454 matches
-
Primarele Simirad unduiește și el între două extremități, carele sunt administrația municipală, pe de o parte, și epicul sadovenian, pe de alta. Rivalitatea mimetică dintre activi și contemplativi e veche de când lumea. Nu e un semn de schizo alunecarea noastră conversațională din profesional în politichia de mărgăritar. Mai degrabă de paranoia: când îmbracă discuțiile noastre aparențele unui delir hermeneutic și punem totul în cârca Guvernoiului, inclusiv ultimul nostru rateu sexual. Deși... să ne gândim o țâră la cetățeanul căruia i se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să ne ducă, peste două zile, cu tot cu motocicletă, pînă la Santiago, pe bani puțini, dar cu condiția să-i ajutăm să Încarce mobila pe care o aveau de mutat. Eram o pereche de succes, eu și Alberto, cu resursele noastre conversaționale abundente, atît pentru voluntari, cît și pentru fetele paznicului, iar zilele din Los Ángeles au zburat una cîte una. În ochii mei, care pun mereu trecutul În ordine și-l creionează În imagini semnificative, reprezentarea simbolică a orașului va rămîne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
secundare, relevante pragmatic). Spre deosebire de iată (în varianta regională), uite este utilizat în comunicarea orală în toate regiunile românești și în toate registrele limbii vorbite. Utilitatea lui practică, imediată, îi conferă neutralitate sub aspect sociocultural 22. Totuși, pentru varianta "politicoasă", prezentativul conversațional a dezvoltat forma uitați: A: Cum dracu l-or băgat ăștia? Uitați ce-au făcut aicea! (IVLRA: 118). Uite poartă obligatoriu accent și ocupă, în raport cu funcția îndeplinită, o poziție inițială, mediană sau finală în enunț. În replici inițiatoare de conversație
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
conversație (dar nu numai) uite poate fi însoțit de alocutive de interpelare de toate tipurile: Cine-i doamnă? Ce s-a întâmplat?, zice. Uite, doamnă, patrușapte de ani n-a fost bolnav... (IVLRA: 185). Uite este interjecția tipică a prezentării conversaționale în limba română; apare numai în conversație (dialog − real sau simulat), presupunând obligatoriu prezența alocutorului. A. În calitate de marcă a cunoașterii perceptuale, uite este utilizată prototipic pentru îndeplinirea unor funcții de identificare, însoțind, adesea, diverse deictice. Sunt prezentate alocutorului: (a) obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
enunț. − Mergi mai departe, îi strigam, să încercăm și fără palmă, hai! (I. Nicolau, Haide, bre!). Formațiunea în discuție prezintă un comportament diferit, în raport cu prezența sau absența pauzelor în comunicare. "Urmat de pauză, hai poate marca un moment al negocierii conversaționale, al invitării interlocutorului să se implice într-o acțiune (hai, așteaptă un pic); fără pauză, întărește valoarea imperativă și autoritară a unui ordin, a unui îndemn (hai să mergem!), cuvântul având de altfel, și singur, valoare verbală (hai acasă!)." (Zafiu
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
etc.), cu spontaneitatea tipică pentru conversația curentă (cf. Ilie 2001, precum și Ionescu-Ruxăndoiu 2004: 417). 25 Pentru tratarea fenomenului de clișeizare a unor structuri în limba română, vezi Dascălu Jinga, în acest volum, p. 26 În structura de adâncime a textului conversațional, există indiferent de modalitatea specific-culturală de realizare a demarajului conversațional, enunțul mobilizator "vorbește" și enunțul demobilizator"taci!" (orice început de replică conține ideea de exprimare verbală: "spune, răspunde, vorbește"). Conversația este, prin urmare, o acțiune continuă de mobilizare (sau automobilizare
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
precum și Ionescu-Ruxăndoiu 2004: 417). 25 Pentru tratarea fenomenului de clișeizare a unor structuri în limba română, vezi Dascălu Jinga, în acest volum, p. 26 În structura de adâncime a textului conversațional, există indiferent de modalitatea specific-culturală de realizare a demarajului conversațional, enunțul mobilizator "vorbește" și enunțul demobilizator"taci!" (orice început de replică conține ideea de exprimare verbală: "spune, răspunde, vorbește"). Conversația este, prin urmare, o acțiune continuă de mobilizare (sau automobilizare) și demobilizare verbală a interlocutorilor. 27 Cf. GALR I: 667
