715 matches
-
istoriei, cuprinsă și ea în planul lui Dumnezeu, cînd experiența lăuntrică a unei prezențe spirituale poate depăși anumite forme de conformism religios, material instituit. E ceea ce, radicalizînd, Simone Weil sau Nikolai Berdiaev numeau ateism purificator : refuzul chipurilor limitative, legate de conveniențe sau de putere, reduse la sociomorfism ale divinului. Biserica însăși e provocată de laicitate să își reamintească statura ei primă, esențială, acordată de Christos: ea e destinată să rămînă, de-a lungul timpurilor și al istoriei, turma mică, minoritate de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
său arată astfel: (1) Un factor indispensabil în descoperirea fizicii moderne a fost folosirea analogiilor matematice formale. (2) Dar, un anumit concept sau o anumită structură sunt considerate ca fiind matematice pe baza unor considerații estetice și care țin de conveniență. (3) Deci, analogiile matematice formale folosite de fizicieni sunt irelevante pentru fizică. (4) Concluzie: succesul pe care l-au avut fizicienii folosind matematica pentru a face descoperiri este nerezonabil. Să le luăm pe rând. Steiner distinge între două tipuri de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
doi, i.e. analogii bazate pe proprietăți ale descrierilor și nu pe descrierile înseși aceste analogii sunt irelevante pentru fizică). 3. Dar, "a te baza pe matematică în ghicirea legilor naturii înseamnă a te baza pe standardele umane de frumusețe și conveniență" (Steiner op. cit. 7). 4. Deci, a folosi matematica pentru a defini analogii în fizică este la fel de antropocentric ca a folosi e.g. "mascul/femelă". 5. Concluzie: fizicienii au avut o atitudine antropocentrică atunci când s-au apucat să descrie lumea particulelor cuantice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
doi, i.e. analogii bazate pe proprietăți ale descrierilor și nu pe descrierile înseși aceste analogii sunt irelevante pentru fizică) (3) Dar, "a te baza pe matematică în ghicirea legilor naturii înseamnă a te baza pe standardele umane de frumusețe și conveniență" (Steiner 1998: 7) (4) Este nerezonabil să te aștepți că ceea ce provine dintr-un impuls estetic poate ajuta, în vreun fel sau altul, la descrierea lumii. (5) Dar, cum am văzut când am prezentat viziunea realistului structural, acesta consideră că
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
căsătoriei din dragoste. Dar nu fără unele piedici, este adevărat. În mediile aristocratice, înainte de a lua în calcul o posibilă uniune, părinții unei fete se informează întotdeauna asupra familiei pretendentului și viceversa. După cum subliniază însăși contesa de Pange, căsătoria de conveniență este departe de a fi dispărut din cercurile înaltei aristocrații. În 1900, cea care purta în acea vreme numele Pauline de Broglie constată că existau două moduri prin care se ajungea la căsătorie: balurile mondene, care îi ofereau unei fete
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
peripeții romantice pline de neprevăzut prin parc și prin bătrânul conac". Peripeții pe care bunica fetei, o femeie scorțoasă, le privește fără pic de îngăduință... Jocul flirtului: necuviințe cuviincioase Prin urmare, cu toate că rămâne încă destul de strânsă, menghina convențiilor, interdicțiilor și conveniențelor care apăsa asupra tinerilor se relaxase întrucâtva. În mecanismele mașinăriei sociale începe să se simtă un oarecare joc. Nu prea accentuat, însă de ajuns pentru a face loc jocului flirtului. Această deschidere este deocamdată modestă. Nu este decât conturul, schița
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
oscilează între dorință și teamă, între cutezanță și uzanțe. Iată de ce ele flirtează din vârful degetelor, din vârful buzelor. Jocul lor trece aproape neobservat. Se folosesc de farmecele lor, dar în același timp se camuflează, se adăpostesc îndărătul vălului de conveniențe. Atuul lor este ambiguitatea. În relațiile cu băieții, se mărginesc la cuvinte dulci-acrișoare, la enunțuri cu dublu înțeles, la priviri și surâsuri schimbate pe furiș, la atingeri echivoce. La toate aceste coduri care permit reconcilierea ireconciliabilului: a imperativului pudorii cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
foarte bine cât de ușuratice sunt purtările surorilor lui Napoleon... În acest fel, tânăra să mărginește la cuvinte, care păstrează distanțele. Se mărginește la vorbe, care, benigne și efemere, își iau zborul de îndată ce au fost rostite. Respectă acel cod al conveniențelor care stabilește ca băieții și fetele să nu se atingă, să nu se apropie prea mult unii de alții. Totuși, aceste cuvinte exact asta fac, îi "ating" pe băieții cărora le sunt adresate. Merg drept la țintă. O scot în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
