454 matches
-
Vestala. Vasilescu, A. (2007). Negocierea rolurilor comunicative prin intermediul semnalelor de recepție ("back channels"). O perspectivă (inter)culturală. In Ionescu-Ruxăndoiu, L. (coord.). Interacțiunea verbală (IV II) aspecte teoretice și aplicative (15-43). București: Editura Universității din București. Vasilescu, A. (2010). Distribuția contribuțiilor conversaționale în cultura română. In Ionescu-Ruxăndoiu, L. (coord.). Dialog, discurs, enunț. In memoriam Sorin Stati (177-216). București: Editura Universității din București. Vatamanu-Matei, V. (2010). Psihologie și expresivitate scenică. București: Editura Universității Naționale de Muzică București. Verhofstadt-Denève, L. (coord.). (2000). Theory and
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
fi substituită prin S1 (o structură neutrală pragmasemantic), S1 și S2 fiind echivalente din punctul de vedere al informației substanțiale (factuale) furnizate. Df.2: Numim structură neutrală pragmasemantic orice structură-ocurență S care, într-un context comunicativ dat, satisface integral Maximele Conversaționale subordonate Principiului Cooperării (Grice, 1975). Df.3: Numim structură marcată pragmasemantic orice structură - ocurență S care, într-un context comunicativ dat, produce o transgresare (aparentă sau reală) a oricăreia dintre Maximele subordonate Principiului Cooperării. 4. În examinarea fenomenelor de care
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Evident, complexității logico-semantice a conectorului îi corespunde un grad similar de complexitate logico-semantică a frazei (enunțului-tip) construit cu ajutorul acestuia. 4.1.2. Tiparul pragmasemantic al unui corector-tip constă în tipul, numărul și forța inferențelor pragmatice (implicaturilor4- convenționale sau conversaționale generalizate) pe care le generează, ca urmare a utilizării sale într-un enunț-tip (deci în oricare ocurență particulară). 4.1.2.1. Fiecărui conector îi sunt specifice (dacă îi sunt asociate) anumite implicaturi convenționale (neanulabile); de exemplu, toți conectorii
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
implicatură convențională vizând acceptarea acesteia, destinatarul putând foarte bine să conteste faptul asertat, fără să conteste și validitatea mesajului ca atare ("Ba, te iubesc și-ți vreau binele, așa că nu te las în pace deloc"). 4.1.2.2. Implicaturile conversaționale generalizate sunt anulabile, fără a afecta validitatea enunțului ca mesaj; ele sunt, de asemenea, specifice fiecărui conector în parte. Astfel, pentru chiar dacă (cvasisinonim al lui deși la nivel logico-semantic6 și purtător al aceleiași implicaturi convenționale, datorate presupoziției) avem, în plus
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
afecta validitatea enunțului ca mesaj; ele sunt, de asemenea, specifice fiecărui conector în parte. Astfel, pentru chiar dacă (cvasisinonim al lui deși la nivel logico-semantic6 și purtător al aceleiași implicaturi convenționale, datorate presupoziției) avem, în plus față de deși, o dublă implicatură conversațională generalizată: în (chiar dacă) A, B ne așteptăm ca producerea lui A să fie improbabilă, în schimb să antreneze aproape cu certitudine B (atunci când se produce) - așteptare care poate fi însă contrazisă explicit: Chiar dacă nu mă inviți, eu tot vin: tu
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
explicit: Chiar dacă nu mă inviți, eu tot vin: tu oricum nu mă inviți niciodată, și eu nici n-am nevoie de invitația ta, vin zilnic la sora ta. Pentru un conector monoplan ca nu numai A, ci și B implicatura conversațională generalizată identificabilă ar fi "ne-am fi așteptat ca dacă A, să nu aibă loc și B" - dar utilizarea în exces, până la "tocire", dovedește că atare expectație poate fi ignorată (anulată de facto). 4.1.3. Se va observa că
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
dar utilizarea în exces, până la "tocire", dovedește că atare expectație poate fi ignorată (anulată de facto). 4.1.3. Se va observa că prezența, în virtutea realizării unui conector, a unei presupoziții (și a implicaturii convenționale respective) sau a unei implicaturi conversaționale generalizate nu reclamă cu necesitate preexistența asumpției respective în universul de expectații al alocutorului: aceasta are de ales între a le rejecta (cu efectele amintite mai sus) sau a și le asuma ad-hoc, într-o atitudine de cooperare binevoitoare. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
prin reușita în vreo altă profesie", expectație calculată care satisface, în sfârșit, presupoziția asociată adversativului dar și justifică utilizarea acestuia într-un enunț a cărui aserțiune infirmă atare expectație. În mod analog poate fi estimată distanța inferențială în cazul implicaturilor conversaționale generalizate. Un enunț de tipul E nu numai frumoasă, ci și foarte deșteaptă este acceptat firesc, fără raționamente suplimentare, în virtutea prejudecății foarte răspândite că frumusețea se asociază rareori cu inteligența - în timp ce în: (2) Blanchett nu a apărut însă numai în
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
