5,860 matches
-
1970 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971; Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 42, 126. Sfeclă Stan Pictor Localitatea: Călinești, județul Teleorman Studii: Cooperator Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. Sida Eduard Ștefan 1961 Pictor Născut la 26 ianuarie 1961 în localitatea Gurahonț, județul Arad. Studii: Liceul „Avram Iancu” Debut artistic 1980 Silion Petre 1914 ? Sculptor Născut în
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 54, 55, 207; Carmen Istrate Murariu - Dicționarul artei naive din Bacău, Ed.ProPlumb, Bacău, 2008. Cotleț Gheorghe 1932 - ? Pictor, scriitor Născut în anul 1932 în localitatea Arbore, jud. Suceava. Studii: Țăran cooperator Debut artistic - 1975 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag.41 . 122; Albumul L’art naïf de Natalia Brodskaya, Ed. Parkstone, New York, 2000
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
știu ca la final voi fi mulțumit de cele realizate.” Născut în data de 13 septembrie, 1995, în Reșița, județul Caraș-Severin. Studii: Elev la Liceul Teoretic Diaconovici-Tietz din Reșița. Debut artistic - 2004 Dobrică Anghel Pictor Localitatea, Plosca, județul Teleorman. Studii: Cooperator Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Dobrotă Viorica 1979 Pictor Născută în data de 20 octombrie 1979 în localitatea Galați. Studii: Școala de jurnaliști Debut artistic - 1999 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Artă Naivă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
prelucrează oțelul, lucrează cu ciocanul de lăcătuș, seara și la sfârșit de săptămână să ia pana și să tragă asemenea linii delicate? Va fi pentru totdeauna un mister...”( Herbert Wiesner - Die Naïve Kunst Rumäniens) Lăcătușu Gheorghe Sculptor Localitatea: Suceava Studii: Cooperator Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971. Linculescu Maria Pictor Localitatea: București Studii: Muncitoare Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și tehnica de exprimare cromatică. Adina descoperă viața prin arta plastică, iar artei sale îi dă viață prin talent, prin muncă și prin plăcerea de a picta.” (Prof. Romulus Toma J.C.P.C.T. - Teleorman) Mocanu Marin Pictor Localitatea: Stoilești, județul Vâlcea. Studii: Cooperator Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. Mocan Vasile 1957 Pictor „Am căutat mereu mijloace noi de expresie înafara canoanelor academice care cenzurează capacitatea de creație pentru că la temelia și al modului meu de viață
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
1970 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971; Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 42, 126. Sfeclă Stan Pictor Localitatea: Călinești, județul Teleorman Studii: Cooperator Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. Sida Eduard Ștefan 1961 Pictor Născut la 26 ianuarie 1961 în localitatea Gurahonț, județul Arad. Studii: Liceul „Avram Iancu” Debut artistic - 1980 Silion Petre 1914 - ? Sculptor Născut în
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cele două curente durează și la începutul secolului XX, ele au în comun anticapitalismul, ura față de societatea „burgheză” și voința de a o distruge din temelii prin violență. Spre deosebire de social-democrație*, favorabilă democrației* parlamentare, anarhiștii recuză parlamentarismul. Totuși, unii - anarhosindicaliștii și cooperatorii - doresc să deschidă, prin greva generală, calea către o societate a libertății - libertară, anarhistă deci - în care producția ar fi autogestionată de către muncitori. Ceilalți vor să provoace, prin „acțiune directă” sau prin „propaganda prin fapte”, o revoltă generalizată a celor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
se întreba Raymond Aron în 1955. și, într-adevăr, adeziunea muncitorească la partidele comuniste a fost întotdeauna inegală, ca una provenind din matrice profesionale, teritoriale, culturale și memoriale fluctuante. și, mai ales, mulți muncitori și militanți pentru cauza clasei muncitoare - cooperatori, sindicaliști, dar și socialiști, creștini, gaulliști etc. - nu se reclamă de la revoluția „proletară” promovată de Lenin, ba chiar o combat cu înverșunare. în 1905, sociologul german Werner Sombart se întreba într-o lucrare faimoasă: De ce nu există socialism în Statele Unite
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și chiar de facilitare a funcționării lor. Cea de a treia relație, necoincidența conflictuală dintre cei doi lideri, este tipică pentru situațiile în care structurile formale și cele informale se organizează defensiv unele în raport cu altele. Stilul de conducere. Stilul democratic, cooperator, poate facilita apariția coincidenței sau a apropierii dintre cele două tipuri de structuri, în timp ce stilul autoritar, agresiv, poate determina apariția relațiilor conflictuale sau de acceptare parțială a structurii formale. Vârsta membrilor organizației. Apropierea de vârstă a membrilor organizației favorizează înțelegerea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