trupul, atunci când se pretează, potrivit propriilor cuvinte, unor "atingeri echivoce". Ca multe alte fete din generația sa, Catherine știe să profite de prilejurile de apropiere pe care le oferă convențiile mondene, să erotizeze contactele sociale. Știe să ia în derâdere conveniențele, încălcând codurile chiar atunci când pare să le respecte mai abitir, zădărnicindu-le funcția. Știe să se lase strânsă un pic cam prea aproape de partener în vâltoarea unui vals și să încheie cu acesta o complicitate secretă, să schimbe o "semi-dezmierdare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de jocurile de noroc, nu era cineva cu care să te căsătorești, iar Marie e sigur că nu plănuia să aibă o aventură. În zilele carnavalului, când lumea se întoarce cu susul în jos, Marie uită pur și simplu de conveniențe. Îndrăznește ceea ce majoritatea fetelor din mediul său nu îndrăznesc: se lasă condusă de dorință, de spontaneitate. Dacă pentru Marie flirtul este o supapă de siguranță, el nu îndeplinește această funcție decât pe jumătate. Căci, departe de a reuși să tempereze
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care ea i-o întinsese în semn de rămas-bun și o sărută, "nu o dată, cum spune regula curtoaziei, ci de patru sau cinci ori, cu buze fremătătoare, de la vârful subțire al degetelor până la încheietură". Astfel, prefăcându-se că se supune conveniențelor, baronul încalcă o altă interdicție. Îi cuprinde mâna ca și cum i-ar strânge în brațe propriul trup, punând cu totul stăpânire pe ea, sugerând și alte atingeri, mai intime. Alunecă spre partea interioară a mâinii cum ar aluneca pe pielea, pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Acest joc amoros îi șochează deoarece nu corespunde codurilor clasei aristocratice și burgheze, care se străduise întotdeauna, prin intermediul normelor sale de distincție, de bună-cuviință, să se delimiteze de marea masă. Virginitatea și pudoarea extremă a tinerelor fete, greaua povară a conveniențelor care apasă pe umerii lor, toate acestea nu au numai o justificare morală, ci și o rațiune de a fi socială. Pentru mediile dominante, acestea sunt un simbol al puterii, și de asemenea o marcă a recunoașterii și a excluderii
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ci și o rațiune de a fi socială. Pentru mediile dominante, acestea sunt un simbol al puterii, și de asemenea o marcă a recunoașterii și a excluderii. Prin urmare, atunci când flirtează, o fată tânără face să cadă acel zid de conveniențe care separă categoric purtările burgheze de purtările populare, considerate ca fiind vulgare și amorale. În mod straniu, flirtul nu evocă în niciun fel în spiritul contemporanilor practicile țărănești folclorice, evantaiul larg al apropierilor permise uneori în zonele rurale. Aceste rituri
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
romancierul nu mai înfierează tânăra femeie modernă, ci arhaismele societății burgheze. În opoziție cu Marcel Prévost, care făcuse o adevărată judecată a semi-virginelor, Victor Margueritte pune sub acuzație venalitatea și ipocrizia din cercurile înstărite. Ca feminist convins, denunță căsătoria de conveniență, dubla morală, sadismul din noaptea nunții, dominația apăsătoare exercitată de sexul masculin, "lascivitatea grosolană de care dau dovadă cei mai mulți dintre bărbați". Spre deosebire de Marcel Prévost, care lăsa să transpară teama sa cu privire la emanciparea tinerelor femei și cultiva nostalgia trecutului, Victor Margueritte
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care derutau bărbații în anii '20. În timpul războiului, fugind din nordul aflat sub ocupație, se refugiase la Paris și decisese, spre necazul familiei, să se angajeze în domeniul confecțiilor pentru femei. Totuși, în 1918, mediul burghez în care crescuse și conveniențele o prind din urmă. Vărul Marcellei, care se întorsese teafăr de pe front, o cere în căsătorie. Deși nu era câtuși de puțin îndrăgostită de el, fata îi acceptă cererea. Din naivitate și din slăbiciune, avea să mărturisească mai târziu în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cuvântului s-a modificat, semn că granița interdicției se deplasase. În vreme ce în anii Belle Époque flirtul însemna mai cu seamă ocheade, cuvinte cu subînțeles, atingeri ambigue, odată cu anii '20 noțiunea de flirt înglobează și atingerile mâinilor și ale buzelor. Menghina conveniențelor își mai slăbise strânsoarea, în timp ce trupurile și-o sporesc pe a lor. De acum înainte atingerile nu mai sunt "întâmplătoare", ci voite. Lipsite de ambiguitate, sau aproape. Dorința își mai caută încă disculpări, însă acestea devin din ce în ce mai transparente. Măștile bunei-cuviințe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