purtătoare ale aceleiași informații factuale cu cele construite prin corelativul nu numai.... ci și (verificabilă în aceleași condiții de adevăr), dar calculul logico-semantic al acestei informații este net mai elaborat în cazul corelativului; acesta declanșează, în plus, și o implicatură conversațională generalizată, inexistentă în cazul lui și (vezi supra, 4.1.2.2). 4.4.2. O altă posibilă diferență între două variante de conectare echivalente logico-semantic este de natură sintactico-semantică și constă în caracterul proiectiv//retroiectiv 14 al conectorilor în
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
furnizează o informație care, transmisă fără artificii retorice, s-ar reduce la " Covorul/orice covor contribuie masiv la realizarea stilului unei locuințe". Detalierea exhaustivă a tipologiei covoarelor este superfluă informațional, dar are rolul de a "dramatiza" actul comunicativ, introducând implicatura conversațională generalizată "Ne-am fi așteptat ca doar anumite tipuri de covor să contribuie..." (singura care ar justifica enunțul din punctul de vedere al Maximelor Cantității și ale Manierei). Fenomenul este deosebit de prezent în presă și tinde să-și creeze tipare
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
rău), dar și în plan metadiscursiv, argumentativ: (2) Dacă luminile sunt aprinse, e acasă. Din considerente de relevanță discursivă, condiționalul este interpretat de obicei ca antrenând o implicație strictă ("dacă și numai dacă"), dar atare interpretare este o simplă implicatură conversațională generalizată 4, anulabilă atunci când expresia ori contextul lingvistic nu o impun explicit 5; astfel, (2) poate continua cu: (2') Dar poate doarme, cu luminile stinse, după cum putem avea și: (3) Dacă-i spun, dacă nu-i spun, el tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
dumneavoastră cele trei etape cheie ale ..." Folosim trei criterii de evaluare a priorității informației pentru a fi siguri că nu dăm audienței prea mult: 1. trebuie să știe; 2. e bine să știe; 3. nu trebuie să știe. * Folosim limbajului conversațional. Vorbim audienței ca și cum am vorbi unui prieten. Evităm jargonul. Folosim cuvinte și propoziții scurte, precum și verbe active. Nu ne temem să fragmentăm propozițiile în mod obișnuit oamenii discută în acest mod. Folosim propoziții și fraze pe care oamenii și le
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
lirică, el riscă să pară multora monoton sau plicticos. Suprafața poemelor e insuficient luminată și trebuie să o privești cu mare atenție: altfel, pierzi nuanțele, surprizele, schimbările, varietatea retrasă în colțuri obscure. Încordarea însăși a ideii e marcată de stilul conversațional, „abstract” și reflexiv până la proză. Misterioasele viziuni despre oraș ar putea fi, dacă roua harului ar arde pe blocuri, și mai impresionante, și mai convingătoare. NICOLAE MANOLESCU În mod paradoxal, teatrul lui Vișniec, deși ține de literatură prin materialul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
mari sau mai mari decît acelea între culturile societăților industrializate. Aceste diferențe reflectă deosebirile în structura relațiilor sociale și în modul în care se consideră că trebuie să decurgă conversațiile sau alte feluri de comunicare socială. Avînd în vedere principiul conversațional al lui Grice "Fii informativ" (cf. Levinson 1983:100-102), Keenan (1976:69) observă: În anumite societăți, a satisface nevoia de informație a unui partener de conversație poate fi un comportament de rutină. În alte societăți, același lucru poate lua prin
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
În anumite societăți, a satisface nevoia de informație a unui partener de conversație poate fi un comportament de rutină. În alte societăți, același lucru poate lua prin surprindere, fiind un comportament neobișnuit. Ea dă exemple de anumite diferențe între așteptările conversaționale în societatea malgașă și în "clasele de mijloc, intelectuale, europene și americane". De exemplu, să presupunem că A îl întreabă pe B: Unde este mama ta?" Dacă B știe unde se află mama lui, în Europa și Statele Unite, ar fi
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Utilizarea răspîndită a mijloacelor lingvistice de acest gen a fost observată de feministele care încercau să explice ceea ce ele considerau a fi trăsături caracteristice ale vorbirii feminine, care ies la iveală în special atunci cînd femeile se adresează bărbaților. Principiile conversaționale ale lui Grice, menționate în capitolul 1, au fost criticate de Michell (1990:176) ca fiind limitate la contexte neutre, ale clasei sociale medii. Ea susține că, atunci cînd se adresează bărbaților, femeile nu pot respecta principiul " Nu spune ceea ce
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
așa cum arată Fludernik în Histories of Narrative Theories (II), ascensiunea și ascensiunea naratologiei nu înseamnă numai elaborări ale teoriei narative, ci înseamnă și valorificări ale teoriei lumilor posibile, teoriei informaționale și tehnologiei media , înseamnă amestecul de filosofie, lingvistică și analiză conversațională, conexiunea științelor empirice cu naratologia , abordarea organicistă și istorică, extensia retoricii și eticii în paradigme naratologice distincte , precum și extinderea teoriei narative care acoperă alte genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
