adevărul religiei și lumile păgâne ale mitului a contribuit la fabricarea unui alt context, contrastant cu cel oficial, însă în Renaștere se schimbă macazul, tensiunea constantă între fascinația față de senzualitate și pasiune pe de o parte și pietism și ascetism pe de alta fiind o importantă sursă a modernității, consideră Robert Ellwood, The Politics of
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a spus: „S-a dovedit că echipele formate din membri de ambele sexe sunt determinante În funcționarea eficientă a unei companii. EMF se află În fruntea celor care vor să aducă femeile În roluri majore În cadrul comunității financiare.“ O notă contrastantă, mai puțin pozitivă, a serii a fost Catherine Mulroyd, președinta organizației Women Mean Business 1. „Aceste premii nu reprezintă decât o parte din poveste“, a spus Mulroyd. „E suficient de greu să ajungi ca femeie În Square Mile Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
personalități să se reunească pentru a dezbate teme importante în vederea găsirii de compromisuri pentru obiectivele social-democrate, grupul de lucru Kok dezvoltă mai bine acest principiu elitist, încît să fie eficace față de triunghiul instituțional european: Comisie, Parlament, Consiliu. Rezultă un bilanț contrastant al aplicării acestui principiu. Contribuția grupurilor de lucru este de nenumărate ori subliniată, ele permițînd reprezentanților membrilor la Conferința liderilor de partid să dezbată în profunzime o temă și să ajungă la un compromis politic în privința acesteia. Cu toate acestea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în favoarea locurilor de muncă (PASOK, SPÖ). British Labour Party este singurul susținător al politicilor active exlusiv. A treia grupă cuprinde adepții abordării mixte (SP belgian, Socialdemokratiet, PS francez, SPD, PSOE, SPÖ, PS belgian și Irish Labour Party). Pozițiile cele mai contrastante și mai opuse erau, cu siguranță, cele ale Partidului Socialist Francez și ale Partidului Laburist Britanic. În faza de decizie, am observat că nici contribuțiile reprezentanților liderilor, nici tensiunea franco-britanică n-au schimbat orientarea intelectuală a raportului, care a avut
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
scos din sacul de muniții. După ce ațintește în sus țeava, proiectilul țâșnește tăind aerul și explodează cu un plesnet sec în miriade de stele verzi. Semnalul începerii atacului. V În vremurile păcii, clădirea masivă, pătrată, cu aspect pitoresc, grație combinației contrastante dintre cărămida roșie și piatra albă de carieră servise ca sanatoriu pentru tuberculoși. Necesitățile războiului schimbaseră destinația clădirii într-un centru de transmisiuni, dar noua funcție a edificiului nu se trăda prin nimic privirilor indiscrete. Tehnicienii nemți folosiseră abil cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
realizează o interesantă și originală clasificare a gradelor de narativitate specifice limbajului muzical: 1. hipernarativitate, specifică ,,muzicilor sangvine” - intens epice, schizoide, cu treceri subite de la o structură sonoră sau de la o stare la alta; 2. narativitate propriu-zisă, proprie ,,muzicilor colerice” - contrastante, în special pe suprafețe mari, afirmând procese dezvoltătoare de o anumită amploare; 3. hiponarativitate, caracteristică ,,muzicilor flegmatice” - destul de constante, detașate, ,,cu relativ succinte transgresări în planul cineticii muzicale”; 4. contemplativitate, specifică ,,muzicilor melancolice” - preponderent lirice, meditative, ,,cu alură de staze
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
și gravele răscolitoare, melodii sinuoase și stranii, mult înaintea epocii în care au fost compuse, timbrul său ușor metalic, dar generos, fiind extrem de potrivit acestui rol. Înfrângerea lui Wotan, cel care ar fi vrut să oprească timpul prin interpretarea sa contrastantă, și pasională și serenă în ultimul act, eliberează întreaga operă de tragism. În Idila lui Siegfried, care precede ultima scenă, Marek Janowski a subliniat magistral ideea de melodie infinită, cu sublime preluări între alămuri, clarinet bas, violoncelul cu leitmotivul cunoscut
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
a transformat în amuzament și am izbucnit, pur și simplu, în râs, încurajată de privirile compătimitor - complice și de zâmbetele abia reținute ale unui alt călător ce urcase în tren tot la Craiova și a cărui prezență de o discreție contrastantă, ieșită cumva din peisaj, îmi trezise interesul. Se putea "citi" că venea din altă parte. Sentimentul stenic și vital al comunicării și al afinităților intuite, confirmate ulterior, transformând o călătorie iritantă într-una însemnată și plăcut mobilizatoare, prin firescul și
