1,418 matches
-
o lentilă divergentă imaginea este totdeauna reală dacă. 3. Un fascicul paralel este reflectat tot paralel dacă. 4. Referitor la imaginea unui obiect într-o oglindă plană se poate afirma că. 5. Imaginea unui obiect real obținută cu ajutorul unei oglinzi convexe este. 6. Plasate în aer, NU sunt lentile negativ. 7. Convergența unei lentile plan convexe. 8. Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți. 9. Imagini virtuale se pot obține astfel. 10. Imaginea finală obținută cu luneta lui
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
paralel dacă. 4. Referitor la imaginea unui obiect într-o oglindă plană se poate afirma că. 5. Imaginea unui obiect real obținută cu ajutorul unei oglinzi convexe este. 6. Plasate în aer, NU sunt lentile negativ. 7. Convergența unei lentile plan convexe. 8. Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți. 9. Imagini virtuale se pot obține astfel. 10. Imaginea finală obținută cu luneta lui Galilei este. 11. Franjele obținute cu dispozitivul lui Young au următoarele caracteristici. 12. Franjele obținute
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lumină în acest sistem. b) Determinați indicele de refacție al sticlei, știind că diametrul coloanei de mercur, care este în realitate de 3mm, se vede aparent de către un observator, aflat în afara tubului, ca fiind de 5mm. 7. Patru lentile plan convexe identice subțiri (ns=1,5) fiecare având f=80cm în aer sunt dispuse coaxial. Dacă intervalul dintre ele se umple cu un material plastic transparent distanța focală a sistemului devine F= 100cm. Să se determine indicele de refracție al materialului
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
a doua lamă ? 7. Arătați cum își schimbă distanța focală o lentilă aflată mai întâi în aer și apoi introdusă într-un lichid cu indicele de refracție absolut n1. Dar pentru o lentilă de aer biconvexă? 8. La o lentilă convexă concavă (menisc convergent) se argintează suprafața concavă. Convergența sistemului ajunge nulă. Dacă razele de curbură sunt pentru suprafața convexă R și pentru cea concavă 3R, care este valoarea indicelui de refracție n al sticlei? TEST 13 1. Simbolurile mărimilor fizice
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
introdusă într-un lichid cu indicele de refracție absolut n1. Dar pentru o lentilă de aer biconvexă? 8. La o lentilă convexă concavă (menisc convergent) se argintează suprafața concavă. Convergența sistemului ajunge nulă. Dacă razele de curbură sunt pentru suprafața convexă R și pentru cea concavă 3R, care este valoarea indicelui de refracție n al sticlei? TEST 13 1. Simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii fizice având
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
în spatele lentilei, la distanța (măsurată față de lentilă) egală cu. 5. O rază de lumină trece din aer ( n = 1), în apă( napă = 4/3 ). Dacă unghiul de incidență este i = 30°, unghiul de refracție are valoarea. 6. O lentilă plan convexă, confecționată din sticlă optică, cu raza de curbură a suprafeței sferice de 20cm, este utilizată pentru a proiecta pe un ecran imaginea unui obiect liniar așezat perpendicular pe axa optică principală (sistemul se află în aer). Dacă obiectul este plasat
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
obținută pe ecran este de patru ori mai mare decât obiectul. a. realizați un desen în care să evidențiați mersul razelor de lumină pentru construcția imaginii prin lentilă, în situația descrisă de problemă ; b. determinați distanța focală a lentilei plan convexe ; c. determinați indicele de refracție al sticlei optice din care este confecționată lentila ; d. specificați și justificați dacă imaginea unui obiect plasat la o distanță egală cu 3f în fața lentilei plan convexe este reală sau virtuală. 7. Pe un fotocatod
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
problemă ; b. determinați distanța focală a lentilei plan convexe ; c. determinați indicele de refracție al sticlei optice din care este confecționată lentila ; d. specificați și justificați dacă imaginea unui obiect plasat la o distanță egală cu 3f în fața lentilei plan convexe este reală sau virtuală. 7. Pe un fotocatod de cesiu dintr-un tub electronic cade un fascicul de radiații monocromatice cu frecvența ν = 7 ·1014 Hz, având o putere P = 1W. Caracteristica curenttensiune este reprezentată în Fig.2.14. Determinați
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
O rază de lumină trece din sticlă ( nsticlă = 1,5 ) în apă ( napă = 4 / 3 ) sub unghiul de incideță i = 30°. Unghiul sub care se refractă raza de lumină la trecerea din sticlă în apă este. 3. O lentilă plan convexă cu raza de curbură a suprafeței sferice de 10cm este confecționată dintr-un material care are indicele de refracție n = 1,5. Distanța focală a lentilei este. 4. Două lentile convergente cu distanțele focale f1 = 20cm și respectiv f2 = 25cm
