1,443 matches
-
căruia moralitatea nu-i este indiferentă nu poate fi satisfăcut de sine, fără a trăi chiar un sentiment de amară insatisfacție de sine, fiindcă este conștient de acele maxime care nu concordă cu legea morală din el”8. O observație convergentă cu alta, din Crp, observația că „legea morală umilește inevitabil pe fiecare om, când acesta compară cu ea tendința sensibilă a naturii lui”9. Pornind de la asemenea premise, se poate aprecia că filosoful din Königsberg a propus o concepție austeră
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
riscul de a-l obosi 34. În mod surprinzător, el nu se gândea însă că dacă aceasta ar fi fost o precauție suficientă atunci toți cercetătorii competenți și imparțiali ai filosofiei lui Kant ar fi trebuit să ajungă la concluzii convergente. Literatura de exegeză și comentar, care atinsese deja în primele decenii ale secolului XX proporții impresionante, indicau însă în mod clar că lucrurile nu stau așa. Niciunde pe parcursul voluminoasei monografii a lui Negulescu nu găsim indicații că autorul ei ar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
politic românesc, În rândul partidelor fondate de fostele elite comuniste, UDMR a reprezentat o excepție din punct de vedere doctrinar. Având statut juridic de asociație culturală etnică, uniunea a reprezentat o federație de „identități politice divergente, cu un interes comun convergent” - și anume, apărarea drepturilor colective ale minorității maghiare din România. Dincolo de această chestiune centrală, programele UDMR s-au articulat Încă din 1990 În jurul conceptelor de democratizare, abandon al moștenirii instituționale a fostului regim și tranziție rapidă la economia de piață
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cel de-al doilea - în succesiunea generațiilor de practici manageriale. Tipologia de modele organizaționale prezentată arată că acestea au evoluat în direcția unei creșteri a gradului lor de întemeiere pe cunoaștere, înțeleasă și ca o tendință de umanizare progresivă 22, convergentă cu orientarea antropocentrică a sistemelor informatice. Cât timp această evoluție s-a inspirat din paradigma organizației bazate pe control și autoritate, ea a putut fi susținută prin reproiectări ameliorative ale configurațiilor de tip ierarhic, specifice capitalismului industrial, culminând cu forma
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
firește, că era o formă de justificare a despotismului care a continuat să domnească netulburat În România. Mircea Mihăieș: Așadar ei au preluat strategia țăranului șiret care era Ceaușescu și au raționalizat-o conform propriilor necesități, până la urmă, nu neapărat convergente. Vladimir Tismăneanu: De aici și simpatia pentru ontologia națională pe care o propune Constantin Noica. Nu Întâmplător, În cartea de memorii a lui Niculescu-Mizil există un pasaj În care acesta vorbește despre o Întâlnire sau o recepție de la restaurantul „Frații
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Computerul devine un fel de fereastră care permite universalizarea și mondializarea individualității noastre. Modalitățile de comunicare actuale sunt mult mai compozite și mai integrate. Specializate altădată pe funcții, natura canalului și substanța de transmis, astăzi, complexele comunicaționale devin laxe, eterogene, convergente. Fenomenul este observabil la scară istorică mică; practic, în circa două decenii, aceste medii s-au sincretizat. Roger Fidler (2004, p. 35), analizând această dinamică, ajunge la concluzia că gradul mare de întrepătrundere a diferitelor media materializează o tendință dintotdeauna
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ajunge la concluzia că gradul mare de întrepătrundere a diferitelor media materializează o tendință dintotdeauna - convergența unor sisteme, ce generează noi stilistici comunicaționale. Convergența este [Ă] o încrucișare de drumuri sau un mariaj din care rezultă transformarea fiecărei entități inițiale convergente, precum și crearea unor noi entități. (Fidler, 2004, p. 36) Convergența este dată de suprapunerea tot mai pronunțată a unor tehnologii sau forme de media care inițial doar se atingeau, ca în figura de mai jos. EMBED Word.Document.8 \s
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
învețe ? Cum iți ajuți partenerul ?” Modalitățile de predare care implică abordări de descoperire se bazează pe formarea cunoștințelor de sine la elevi. Este ineficient în general , ca profesorul să ofere informații prin intermediul feedbackului descriptiv sau de corecție. Modalitățile de descoperire convergente sau ghidate sunt de obicei întrebări concepute cu grijă , și experiențe proiectate să creeze o distonanță cognitiva și să dea naștere la răspunsuri din partea elevilor - o formă de a descoperi puțin câte puțin ( în trepte ) . Formulările asupra valorii sunt folositoare
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