școli obișnuite a venit timpul pentru sociometrie de a trece de la comunitățile închise la comunitățile deschise (Moreno, 1959, p. 254). # Grupurile de muncă, cele sportive, militare, artistice etc. reprezintă astfel de comunități deschise ce implică executarea unor activități de tip cooperator, practicarea unor profesii, exercitarea unui rol social activ, stabilirea unor nenumărate relații nu numai în interiorul lor, dar și între ele și mai ales cu alte comunități ale ambianței înconjurătoare. Interpretarea grupurilor sociale ca fiind comunități deschise este deosebit de importantă deoarece
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mare capacitate de a se difuza în rândul membrilor grupului, este molipsitor pentru întreaga organizație. În procesul concret al muncii, conducătorul, voit sau nu, își formează, își educă adeseori echipa în conformitate cu propriul stil de conducere. Un conducător optimist, cu stil cooperator de muncă va crea în jurul său optimism, încredere, inițiativă, un climat de emulație, spre deosebire de un altul pesimist, copleșit permanent de sarcini, posac, irascibil, care va atrage după sine crearea unei atmosfere încordate, încărcată tensional, încorsetată. Nu trebuie să uităm că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aria de libertate a subordonaților este mare, avem de‑a face cu practicarea stilului de conducere democrat. Cele șapte comportamente ale conducătorului sugerează existența a patru stiluri de conducere: dictatorial (comportamentul 1); negociator (comportamentul 2); consultativ (comportamentele 3, 4, 5); cooperator sau implicativ (comportamentele 6, 7). Conducătorii pot opta pentru unul sau altul dintre aceste stiluri de conducere, opțiunea lor fiind influențată de o serie de forțe care țin de manager, de subordonați, de situația în care aceștia se găsesc la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fi mai nimerit și mai eficient în acele situații care implică urgențe, luarea unor decizii rapide, când se lucreează în munci periculoase ce necesită respectarea unor reguli de securitate, când grupul depinde de șefi diferiți etc., iar stilul de conducere cooperator - în situațiile care implică o muncă având caracter colectiv, în care dependența funcțională dintre oameni este mare și în care contează reunirea eforturilor lor în vederea atingerii obiectivelor comune. În culturile care nu valorizează participarea la conducere ca fiind legitimă, în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care pornește este relativ simplă: în episoadele conflictuale, oamenii manifestă grade diferite de asertivitate, comportamentele lor întinzându-se de la a fi neasertive până la a fi asertive; de asemenea, ei manifestă grade diferite de cooperare și colaborare, fiind necooperatori sau, dimpotrivă, cooperatori. Asertivitatea se referă la capacitatea oamenilor de a se impune în încercarea de a-și satisface propriile nevoi sau ale grupului, iar cooperarea la capacitatea lor de a satisface nevoile celeilalte părți. Dacă am dispune pe două axe gradele de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
jocurile de putere pentru realizarea propriilor interese, pe forțarea submisivității celeilalte părți. Stilul acomodativ sau conciliant se caracterizează prin cooperarea cu cealaltă parte în scopul realizării dorințelor acesteia, fără susținerea însă a propriului interes. Altfel spus, el reflectă un comportament cooperator, dar nu și asertiv. A mai fost denumit și „îndatoritor”, deoarece presupune înțelegere, submisivitate, acordarea unei șanse. Atitudinea față de acest stil este divergentă. El poate fi perceput fie ca un act dezinteresat, ca o strategie pe termen lung în vederea încurajării
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
realizării propriilor scopuri), precum și a cooperării (a capacității de a ține seama de interesele oponenților). El este dorința expresiei de maximizare împreună a rezultatelor obținute, de aceea, se mai numește și stilul integrativ. Cei care practică acest stil sunt deschiși, cooperatori, creativi, încrezători în alții, sinceri în relațiile cu partenerii, dinamici, flexibili. Este o abordare de tip învingător-învingător, bazate pe căutarea soluțiilor integrative. Practicarea acestui stil cere timp și exercițiu. La fel de importantă este și încurajarea utilizării lui prin normele, recompensele sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a trebuințelor Interdependență pozitivă Interdependență negativă Conflict Schimbare Competiție Cooperare Frustrare Conceptualizare Alte reacții Comportament Rezultat EPISODUL 1 Frustrare Conceptualizare Alte reactii Comportament Rezultat EPISODUL 2 Stilul constrângător/ competitiv Stilul colaborativ Stilul acomodist/ conciliant Stilul evitant Stilul de compromis Necooperator Cooperator COOPERARE Neasertiv Asertiv ASERTIVITATE 4. Roluri si proceduri Comportamentul celeilalte părți Comportamentul primei părți 1. Predispozițiile comportamentale ale primei părți 1. Predispozițiile comportamentale ale celeilalte părti 2. Presiunea sociala asupra primei părți 2. Presiunea socială asupra celeilalte părți 3. Structura
