1,333 matches
-
Întoarcerea la democrație a multor state din centrul și estul Europei a Însemnat un avânt În ceea ce privește convergența, În mod contrar se propagă acum efectele crizei economice. Acest fenomen apare În cazul a ceea ce se numește -convergență condițională, adică economiile pot converge către diferite steady-states (stări de stagnare, echilibru). Acesta este motivul pentru care o seamă de cercetători de vârf induc opinia că -convergența este o formă de explicare mai fidelă a realității deoarece descrie În mod direct distribuirea veniturilor la nivelul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
se poate spune despre dreptate fără posibilitate de îndoială, căutarea acelei dreptăți care asigură prin respectarea ei fericirea maximă în orice condiții. Acest demers presupune că există o concepție în care toate aplicările acestui cuvânt se întâlnesc asemenea liniilor care converg înspre un centru sau, în termeni mai concreți, că există un principiu conform căruia viața umană poate fi astfel organizată încât să rezulte o societate dreaptă compusă din oameni drepți. O asemenea societate ar fi evident ideală, în sensul că
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în suflet impregnat ca o componentă ahileică, în care omul stă în proximitatea inteligibilului, dar nu poate da seama niciodată de el, datorită condiției sale umane. Am putea crede, în urma acestor interpretări, că toate cele trei episoade de mai sus converg în direcția unui mesaj comun, conform căruia sufletul celui supus, fie el războinic sau simplu lucrător, deține o componentă ahileică dată la nivelul esenței. Prin urmare, prezența celui care îi asumă conștiința de sine, care devine psihagogul lui, care îi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de oboseală, decât ca indice al neînțelegerii celor predate (fb I); în aceeași manieră, și elevul va interpreta nota mică primită mai probabil ca semn al ghinionului, decât al faptului că nu a învățat suficient (fb II). * * * Aspectele supuse analizei converg spre ideea interpretării comunicării didactice ca fiind una dintre resursele majore ale procesului instructiv-educativ. Ea se înscrie în cadrul conținuturilor latente ale procesului formativ, fiind, prin maniera și nivelul realizării sale, o sursă de potențare sau diminuare a conținuturilor formale. Perceperea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lor de a preda și de a evalua face ca influența obiectivelor școlare asupra reprezentării elevilor să fie extrem de puternică. Reprezentarea aceasta se va constitui îndeosebi din elemente legate de motivație, efort, capacitate intelectuală și paricipare în clasă. Majoritatea studiilor converg în susținerea unor astfel de idei. Gilly (vezi Gosling, 1992), de exemplu, analizând rezultatele unei anchete asupra învățătorilor, stabilește două dimensiuni după care pot fi ordonate judecățile profesorilor asupra elevilor. Prima ține de conformismul elevilor la realizarea obiectivelor școlare. Din
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Recent, teoreticienii s-au axat pe dezvoltarea unor perspective pluridisciplinare pe care le vom dezbate în continuare. Perspective interacționiste asupra studiului creativității Numeroase lucrări despre creativitate din ultima perioadă pornesc de la prezumția că există mai mulți factori care trebuie să conveargă la dezvoltarea creativității (Amabile, 1983, 1996; Csikszentmihalyi, 1988; Gardner, 1993; Gruber, 1989; Lubart, 1994; Mumford și Gustafson, 1988; Perkins, 1981; Simonton, 1988; Sternberg, 1985a, 1985b, 1996; Sternberg și Lubart, 1991, 1995; Weisberg, 1993; Woodman și Schoenfeldt, 1989). Sternberg (1985c), de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care-și cheltuie timpul cu atâta parcinomie!... Plăcerea se dăruie, dar nu exclude nicidecum edificarea, construirea propriei persoane. Cărțile creștine stau alături de textele păgâne, Hristos și Plutarh se completează, Pavel face casă bună cu stoicismul, cu condiția ca ansamblul să conveargă spre practica evanghelică, singurul mod de a trăi ca un creștin autentic. în cursul banchetului, odată cu agapele, felurile de mâncare și vinul, discuțiile și schimburile de opinii, odată cu comentariul sentințelor biblice, cei nouă protagoniști experimentează epicurismul și creștinismul fără a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
povestise tatălui său moartea prietenului său Etienne de La Boătie - momentul morții lui Michel de Montaigne, pe data de 13 septembrie 1592. A urmat iconografia - o pânză din secolul al XIX-lea de exemplu, surprinde secunda morții lui Montaigne. Și totul converge spre același sens: filosoful creștin și roman moare ca un catolic discipol al lui Cato. Totul e concordant, din perspectiva Istoriei - și a Mitologiei... Moartea nu l-a luat prin surprindere: n-a fost asemenea unui trăsnet care lovește fără