îmbogățirea acestuia cu noi arii transversale/integrate de studiu, care pun accentul pe formarea unor competențe-cheie, specifice societății bazate pe cunoaștere și învățare. Astfel, educația permanentă reflectă un proces de integrare a tuturor influențelor educative într-un sistem coerent și convergent, exercitate asupra individului în modalități variate și specifice pe toată durata vieții sale (cf. Păun, 1993, p. 9). Provocările lumii contemporane au impus noi studii și cercetări legate de precizarea conceptului de educație permanentă, de influențele educației permanente în fundamentarea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de studiu sau prin intermediul proiectelor integrate. Aici se ridică o serie de probleme ce țin de legislația școlară, de orientarea politicii curriculare etc. Important de subliniat este faptul că cele două modele analizate anterior nu se exclud reciproc; ele sunt convergente, putându-se completa unul pe celălalt. De exemplu, educația pentru mediul înconjurător se poate constitui și ca temă independentă (abordată în cadrul unui proiect integrat), dar poate fi realizată - în același timp și pe anumite segmente ale sale - prin intermediul așa-numitelor
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
epocă de relativă și trecătoare toleranță culturală. Mai puțin cunoscut este poetul C., autor a trei volume apărute într-un ritm susținut: Semn (1968), Versuri (1970), Umbre de apă (1972). Poezia lui este perfect consubstanțială cu opțiunile sale teoretice, mizând convergent pe o scriitură emfatic modernistă, ca și pe o substanță reflexivă acuzat intelectualistă, excentrică ideologic și tematic în epocă. Un ciclu de poeme, atribuit (în Versuri) autorului imaginar Zacharias Lichter, face publică relația de continuitate a poeziei cu miniromanul eseu
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
florale de un roșu Închis, sceptice, acuzatoare, afirmând ceva substanțial despre revendicarea vieții ei, dreptul ei de a fi fiece - la fiece s-ar ajunge. Plină de comentarii Întotdeauna, gura completând premisele declarate dintr-un unghi bezmetic de ochii Întunecați, convergenți. Nu Întru totul nebună, poate. Dar intra În casă spunând că a fost luată În copite de polițiști călare În Central Park. Încercau să prindă din nou un cerb scăpat de la zoo, iar ea era adâncită În lectura unui articol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
15-17 iunie 1971), beneficiind de acumulările calitative prilejuite de precedentele două reuniuni, precum și de zestrea ideatică rezultată din dezbaterile altor foruri științifice internaționale, a avut în vedere explorarea de o manieră aplicată a temei spre care tindeau de o manieră convergentă năzuințele popoarelor și strădaniile guvernelor europene. Respectiv: Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa etape, proceduri, conținut. După cum se exprima directorul științific al A.D.I.R.I., regretatul istoric Nicolae Fotino, în avansarea acestei teme s-a pornit de la ideea că "în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
genunchi de o bucată de bronz de sub care se ivea o bucată de lână. Tunica albastră, care în față se termina în colț, era mai scurtă pe părți, dezvelindu-i picioarele musculoase, dar zvelte. Brațul stâng susținea un scut dreptunghiular, convergent, de culoarea purpurei, în centrul căruia era o cunună rotundă de laur, galben-ocru. În mâna dreaptă își ținea coiful. Se opri și se întoarse. — Vezi? - grăsanul îl prinse iar de braț pe Valerius. Vezi cum își arată chipul mulțimii? Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și premolari lor. c) Fisurile spre deosebire de șanțuri, sunt depresiuni liniare înguste și foarte adânci, constituind defecte de amelogeneză la nivelul de coalescență a lobilor dentari, având o prezență inconstantă. d) Fosele sunt depresiuni în suprafață, de regulă cu trei pereți convergenți spre planșeul fosei. Se găsesc numai la nivelul fețelor ocluzale. Se împart în fose centrale și fose proximale. Fosele centrale se formează la intersecția șanțurilor principale ocluzale. Diferă ca număr în funcție de numărul cuspizilor. Prin marea lor varietate morfologică individualizează relieful
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sunt: cervicală concă ă spre incizal, mezială - mai puțin convexă și coriver-geni . spre colet, mai lungă decât cea distală. Unghiul format de marginea mezială cu cea incizală este aproape drept; marginea distală este mai scurtă, mai convexă și mai puțin convergentă spre colet decât cea mezială; marginea incizală este extremitatea liberă, cu formă rectilinie ușor oblică dinspre incizal spre colet. Fața palatinală are uri contur asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai mici. Relieful este\concav în treimea incizală și mijlocie
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Unghiurile rezultate din unirea marginii incizale cu marginile proximale sunt obtuze, unghiul distal este mult mai mare decât cel mezial și situat mai sus, aproape de treimea mijlocie. Marginile proximale sunt convergente spre colet. Marginea distală este mai convexă și mai convergentă decât cea mezială. Relieful feței vestibulare este convex în dublu sens, convexitatea maximă fiind situată mezial în treimea cervicală. Prezintă trei lobi de creștere, separați de două șanțuri verticale, lobul distal fiind mai mare ca cel mezial, lobul central fiind