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
mai precis, o recunoaștere a sa în rolul pe care și l-a definit. Cel mai bine se observă acest lucru atunci când avem de-a face cu o persoană necunoscută până în acel moment (încercați să faceți un inventar al elementelor conversaționale, al aspectelor comunicate atunci când intrați în contact cu o persoană pe care nu o cunoașteți, într-un caz obișnuit - când sunteți vecini într-un compartiment de tren -, pentru a conștientiza elementele implicite de rol la care facem apel). Modul în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
predat sociologia în colegiile americane. Este autorul unor excelente manuale de inițiere în sociologie (An Introduction to Sociology, An Introduction to Sociological Thinking). Experiența la catedră l-a apropiat de studenți. În scrierile sale, inclusiv în acest dicționar, practică stilul conversațional, cuceritor prin claritate. Septimiu Chelcea Philip Zimbardo The Lucifer Effect. Understanding How Good People Turn Evil New York, Random House, 2007, 531 p. Să relatezi despre proiectul (cristalizarea ideilor și a planului de acțiune, cu toate frământările și îndoielile creatoare) și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ancoraj multiplu în realitate. Nu se pot "disocia gramatica, retorica, poetica, morala și mistica regală"26 remarca Marc Fumaroli. Obișnuințele lingvistice care constituie mitul "geniului limbii franceze" se sprijină pe determinările concrete ale curții regale, ale societății și ale practicilor conversaționale. "Simplitatea", "firescul", "dulceața" vorbirii, care susțin productivitatea spontană a limbii, au aceste realități ca termen de referință. Vorbitorul nu e figura abstractă a unei competențe lingvistice, ci e ancorat într-o societate, într-un teritoriu concret, într-un raport instituțional
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
imediat separarea interiorului de exterior. Este vorba despre semne pe care numai inițiații le cunosc: moduri de a se comporta, de a vorbi, de a se purta în diverse ocazii ale vieții sociale. Aluzia este astfel, de exemplu, o practică conversațională care ne permite să știm dacă străinul față de grupul social posedă aceleași valori, aceleași referințe, aceeași cultură și îl autorizează pe acesta din urmă "să facă parte din grup" sau nu, ceea ce înseamnă să fie acceptat sau respins. Proust a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fi putut preceda pe celelalte, într-o ordine ideală: pentru că este o veritabilă "Introducere în pragmatică". Volumul reușește să cuprindă esențialul, nucleul de specificitate al domeniului: cel puțin din punctul de vedere al celor interesați de pragmatică în perspectivă interacțională, conversațională, sociolingvistică. După o scurtă istorie a pragmaticii, care conduce spre delimitarea domeniului, capitolele mari ale cărții se ocupă de actele verbale, de principiul cooperativ și de principiul politeții. Sînt astfel atinse extrem de multe probleme cruciale ale disciplinei: forța ilocuționară și
Pragmatismul pragmaticii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13689_a_15014]
-
care le înfruntă plasîndu-și în mod decis centrul de greutate în abordarea pragmatică. Aceasta domină - firesc - nu numai pentru că e una din direcțiile privilegiate azi, dar și prin adecvarea la obiect: întrebarea fiind o componentă esențială a dialogului, a interacțiunii conversaționale. Cartea reușește să adune și să examineze cu rigoare științifică aspectele lingvistice fundamentale ale interogației, avînd permanent în vedere relația întrebare-răspuns. Chiar alegerea termenului întrebare e semnificativă: studiul nu vizează doar structurile sau funcțiile interogative, judecate sub unghi tehnic, ci
Despre întrebare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14308_a_15633]
-