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
contra, vasul ar părea mult mai adânc decât este în realitate, iar un creion în paharul cu apă se va vedea ca în fotografia din Fig. 3.14. 2. Comportarea lentilelor la lumină este inversă decât in cazul obișnuit: Lentila convexă (convergentă) se va comporta ca un sistem divergent; Lentila concavă (divergentă) se va comporta ca un sistem convergent; 3. După cum a arătat Veselago în lucrările sale, o simplă pană plan-paralelă va funcționa ca o lentilă, creând o imagine a obiectului
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
va funcționa ca o lentilă, creând o imagine a obiectului în interiorul penei și alta de partea cealaltă a ei. Această proprietate ar simplifica considerabil fabricarea lentilelor, deoarece nu ar mai fi necesar de a se prelucra lentila pentru a fi convexă sau concavă, după caz. O astfel de lentilă ar fi mai puțin capricioasă decât lentilele obișnuite, din simplul motiv că obiectul ar putea fi situat în orice 120 poziție față de lentilă și nu numai pe axa ei, cum e cazul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
și predilecția pentru efectele extreme de perspectivă. În mod distorsionat își pictează fața și mâna care ar fi văzute într‑o oglindă con‑ vexă. Efectul este accentuat de faptul că lucrarea a fost realizată pe un disc mic de lemn convex. Capitolul III Figura lui Michelangelo în istoria artei Michelangelo di Lodovico Buonarroti Simoni (1475‑1564) a fost fără nici un dubiu unul dintre cei mai inspirați creatori din istoria artei. El a reprezentat alături de Leonardo da Vinci cea mai puternică forță
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ușor echilibru dintre apropiere și retragere. Diferite poziții în spațiu Ceea ce survine mai întâi în interacțiunea dintre privitor și opera de artă este însăși relația în spațiu și efectul acesteia asupra amândurora. Un produs artistic poate apărea oriunde în spațiul convex din jurul privitorului. Acesta îl poate confrunta la același nivel, vertical sau orizontal; poate fi pe tavan sau pe podea. Orientarea spațială influențează modalitatea perceperii obiectului, așa cum am mai menționat, prin simpla comparare a formei de cruce în cele două poziții
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
poziția 3, de continuare a șirului reticular de pe muchia planului nou, unde numărul atomilor vecini este și mai mare : 3 la distanța d , 6 etapa la distanța 2d și 4la distanța 3d (fig27) Acest mod de creștere ar explica tremiile convexe care se observă pe fețele unor cristale atomice, în opoziție cu tremiile concave ale clorurii de sodiu și altor cristale ionice, la care construcția unui plan reticular începe de la colțuri . Ca și teoriile care dezvoltă cu precădere aspectele fazei de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
le căptușesc constituie druzele. De multe ori aceste noțiuni se confundă. Agregatele de cristale concresc după legea ortotropismului; ele au o dispoziție convergentă atunci când pereții geodei au formă concavă, dispoziție divergentă atunci când porțiunea de perete pe care au crescut este convexă și dispoziție paralelă când sunt crescute pe porțiuni drepte ale pereților. Așa se formează frumoasele druze de cristal de perete de stâncă în formă de pieptene, în formă de arici, de concreșteri paralele columnare, etc din Maramureș. b. Concreșteri paralele
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
poziția 3, de continuare a șirului reticular de pe muchia planului nou, unde numărul atomilor vecini este și mai mare : 3 la distanța d , 6 etapa la distanța 2d și 4la distanța 3d (fig27Ă Acest mod de creștere ar explica tremiile convexe care se observă pe fețele unor cristale atomice, în opoziție cu tremiile concave ale clorurii de sodiu și altor cristale ionice, la care construcția unui plan reticular începe de la colțuri . Ca și teoriile care dezvoltă cu precădere aspectele fazei de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
le căptușesc constituie druzele. De multe ori aceste noțiuni se confundă. Agregatele de cristale concresc după legea ortotropismului; ele au o dispoziție convergentă atunci când pereții geodei au formă concavă, dispoziție divergentă atunci când porțiunea de perete pe care au crescut este convexă și dispoziție paralelă când sunt crescute pe porțiuni drepte ale pereților. Așa se formează frumoasele druze de cristal de perete de stâncă în formă de pieptene, în formă de arici, de concreșteri paralele columnare, etc din Maramureș. 101 b. Concreșteri