este cultivată cu precădere în contexte politice caracterizate prin suprimarea altor discursuri și impunerea prin forță a discursului ideologic oficial, individualizându-se prin accentuarea negativă a trăsăturilor specifice limbajului politic în general: schematism, conținut referențial vid, eufemizare și ocultarea maximelor conversaționale 73. Reprezentând prin excelență un instrument de disimulare, de mascare, de dedublare, de uzurpare, limba de lemn se impune în toate domeniile de comunicare, așezând sub semnul prohibiției celelalte manifestări discursive. O analiză extinsă a trăsăturilor limbii de lemn realizează
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care o deține media. În cadrul comunicării politice, miza politică este mai mult decât un parametru al semiozei, fiind principiul activ al jocurilor de interacțiune comunicativă. Dacă pentru Grice, interacțiunea comunicativă are la bază principiul cooperării, exprimat prin cele patru maxime conversaționale menite să asigure codul unei bune conduite de comunicare 131, pentru Alain Trognon și Janine Larrue actul comunicării presupune un dublu mecanism: al cooperării și al competiției 132. Principiul competiției are ca premisă acceptarea și recunoașterea reciprocă a unei mize
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dat"138. Selecția informațiilor operabile se face pe baza principiului pertinenței, potrivit căruia, orice enunț poartă în el garanția propriei pertinențe optimale, iar eforturile de interpretare a unui enunț depind în mare parte de accesibilitatea informațiilor incluse în context. Implicaturile conversaționale spațiu al exprimării oblice Între 1957 și 1969, P. Grice trasează direcțiile unei teorii semantice și pragmatice complementare, având la bază ipoteza caracterului intențional al comunicării 139. Pornind de la premisa că a semnifica ceva pentru cineva presupune instaurarea unei relații
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în calcul și un plan al semnificației obținute prin mecanisme semantice legate de context. În ambele situații, destinatarul dezvoltă o analiză semantică pe baza unei inferențe: în primul caz, el efectuează implicații convenționale, în cel de-al doilea, operează implicații conversaționale. Pentru Grice, comunicarea nu este posibilă decât în condițiile în care protagoniștii aderă tacit la principiul cooperării, constând în stăpânirea și aplicarea a patru reguli esențiale 140: a) maxima cantității reglementează volumul de informații furnizat de fiecare participant la schimbul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
le este defavorabil; d) maxima modalității vizează maniera în care interlocutorii își construiesc intervențiile verbale, gradul de claritate a acestora, structurarea logică a enunțurilor, evitarea ambiguității, a prolixității verbale, care afectează receptarea. Analiza limbajului politic evidențiază încălcări flagrante ale maximelor conversaționale, motivate, pe de o parte, de înregimentarea ideologică a locutorului, iar pe de altă parte, de finalitățile comunicării politice. Maxima cantității și maxima calității sunt eludate constant, în măsura în care manifestările discursive din domeniul politicii nu vizează prioritar prezentarea adevărului și nici
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cantității și maxima calității sunt eludate constant, în măsura în care manifestările discursive din domeniul politicii nu vizează prioritar prezentarea adevărului și nici transmiterea de informații privind realitatea politică. Corespunzând în limbajul curent sugestiei sau insinuării, implicaturile descrise de H.P. Grice pot fi conversaționale sau discursive și convenționale sau lexicale 141. Implicaturile conversaționale sau discursive funcționează în context și depind în mod direct de contextul referențial, factual, având o finalitate informațională certă, iar implicaturile convenționale sau lexicale au ca suport lexicul, semnificațiile convențional atașate
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
discursive din domeniul politicii nu vizează prioritar prezentarea adevărului și nici transmiterea de informații privind realitatea politică. Corespunzând în limbajul curent sugestiei sau insinuării, implicaturile descrise de H.P. Grice pot fi conversaționale sau discursive și convenționale sau lexicale 141. Implicaturile conversaționale sau discursive funcționează în context și depind în mod direct de contextul referențial, factual, având o finalitate informațională certă, iar implicaturile convenționale sau lexicale au ca suport lexicul, semnificațiile convențional atașate cuvintelor (ele se deosebesc de presupozițiile semantice prin faptul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
convențional atașate cuvintelor (ele se deosebesc de presupozițiile semantice prin faptul că nu contribuie la condițiile de adevăr ale frazelor). Mai mult decât în cazul altor tipuri de limbaj, în construirea semnificației limbajului politic, un rol deosebit îl joacă implicaturile conversaționale sau, altfel spus, "propozițiile nerostite dintre rânduri". Plecând de la relația dintre expresia unei structuri lingvistice, sensul acesteia și sensul pe care i-l acordă vorbitorul sau implicațiile ei, Grice subliniază că semnificația unei structuri lingvistice este formată atât din ceea ce
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]