întrebare poate fi astfel caracterizată în funcție de un număr mare de parametri. Clasificarea întrebărilor ține cont de variabile externe (socio-pragmatice și discursiv-argumentative) și interne (segmentale și suprasegmentale) extrem de detaliate. Pentru că simpla enumerare a opozițiilor (monologal / dialogal, oral / scris, față-în-față / la distanță, conversațional / convențional etc.) n-ar spune prea mult în lipsa exemplelor și a analizei care le susține, mă opresc la un singur caz: opoziția dintre întrebările ad-hoc și cele instituționalizate e detaliată prin descrierea unor variate situații de instituționalizare: discurs didactic, interviu
Despre întrebare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14308_a_15633]
-
a culorilor pentru a fi capabile să utilizeze echipamentul cu raze x care furnizează imagini color; ... d) să fie capabile să audă comunicări radio sau telefonice, semnale audio emise de echipamentul de securitate și o voce aflată la un nivel conversațional mediu aflată la o distanță de 2.5 m, într-o cameră fără zgomot; ... e) să aibă abilități de recunoaștere a obiectelor în scopul desfășurării activităților de control de securitate cu echipamente cu raze X; ... f) să nu fie dependente
PROGRAM NAŢIONAL din 9 iulie 2008 de pregătire în domeniul securităţii aeronautice PNPSA*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204237_a_205566]
-
pentru a fi capabile să verifice permisele aeroportuare pentru persoane și vehicule, acestea având culori diferite; ... d) să fie capabile să audă comunicări radio sau telefonice, semnale audio emise de echipamentul de securitate și o voce aflată la un nivel conversațional mediu aflată la o distanță de 2.5 m, într-o cameră fără zgomot; ... e) să nu fie dependente de alcool sau substanțe ilegale; ... f) să stăpânească bine limba română, scris și oral, pentru a putea desfășura activitățile la un
PROGRAM NAŢIONAL din 9 iulie 2008 de pregătire în domeniul securităţii aeronautice PNPSA*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204237_a_205566]
-
a culorilor pentru a fi capabile să utilizeze echipamentul cu raze x care furnizează imagini color; ... d) să fie capabile să audă comunicări radio sau telefonice, semnale audio emise de echipamentul de securitate și o voce aflată la un nivel conversațional mediu aflată la o distanță de 2.5 m, într-o cameră fără zgomot; ... e) să aibă abilități de recunoaștere a obiectelor în scopul desfășurării activităților de control de securitate cu echipamente cu raze X; ... f) să nu fie dependente
ORDIN nr. 870 din 9 iulie 2008 pentru aprobarea Programului naţional de pregătire în domeniul securităţii aeronautice - PNPSA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202002_a_203331]
-
pentru a fi capabile să verifice permisele aeroportuare pentru persoane și vehicule, acestea având culori diferite; ... d) să fie capabile să audă comunicări radio sau telefonice, semnale audio emise de echipamentul de securitate și o voce aflată la un nivel conversațional mediu aflată la o distanță de 2.5 m, într-o cameră fără zgomot; ... e) să nu fie dependente de alcool sau substanțe ilegale; ... f) să stăpânească bine limba română, scris și oral, pentru a putea desfășura activitățile la un
ORDIN nr. 870 din 9 iulie 2008 pentru aprobarea Programului naţional de pregătire în domeniul securităţii aeronautice - PNPSA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202002_a_203331]
-
hipoacuzie neurosenzorială acută, postmeningitică; - hipoacuzie neurosenzorială progresivă, cu dispariția beneficiului protezelor auditive clasice; - hipoacuzia neurosenzorială postlinguală profundă pe frecvențele medii-înalte ( 1500 Hz) și ușoară-medie pe frecvențele joase, cu discriminare vocală 10-50%; - hipoacuzie neurosenzorială la adult, cu praguri (media pentru frecvențele conversaționale) sub 70dB pe audiogramă, sub 55 dB în câmp liber (cu protezare), cu sub 40% discriminare vocală (cu protezare și stimul 65 dB HL); - hipoacuzie neurosenzorială asimetrică, severă, profundă (BAHA sau IC); - hipoacuzie cu transmisie uni/bilaterală care nu poate
NORME TEHNICE din 29 martie 2013 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250219_a_251548]
-