față de el, deși eu nu scosesem nicicând vreo vorbă care să o supere, să o jignească. El continua a o iubi nemăsurat de mu lt, deși, mi se pare, că încă de pe atunci totul se rezuma la o căsnicie de conveniență, relațiile dintre ei fiind intrate de mult în domeniul trecutului, al uitării, ea avându-și alături prietenul. Că a iubit-o până în ultima clipă, iată ultimul lui cuvânt scris în clipa când se chinuia în casă ca să moară, găsit la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în viața ei există de acum un bărbat. Și-au dat iarăși întâlnire, de data aceasta undeva departe, la un camping din afara Bucureștiului. El purta costum „Armâni”, o cravată lila și pantofi eleganți, frumos lustruiți. Îi plăcea uneori să încalce conveniențele, așa că se simțiseră perfect în pătuțul mic de lemn din căsuța închiriată pe numele ei. După o partidă nebună de amor, avea chef să se plimbe prin pădure, să se simtă liber pe mușchiul gros din poiana, oferindu-i flori
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
figură Laurei îi apărea că o ceață psihologică menită să sugereze meandrele sufletului ei, chemându-l parcă acolo, lângă ea. El știa că ei nu i-ar fi plăcut să-l vadă cu nevastă-sa, dar era totuși constrâns de conveniențele căsătoriei. Cu o seară înainte discutaseră puțin despre acest subiect și ea simțise că el nu era tocmai sincer . -Ce-ți mai face ,,agenta blondă"? îl întreba nevastă-sa pe negândite. -Aproape că am uitat-o. Cred c-a plecat din
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
prin simțuri 4. atomism = sistem de cugetare materialist-mecanicist, dezvoltat în antichitate, pentru care tot ce există este compus din particule materiale foarte mici, eterne, neschimbate, indivizibile, în continuă mișcare, numite atomi 5. cinism = concepție filozofică care ignora ostentativ morala și conveniențele sociale general acceptate 6. constructivism = orientare estetică, apărută după 1918 în artele plastice, literatură și muzică; coboară creația artistică la nivelul unui tehnicism pur, golind arta de conținutul ei emoțional; concepție care recunoaște rolul activ, creator al gândirii în procesul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Valea n. red.)! Toate cele bune! Al tău, Aurel Dumitrașcu Borca, 21 aprilie 1983 Bună, dragul meu! Sper că nu voi ajunge să-ți scriu doar între examene, pentru că, după cum observi, în ultimul timp am cam fost la cheremul unor conveniențe universi-toase. Pa timpul așa-zisei vacanțe de primăvară am fost la Iași, am avut sesiune. Am dat trei din cele șapte examene pe care le am de susținut în anul I. N-am fost prea bleg, se pare. Am luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
sînt nevoit să plec de aici, habar n-am unde, trebuie să mă angajez undeva. Voi căuta în P. Neamț. Dacă nu găsesc nimic acolo nu știu unde o voi apuca. Nu mai pot rămîne aici, m-am săturat de proști și conveniențele lor plicticoase. Nu voi pleca niciodată definitiv de aici, dar acum trebuie totuși să plec. Nu știu dacă ți-am spus, mi-a scris Emil Hurezeanu, plin de gînduri bune și prietenie, am fost surprins și tare bucuros! Liviu Ioan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cu titlul: „Conspirația jidanilor” Infatuați, iconarii afirmau cu superioritate și acuzator: „Noi nu suntem diletanți. Ne-a fost întotdeauna scârbă de lichele, de proștii și de ahtiații după parvenire, pentru care literatura e un pretext ca, de pildă, căsătoria din conveniență”. Și mai departe: „... ținând în dreaptă cumpănă condeiul cu paloșul legionar, am tăiat un drum larg prin granitul indiferenței generale.” Iconar s-a voit a fi purtătorul unei noi arte literare, desprinsă de îmbătrânirea din jur, fără a mai ține
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
exprimarea ta pe hârtie sau în public? Ai curajul de a fi nebun în numele artei? Cum se manifestă la tine această stare? Ce ai face nebunesc pentru artă? Cât pierde arta prin conformismul artistului care se raportează la social, la conveniențe? O veche cugetare spune că "Nebunul se consolează cu trecutul, prostul cu viitorul, înțeleptul cu prezentul". Tu, văd, mă pui la grea încercare. Nebunia în artă face și ea parte din prejudecata multora care, ratând, fie viața, fie opera, au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu bani trimiși de părinții lor în scopuri de ,,construire a relației" ca mijloc de corupere a sistemului promovării, și având consecințe dăunătoare atât din punct de vedere al eficienței, cât și al moralei (Daily Sun 2002). Aceste alianțe de conveniență sunt menținute printr-o combinație de egoism și conștiința faptului că oricine din rețea poate răsturna sau poate fi răsturnat de oricine altcineva. Înalta corupție combinată cu guanxi și umbrela sa protectoare înseamnă că riscurile implicate în raportarea ei depășesc
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]