Un incomod agreabil by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8709_a_10034]
-
afeclează procesul continuu de învățare sprijinul pentru regim / 233 10.1. Oponenții regimului își schimbă direcția / 240 10.2. Schimbarea cumulativă în Produsul Intern Brut. 1990-1997 / 247 10.3. Traiectorii alternative ale sprijinului pentru regim. 1993-2005 / 248 10.4. Traiectorii contrastante în evaluarea regimurilor / 264 LISTĂ DE TABELE 1.1. Țări post-comuniste libere, parțial libere și nelibere / 35 2.1. Caracterizarea regimurilor alternative / 43 3.1. Căi alternative către democrație în Europa / 65 3.2. Noi democrații apărute în lipsa constituțiilor / 78
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
democratice participative nu au fost sprijinite în mod unanim. Populația s-a împărțit în trei grupe: cei cu vederi civice, cei dependenți care acceptau în mod pasiv autoritatea guvernului și cei parohiali, neimplicați. Mulți respondenți au combinat valori și păreri contrastante, de exemplu părerea că pot influența guvernarea dacă o doresc, dar de fapt nu încearcă să facă acest lucru. Autorii au concluzionat că o democrație stabilă nu trebuie să atingă idealul participativ al lui Dahl; ea poate cuprinde "o cultură
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sau de altă natură. Modelul respinge ideea că valorile politice de bază pot fi explicate printr-o singură cauză, fie ea socială, economică sau politică. Trebuie să punem întrebarea: în care circumstanțe și la ce nivel ipotezele deduse din teorii contrastante explică felul în care oamenii de rînd din societățile post-comuniste evaluează efectiv alternativele democratice și nedemocratice? Analiza de regresie multiplă oferă metodologia statistică adecvată pentru determinarea influențelor care sînt (sau nu sînt) semnificative. Pentru că BND pune aceleași întrebări în nouă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
dezechilibrul actual dintre cererea populației pentru democrație și oferta elitelor se va rezolva prin progrese suplimentare în direcția democrației. În Bulgaria s-a înregistrat mai puțină dorință populară de schimbare și mai puțin optimism în privința viitorului. Figura 10.4 Traiectorii contrastante în evaluarea regimurilor Sursa: Societatea Paul Lazarsfeld, Viena, Barometrul Noilor Democrații III. În cel mai bun caz, distanța dintre țările fruntașe și cele codașe din Europa Centrală și de Est poate fi interpretată ca o diferență de ritm cît de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
a unor trăsături negative, evidențiind urâtul fizic și moral. Prezent în unele creații antice, medievale sau ale Renașterii, grotescul a fost respins de clasicismul francez și reabilitat de romantici prin V. Hugo, care, în prefața la Cromwell, militează pentru îmbinarea contrastantă a grotescului cu sublimul. Prin caracterul său monstruos, grotescul se situează la limitele dintre tragic și comic. Gargantua, eroul romanului lui F. Rabelais, este grotesc prin hiperbolizarea trăsăturilor și faptelor sale de uriaș. Limbajul, pus în slujba grotescului, este plastic
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
în acest caz, la nivelul zonei de contact dintre suprafețele colorate din care motiv se numește contrast marginal. Contrastul se întinde la toată suprafața, dacă o culoare având o suprafață mai restrânsă este așezată pe un fond de o culoare contrastantă; de exemplu roșul așezat pe un fond de verde devine mai roșu. În general calitatea unei culori variază în funcție de culoarea fondului sau a anturajului. Numai un fond cenușiu nu alterează calitatea originală a unei culori. Un mijloc mai simplu de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
toate se așează o hârtie albă subțire (preferabil hârtie de mătase) sau o sticlă albă mată. Rezultatul: inelul de per culoarea roșie va primi o nuanță verzuie, cel de pe albastru o nuanță gălbuie etc. deci va ieși în evidență culoarea contrastantă. Cu prilejul experiențelor privind contrastul culorilor experimentatorul va avea grijă ca între culorile respective să nu fie o diferență de luminozitate, căci contrastul de luminozitate poate anula contrastul de culoare. Contrastul poate fi simultan sau succesiv. Cel menționat mai sus
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]