externe; - prezenta scurgerilor auriculare (otita medie supurată) și, în caz pozitiv, de când datează otoreea. ● Depistarea tulburărilor de auz**) Vorbirea corectă a copilului este cel mai bun text că acesta aude corect. Se cercetează acuitatea auditiva prin metoda vocii șoptite sau conversaționale. Se considera deficient auditiv copilul care nu aude vocea conversaționala de la distanță de 4-5 m și vocea șoptita de la distanță de 0,5-0,8 m***). De cele mai multe ori la copilul mic hipoacuzia este semnalată de părinți sau educatori, copilul mare
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244853_a_246182]
-
pozitiv, de când datează otoreea. ● Depistarea tulburărilor de auz**) Vorbirea corectă a copilului este cel mai bun text că acesta aude corect. Se cercetează acuitatea auditiva prin metoda vocii șoptite sau conversaționale. Se considera deficient auditiv copilul care nu aude vocea conversaționala de la distanță de 4-5 m și vocea șoptita de la distanță de 0,5-0,8 m***). De cele mai multe ori la copilul mic hipoacuzia este semnalată de părinți sau educatori, copilul mare semnaland-o singur. ● Depistarea tulburărilor vestibulare care duc la deficiențe
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244853_a_246182]
-
de personalul mediu sanitar, cu excepția examinării copiilor de 6 ani, care se efectuează de medic. ***) Subiecții care nu percep vocea șoptita de la 5-6 m se considera că au un grad ușor de deficiență auditiva dacă la aceeasi distanță aud vocea conversaționala. Anexă 8e) EXAMENUL dezvoltării neuropsihice a copilului cu vârsta cuprinsă între 4 și 7 ani Urmărește cunoașterea dezvoltării psihice în general și a principalelor aspecte ale dezvoltării celor 4 domenii comportamentale (motor, cognitiv, verbal, social-afectiv) în vederea stabilirii diagnosticului de normalitate
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244853_a_246182]
-
hipoacuzie neurosenzorială acută, postmeningitică; - hipoacuzie neurosenzorială progresivă, cu dispariția beneficiului protezelor auditive clasice; - hipoacuzia neurosenzorială postlinguală profundă pe frecvențele medii-înalte ( 1500 Hz) și ușoară-medie pe frecvențele joase, cu discriminare vocală 10-50%; - hipoacuzie neurosenzorială la adult, cu praguri (media pentru frecvențele conversaționale) sub 70dB pe audiogramă, sub 55 dB în câmp liber (cu protezare), cu sub 40% discriminare vocală (cu protezare și stimul 65 dB HL); - hipoacuzie neurosenzorială asimetrică, severă, profundă (BAHA sau IC); - hipoacuzie cu transmisie uni/bilaterală care nu poate
NORME TEHNICE din 29 martie 2013 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261332_a_262661]
-
hipoacuzie neurosenzorială acută, postmeningitică; - hipoacuzie neurosenzorială progresivă, cu dispariția beneficiului protezelor auditive clasice; - hipoacuzia neurosenzorială postlinguală profundă pe frecvențele medii-înalte ( 1500 Hz) și ușoară-medie pe frecvențele joase, cu discriminare vocală 10-50%; - hipoacuzie neurosenzorială la adult, cu praguri (media pentru frecvențele conversaționale) sub 70dB pe audiogramă, sub 55 dB în câmp liber (cu protezare), cu sub 40% discriminare vocală (cu protezare și stimul 65 dB HL); - hipoacuzie neurosenzorială asimetrică, severă, profundă (BAHA sau IC); - hipoacuzie cu transmisie uni/bilaterală care nu poate
NORME TEHNICE din 29 martie 2013 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262227_a_263556]
-
postmeningitică; - hipoacuzie neurosenzorială progresivă, cu dispariția beneficiului protezelor auditive clasice; - hipoacuzia neurosenzorială postlinguală profundă pe frecvențele medii- înalte ( 1500 Hz) și u��oară-medie pe frecvențele joase, cu discriminare vocală 10 - 50%; - hipoacuzie neurosenzorială la adult, cu praguri (media pentru frecvențele conversaționale) sub 70 dB pe audiogramă, sub 55 dB în câmp liber (cu protezare), cu sub 40% discriminare vocală (cu protezare și stimul 65 dB HL); - hipoacuzie neurosenzorială asimetrică, severă, profundă (BAHA sau IC); - hipoacuzie cu transmisie uni/bilaterală care nu
NORME TEHNICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016 din 30.03.2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264512_a_265841]