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care să nu fie realizabil în mod nemijlocit în perspectiva unei construiri pacificate de sine. Odată moartea îmblânzită, zeii îndepărtați și durerea stăpânită, mai rămân de dat câteva reguli simple ale bucuriei. în această etapă a analizei, putem aprecia în ce măsură converge tot sistemul epicurian spre acest punct focal: plăcerea, precum și modul în care doctrina Grădinii propune o arhitectonică a rațiunii empirice... Reflecția asupra condițiilor plăcerii trece, în amonte, printr-o prelucrare intelectuală a dorințelor. Ce sunt ele? Ce le definește? Cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
degradare a capitalului social, ceea ce determină declinul șanselor de acțiune colectivă. Astfel de teorii susțin scepticismul unora privind capacitatea de autoorganizare a membrilor colectivităților deprivate. Referitor la impactul participării anterioare în organizații comuniste din Europa Centrală și de Est rezultatele converg în direcția unei relații pozitive. Referindu-se la membri partidelor comuniste din fostele republici socialiste de la Estul Cortinei de Fier, Bahry și Silver (1990) au remarcat faptul că aceștia se potrivesc, sub aspectul multor caractersitici, cu imaginea tipică a activistului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
determinanți ai acesteia, alături de cei economici, factorii sociali și culturali. Weber, Parssons, Inkless explică diferențele de dezvoltare economică dintre țări prin diferențele socioculturale dintre societăți. Dincolo de diferențele de perspectivă asupra factorilor modernizării și a modului lor de acțiune, teoriile modernizării converg către aceeași concluzie: s. reprezintă caracteristica comună a societăților ce se află într-un punct incipient sau intermediar al drumului către modernitate, în contrast cu societățile dezvoltate ce au atins acest punct. Teoriile dependenței, dezvoltate de Frank, Cardossso sau Wallerstein, privilegiază în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și un regim, pentru că nu este condiționată de drepturi și reguli explicite (Haggard și Simmons, 1987, pp. 495-496). Pentru regimuri, Keohane folosește definiția cercetătorului realist Stephen Krasner: Seturi de principii, norme, reguli și proceduri decizionale, implicite sau explicite, în jurul cărora converg așteptările actorilor într-o arie dată a relațiilor internaționale (Krasner, 1982, p. 186). Regimurile transmit participanților injoncțiuni privind comportamentul, fără însă a-l determina. Astfel, ele pot fi privite ca variabile intermediare, care intervin în relația dintre caracteristicile fundamentale ale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
statele instituționalizează întreținerea relaților, John Ruggie a introdus în 1975 termenul regim internațional. Potrivit celei mai cunoscute definiții (a lui Stephen Krasner), acestea sunt seturi de principii, norme, reguli și proceduri de luare a deciziilor, implicite sau explicite, în jurul cărora converg așteptările actorilor într-un anumit domeniu al relațiilor internaționale (Krasner [1983, p. 2], apud Little [2001, p. 303]). Regimurile se pot construi în orice domeniu al vieții internaționale, fie că este vorba despre economie, mediu, securitate, drepturile omului, transporturi, comunicații
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Vernette, 1996, pp. 31 și urm.; David, 1997, pp. 23-27; Achimescu, 2002, pp. 7 și urm.). Astfel s-a ajuns la un adevărat sincretism religios: omul pretinde că are o anume religie, dar participă, asimilează practici ale altor culte, implicațiile convergând în dilema dacă omul cunoaște o îmbogățire sau o sărăcire din punct de vedere spiritual și, mai mult, în reflecția asupra semnificației religiei în societate (Achimescu, 2002, pp. 10-11). Au fost aduse numeroase argumente în favoarea libertății de activitate a sectelor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dimensiunile psihicului uman. Acțiunile de influențare urmăresc sensibilizarea, ruperea echilibrului câștigat, pentru ca apoi să se implementeze noile coduri de gândire și comportament, să se ajungă la un nou sistem atitudinal în acord cu dorințele și intențiile propovăduitorilor. Exlicațiile și îndemnurile converg către două viziuni. Una sugerează inferioritatea omului în raport cu măreția altor fenomene sau entități, iminența unor evenimente dramatice pentru viața omului și umanității, necesitatea de a înțelege adevărul adevărat despre realitate, singura soluție sau scăpare fiind acceptarea necondiționată a propunerilor și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Investigația studiului de caz • se ocupă de situația tehnică distinctă În care variabilele de interes vor fi mult mai numeroase decât punctele de date, iar ca prim rezultat, • se bazează pe surse multiple de dovezi, existând necesitatea ca datele să conveargă conform unui proces de triangulare, și ca al doilea rezultat, • beneficiază de elaborarea anterioară a unor ipoteze teoretice, În scopul de a dirija colectarea și analiza datelor. Altfel spus, ca strategie de cercetare, studiul de caz presupune o metodă atotcuprinzătoare
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
muncă. Un lucru ce trebuie Înțeles este că cercetarea se concentrează asupra Întrebărilor, nu neapărat asupra răspunsurilor. Dacă sunteți tipul de persoană pentru care o tentativă de răspuns duce imediat la o Întreagă serie de noi Întrebări, și dacă acestea converg În cele din urmă spre o investigație semnificativă despre cum sau de ce lumea funcționează așa cum funcționează, probabil că știți Într-adevăr să puneți Întrebări bune. „Ascultarea” În cercetarea cazurilor, „ascultarea” Înseamnă obținerea informațiilor prin modalități multiple - de exemplu, făcând observații