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În ce-i privește pe țărani, care constituiau trei pătrimi din populația țării, niciodată n-au fost mai mulți de 0,4% în Cameră și 0,2% în Senat. Mai mult, trebuie precizat că cei mai mulți nu erau, propriu-zis, cultivatori cu cooperatori. Acesta este un fenomen general: în toate țările țărănimea este slab reprezentată în Parlament, în raport cu importanța sa numerică, pentru că potențialul politic al unei clase sociale este funcție de forța sa economică. Reprezentarea parlamentară a diverselor clase sociale depinde, în fapt, de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
atașați Partidului Național Țărănesc erau, proporțional, de două ori mai numeroși decât cei din Partidul Național Liberal: 10% contra 4% în prima Cameră și 7,5% contra 3,8% în cea de-a doua. La fel pentru preoți. În ce privește cultivatorii, cooperatorii și secretarii de primării rurale, numărul lor era neglijabil: în jur de 1% pentru fiecare partid în fiecare dintre cele două Camere. În ciuda acestei mici diferențe față de Partidul Național Liberal, parlamentarii de origine țărănească nu constituiau decât o șeptime din
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a unui om politic care accede la poziții înalte nu garantează că el va continua să se identifice cu mediul său de origine. În sfârșit, un alt aspect ar trebui semnalat și anume ordinea candidaturilor, locul acordat institutorilor, preoților, cultivatorilor, cooperatorilor și secretarilor de primării rurale pe listele de candidați. Partidele cu vocație parlamentară, la alegerile la care au participat când se aflau în opoziție, nu reușeau să trimită în Parlament decât un număr mic dintre candidați: cei din capul listei
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
minore Să urmărim acum compoziția socială a partidelor minore. Putem remarca în Partidul Social-Democrat prezența unor intelectuali doctrinari. Printre deputații social-democrați, un sfert erau oameni de litere extra-muros, ținuți departe de universitate, iar aproape toți ceilalți erau muncitori, funcționari sau cooperatori. Intelectualii animau acest partid și nu elementul proletar, la fel ca în cazul partidelor social-democrate din Germania sau Austria și în opoziție cu laburismul englez care își datora forța sindicatelor. Deși Partidul Social-Democrat Român a fost creat înainte de sfârșitul secolului
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
27 Profesori universitari 164 15 21 23 22 43 19 21 Profesori de liceu 169 32 27 20 20 24 22 24 Învățători 147 22 19 17 38 10 23 28 Preoți 96 10 16 9 20 19 14 8 Cooperatori 20 6 1 2 4 2 1 4 Secretari de primării rurale 20 6 1 2 4 2 1 4 Industriași 38 6 5 8 2 6 3 8 Comercianți 29 8 5 2 2 3 2 7 Bancheri 30
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
25 Profesori universitari 118 5 18 18 16 32 20 18 Profesori de liceu 103 13 9 18 17 17 14 15 Învățători 69 13 6 5 14 3 16 12 Preoți 100 18 15 14 13 9 14 17 Cooperatori, secretari de primării 15 2 1 3 2 1 2 4 Industriași 35 6 2 5 6 4 3 9 Comercianți 27 3 3 1 7 4 5 4 Bancheri 19 1 1 2 5 6 1 3 Ingineri și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
alții", majoritatea erau oameni politici de profesie Tabelul 21 Partidul Național Liberal Cameră Senat Avocați 479 207 Proprietari funciari 105 73 Mari proprietari 65 66 Profesori universitari 69 63 Profesori de liceu 53 52 Învățători 45 28 Preoți 22 49 Cooperatori 8 9 Industriași 20 23 Comercianți 15 9 Bancheri 21 11 Ingineri și arhitecți 35 22 Jurnaliști și scriitori 33 22 Medici și farmaciști 44 13 Funcționari 3 2 Alții 50 73 TOTAL 1.067 744 Tabelul 22 Partidul Național
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Alții 50 73 TOTAL 1.067 744 Tabelul 22 Partidul Național Țărănesc Cameră Senat Avocați 357 151 Proprietari funciari 32 25 Mari proprietari 48 33 Profesori universitari 51 34 Profesori de liceu 57 33 Învățători 80 32 Preoți 38 36 Cooperatori 5 5 Industriași și bancheri 11 9 Comercianți 4 12 Ingineri și arhitecți 20 9 Jurnaliști și scriitori 20 10 Medici și farmaciști 35 10 Alții 84 25 TOTAL 1.067 744 1 Mattei DOGAN, Robert PAHRE, "Patrimoines scientifiques: Le
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]