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
mărgele fiind găsite și la încheietura mâinii drepte, dintre care opt erau rotunde din chihlimbar și șase din sticlă; două fusaiole de formă bitronconică; oglindă din bronz cu discul rotund și plat, descoperită în stânga genunchiului stâng, partea exterioară fiind ușor convexă și bine lustruită, iar cea interioară puțin concavă, și diametrul de 6,1 cm și grosimea de 0,1 cm; un vas de ofrandă (în interiorul căruia s-au găsit oase de oaie) reprezentând o strachină modelată la roată (descoperită în stânga
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
În punte peste vezicula biliară; infundibulul este porțiunea din vezicula biliară care se Îngustează spre segmentul următor; colul veziculei biliare este situat Între infundibul și canalul cistic; bazinetul lui Broca reprezintă o dilatare a colului veziculei biliare În porțiunea terminală, convexă În jos și la dreapta, la interior delimitat de două valvule superioară (dreaptăă și inferioară (stângă); ganglionul lui Mascagni este situat Între bazinet și colul veziculei biliare Canalul cistic: are o lungime de 3-5 cm un diametru de 2-5 mm
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
gestante, care numai pe baza rezistenței acestora vor putea susține cu ușurință greutatea uterului, În care sunt 58 adăpostiți pe timpul sarcinii fetușii, În mod deosebit În ultima parte a perioadei de gestație. Defecte: spinare și șale concave (lăsate În jos), convexe, când sunt bombate deasupra liniei superioare a corpului, purtând denumiri diferite, după gradul de accentuare a defecțiunii (spinare și șale de măgar, iar când sunt exagerat de bombate poartă denumirea de cifoză sau scolioză, când sunt deviate lateral de șira
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
altul în funcție de lățimea lor, putând oscila de la 30 la 60 (cei lați) până la 120 cei lungi și înguști. Forma dinților este dată de marginile acestora și se pot clasifica în dinți cu marginile concave sau drepte (triunghiulari), cu ambele margini convexe dându-le un aspect de încovoiat, sau două margini drepte și două convexe. Lungimea dinților exprimă raportul dintre înălțime și lățime și pot fi clasificați în dinți foarte scurți (valoarea raportului <0,25), scurți (0,25 - 0,50), mijlocii (0
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
120 cei lungi și înguști. Forma dinților este dată de marginile acestora și se pot clasifica în dinți cu marginile concave sau drepte (triunghiulari), cu ambele margini convexe dându-le un aspect de încovoiat, sau două margini drepte și două convexe. Lungimea dinților exprimă raportul dintre înălțime și lățime și pot fi clasificați în dinți foarte scurți (valoarea raportului <0,25), scurți (0,25 - 0,50), mijlocii (0,50-0,75), lungi, respectiv înguști (0,75-1,00) și dinți foarte lungi, când
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
12. Forma dinților se apreciază în funcție de conturul dinților pe lobul terminal Acestea pot fi cu ambele margini concave (nota 1 - soi de referință Vitis aestivalis), cu ambele margini drepte (nota 2 - soi de referință Mustoasă de Măderat), cu ambele margini convexe (nota 3 - soi de referință Traminer roz), cu o margine concavă și una convexă (nota 4 - soi de referință Cinsaut) și două margini drepte cu două margini convexe (nota 5 - soi de referință Cabernet franc). 4.13. Lungimea dinților se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu ambele margini concave (nota 1 - soi de referință Vitis aestivalis), cu ambele margini drepte (nota 2 - soi de referință Mustoasă de Măderat), cu ambele margini convexe (nota 3 - soi de referință Traminer roz), cu o margine concavă și una convexă (nota 4 - soi de referință Cinsaut) și două margini drepte cu două margini convexe (nota 5 - soi de referință Cabernet franc). 4.13. Lungimea dinților se apreciază prin măsurarea dinților de pe lobii laterali superiori, excluzând dinții din prelungirea nervurilor principale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
drepte (nota 2 - soi de referință Mustoasă de Măderat), cu ambele margini convexe (nota 3 - soi de referință Traminer roz), cu o margine concavă și una convexă (nota 4 - soi de referință Cinsaut) și două margini drepte cu două margini convexe (nota 5 - soi de referință Cabernet franc). 4.13. Lungimea dinților se apreciază prin măsurarea dinților de pe lobii laterali superiori, excluzând dinții din prelungirea nervurilor principale precum și pe cei scurți. Dinții se apreciază ca fiind foarte scurți (nota 1), scurți
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]