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse, cu marginea ocluzală mai rotunjită. Relieful este convex în dublu sens, cu convexitatea maximă la unirea treimii mijlocii cu cea mezială. Fețele proximale sunt cele mai mari fețe axiale, având o orientare ușor convergentă spre palatinal. Fața mezială are contur trapezoidal, cu baza mare la colet. Marginea cervicală constituie baza mare a trapezului, fiind o linie curbă cu convexitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală constituie baza mică a trapezului, având formă de “V” larg deschis
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
din înălțimea feței vestibulare. Fețele proximale au contur trapezoidal, cu baza mare reprezentată de linia coletului și baza mică ocluzal. Marginea ocluzală are formă de “V” cu vârful spre colet. Relieful este convex în sens vestibulo-lingual. Fețele proximale sunt orientate convergent spre fața linguală. Conturul feței ocluzale este aproximativ circular, dar ușor aplatizat în sens mezio-distal, este puternic înclinat spre lingual datorită diferenței de înălțime între cei doi cuspizi. Relieful feței ocluzale este reprezentat de doi cuspizi, cel vestibular fiind de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cel mezial mai mare ca cel distal. Marginea cervicală are formă de linie foarte ușor curbă, aproape orizontală. Marginile proximale au un contur ușor convex, fiind foarte puțin convergente spre colet. Marginea distală este mai scurtă, mai convexă și mai convergentă. Relieful este reprezentat de un șanț vertical situat mai aproape de marginea distală, care se termină la mijlocul înălțimii acestei fețe în foseta vestibulară. Fața palatinală are un contur ce se înscrie tot într-un trapez, dar cu o diferență mai mare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
disto-vestibular printr-o creastă de smalț -”creasta oblică de smalț”, ce rezultă din unirea crestelor esențiale de smalț ale celor doi cuspizi. Aceasta este angulată (160 grade), cu deschiderea unghiului spre mezial. Crestele esențiale de smalț ale cuspizilor sunt ușor convergente și mai aproape de marginea mezială, rezultând pante meziale cu dimensiuni mai reduse și mai abrupte decât pantele distale. Șanțurile intercuspidiene sunt: mezio-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și mezio-palatinal, cu fiecare extremitate într-o fosă (mezială și centrală); vestibulo-central, situat între
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
În sfîrșit, mai modeste și harnice, alte vulpi au nevoie ca publicul să încurajeze măcar - și să recunoască - efortul lor de a ajunge la struguri. în viața noastră cotidiană recentă, această sensibilitate narcisică exacerbată este prezentă în foarte diverse - dar convergente - forme. Sîntem, cu toții, extrem de sensibili la imaginea noastră publică, individuală și/sau colectivă, oscilînd aproape nevrotic între rușinea de a fi român (cînd sîntem între noi) și victimizarea colectivă (cînd sîntem criticați de ceilalți). Sîntem fascinați și resentimentari în același
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
primare. Plastiile în Z multiple - ramura mediană este tăiată oblic, prin mai multe incizii. Plastia cu lambouri divergente (fig. 55). Se delimitează de o parte a liniei centrale două lambouri divergente, iar de partea opusă un lambou. Plastia cu lambouri convergente (fig. 56). Se formează două Z contigui-opuse, cu unghiuri inegale, dar cu laturile de aceeași lungime. Plastia în Z a marginii libere se execută adesea printr-un Z asimetric, care permite o alungire verticală și a îngustare transversală. 5. PLASTIA
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
și pentru domeniul politicilor publice, cercetările fiind însă relativ ignorate în spațiul american. O posibilă explicație este furnizată de Latham (2007, p. 42): "datorită faptului că unitatea de analiză este mai degrabă grupul, decât individul", iar acest fapt nu este convergent cu tradiția centrată pe individ a cercetării motivației umane din cultura americană. 2.4. Teoria freudiană despre motivație Perspectiva freudiană asupra motivației numită și "teoria instinctelor" (instinct theory) sau teoria trebuințelor (drive theory) afirmă că există două instincte/ pulsiuni importante
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sistem. Prin apropiere se înțelege și distanța efectivă, dar și sfera de cointeresare a celorlalte sisteme. Fiecare sistem, în această idee, va fi preocupat de sistemele cele mai apropiate lui, sau de sistemele cu care se învecinează, fie că este convergent sau divergent cu acestea. Capitolul III Comunicarea cu sistemele învecinate O legătură bună cu orice sistem învecinat poate aduce un plus de imagine pozitivă pentru propriul sistem. Studii psihosociologice atestă faptul că fiecare entitate, individ sau sistem, este interesată, în
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]