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
surse care solicită cunoașterea unor proceduri metodologice diferite. În afara atenției acordate fiecărei surse, câteva principii de prioritate sunt la fel de importante pentru efortul de colectare a datelor. Sunt incluse aici (a) sursele multiple de dovezi (două sau mai multe surse, care converg spre aceleași descoperiri), (b) o bază de date (este vorba de ansamblul dovezilor adunate, nu de raportul final de studiu) și (c) o succesiune logică de dovezi (legături explicite Între datele colectate, Întrebările adresate și concluziile la care se ajunge
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
asupra aceleiași serii de date (triangulare de teorii), și 4. metodelor (triangulare metodologică). Discuția de față se referă doar la primul dintre aceste patru tipuri (triangularea datelor), Încurajându-vă să colectați datele dintr-o multitudine de surse, dar care să conveargă spre confirmarea acelorași fapte sau fenomene. În legătură cu adoptarea unor astfel de strategii, figura 4.1 face distincție Între două ipostaze - 1) atunci când ați triangulat Într-adevăr datele (partea superioară) și 2) atunci când ați folosit surse multiple În același studiu, Însă
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
rapoartelor. Aceste dosare sunt În continuare o bogată sursă de dovezi care poate fi refolosită, fie și doar ca parte a unui alt studiu. Într-o asemenea situație, fiecare răspuns reprezintă o Încercare de a integra dovezile disponibile astfel Încât să conveargă În direcția problemelor studiate sau Înspre o tentativă de interpretare. Procesul este de fapt de natură analitică și constituie Începutul analizei studiului de caz. Formatul răspunsurilor poate fi considerat analog cu cel al unui examen cuprinzător folosit În cursurile universitare
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
al XIX-lea, În SUA se aflau puțini basarabeni, bucovineni, macedoneni și evrei din România, În comparație cu țăranii din Transilvania și Banat, dar că „pe la 1900 aproape nu mai era oraș mai Însemnat din care românii să lipsească”. Așadar, opiniile specialiștilor converg către convingerea că, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, românii, care nu erau constituiți Într-o comunitate etnică, ilustrau o prezență sesizabilă În spațiul Lumii Noi, deși Încă nu putea fi vorba despre o emigrație, ci despre faptul că „terenul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În ochiul privitorului. Este asemenea razei de lumină a unui far, numai că, În loc să vină din interior spre exterior, imaginile vin din exterior spre interior. Convențional, acele imagini erau numite realitate. Perspectiva face din ochiul unic centrul lumii vizibile. Totul converge către ochi, ca spre punctul de fugă de la infinit. Lumea vizibilă se ordonează pentru privitor, așa cum universul a fost cândva gândit să fie ordonat pentru Dumnezeu”. Imaginea coordonării și autorității la care se aspira aici ne trimite cu gândul la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
articol din „Punct”, poetul propunea drept nume pentru noua direcție, pe care voia s-o traseze, termenul „sintetism”. Rezumată lapidar în titlul revistei, ideea de sinteză era formulată explicit în articolul Glasuri: „Poezia, plastica, drama și mai ales arhitectura, toate converg într-un acord abstract pe același drum arcuit ca o coardă: sinteza.” Termenul e arborat programatic și în articolul-manifest din primul număr al revistei „Integral”: „Sintetizăm voința vieții din totdeauna, de pretutindeni, și eforturile tuturor experiențelor moderne.” Situându-se în raport cu
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
care consider) mulțumitoare întrebuințarea termenilor la mod) transform) termenul ,,interdependent)” într-unul schimb)tor, variind la nesfârșit adjectivele care-l preced. Psihologic), sectorial), politic), asimetric): acestea și altele sunt utilizate că modificatori ai sensului termenului ,,interdependent)”. Astfel folosiți, acești termeni converg toți c)tre urm)toarea semnificație: p)rțile care nu sunt în general interdependențe pot fi astfel, în moduri limitate și particulare. Interdependenta asimetric) se refer) la p)rți care nu sunt reciproc dependente, dar care, în anumite moduri, se
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
afirmației noastre vorbesc titlurile publicate de Alexandru Zub și statutul de excelență pe care Institutul de Istorie „A. D. Xenopol“ îl are de circa cinci ani de zile. În plan științific e ușor de observat că, după 1989, preocupările savantului ieșean converg cu cele mai vechi în domeniul istoriografiei și al istoriei culturii. Volumele de autor apărute de la acea dată continuă un program care se poate sesiza cu ușurință din chiar titlurile cărților: Istorie și finalitate (1991); La sfârșit de ciclu. Despre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]