497 matches
-
capse și articole similare, din metale comune, pentru îmbrăcăminte, pentru încălțăminte, pentru prelate, pentru marochinărie sau pentru orice confecții sau echipamente; nituri tubulare sau cu tija bifurcata, din metale comune; mărgele și paiete din metale comune: 8308.10.00 - Agrafe, copci și capse - 20 8308.20.00 - Nituri tubulare sau cu tija bifurcata - 20 8308.90.00 - Altele, inclusiv părți - 20 83.09 Dopuri (inclusiv dopurile cu coroană, cu filet și de turnare în pahare), capace, capsule pentru sticle, cepuri filetate
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
include: - fabricarea de creioane și stilouri de toate tipurile, inclusiv mecanice; - fabricarea de penițe; - fabricarea stampilelor, dispozitivelor de imprimat manual și etichetat; garnituri pentru imprimare manuală, riboane și tușiere; - fabricarea cărucioarelor pentru copii; - fabricarea de umbrele, parasolare, bastoane, cravase, biciuști, copci, butoni, nasturi, eboșe pentru nasturi, fermoare etc.; - fabricarea brichetelor și chibriturilor; - fabricarea de articole de uz personal: pipe, piepteni, bigudiuri, pulverizatoare pentru parfum; mese pentru uz personal: peruci, bărbi, gene și sprâncene false; - fabricarea de carusele-calusei, ștanduri de tir cu
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
n-auzi că e mort? Uite că și tu ai sânge pe față...” Și m-a luat de cap și m-a pus în fața oglinzii. Pe partea dreaptă aveam numai sânge. Ricoșase un glonț în cap. Mi-a pus câteva copci și a venit cineva de la Camera de Gardă, care a spus că la intrare a venit Securitatea cu Miliția și-i leagă pe toți cei veniți. “Dacă mă prind ăștia pe-aici, am dat de belea...” Am spart geamul și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
loc indispensabil pentru un finlandez. Sauna reprezintă un ritual, o sesiune aici durând între 2-3 ore. Pentru a-și căli organismul aceștia alternează sauna cu băile în apa rece ca gheața. De multe ori iarna, unii finlandezi fac baie la copcă. În continuare se mai menționează că acest popor este un mare iubitor al sportului, copiii începând să practice schiul de la vârsta de 3 ani. Dorin Iancu mărturisește că iarna este anotimpul preferat al finlandezilor, totodată mai adăugând că ei își
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
proiectată acum asupra unui personaj, Feofan, care prin indicația vocației (e pictor de biserici) poate să amintească de îndeletnicirea poetului. De la începutul cărții, Feofan este prins în niște ritualuri de curățire, între care baia de aburi lipovenească sau scalda în copcă, simultane cu un proces acut de mineralizare și de lignificare: „Unghiile mi-au ruginit/ asemenea frunzelor arțarului/ și oasele mi s-au subțiat/ asemenea pietrelor/ peste care curge râul Lethe“. El proiectează uneori o privire știutoare asupra existenței, pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
e ființa ascetului, micșorează preocuparea anterioară ceva din sublimitatea negrăită a extazului? 2. Surpriza inspirației izbește în starea obișnuită a sufletului sfărâmându-i echilibrul și dând loc unei frenetice gâlgâiri de imagini luminoase. Fenomenul seamănă cu ruptura gheții când prin copca deschisă apa din adânc bolborosește tumultuoasă în afară. E o stare nouă, trăită cu sentimentul dezamăgirii, al eliberării, când elementele gândite sau negândite mai înainte se adună spontan și se încheagă într-o sinteză uimitoare. E clipa în care artistul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fel de fel de treburi, toate aparținând ei ca înfăptuire. Ea o culegea, o făcea snopuri, pregătindăo pentru viitoarea industrie casnică. La cam o sută de metri de casă, pe marginea gârlei despre care am mai vorbit, mama făcea o copcă, un fel de farfurie pe care o numea „tochila noastră”, aici aducea cânepa, legată într-un fel de plută, prinsă între niște prăjini de lemn, bine legate și ele dar și cânepa, ca să nu se împrăștie, o băga la „murat
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pe care-l recomandă reglementările ecleziastice de la seminarul la care aveam să devin elev. Confecționata de meșterul croitor Cotan, cu nasturi mari, plantați pe două rânduri, În formă de trapez, fără lațurile de Închidere, aduse părțile ei la Închidere prin copca la gât, astfel ca să iasă În evidență gulerul mereu alb care se mula pe grumaz și te făcea arătos. Întocmai cum doreau preoții, spiritualii noștri. Pe cap trona șapca neagră, realizată tot regulamentar la ceaprazăria din Iași, recomandată de secretariatul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
un tip zănatec, împrăștiat, neordonat, cu o cultură eclectică. A trebuit să mă ordonez toată viața în tot ce am făcut. Nu știu dacă este bine sau rău, dar cred că uneori este bine să fi și sărit într-o copcă, dintr-o copcă într-un fluviu, dintr-un fluviu într-un blocturn etc. Dar, în mod cert, ca un tânăr să poată răzbi astăzi, trebuie să aibă o cultură temeinică. A.B.Să ne aducem aminte de debutul Dumneavoastră din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
împrăștiat, neordonat, cu o cultură eclectică. A trebuit să mă ordonez toată viața în tot ce am făcut. Nu știu dacă este bine sau rău, dar cred că uneori este bine să fi și sărit într-o copcă, dintr-o copcă într-un fluviu, dintr-un fluviu într-un blocturn etc. Dar, în mod cert, ca un tânăr să poată răzbi astăzi, trebuie să aibă o cultură temeinică. A.B.Să ne aducem aminte de debutul Dumneavoastră din 1954, produs în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
odată neclintit la masă până ce cu toții încep a geme înnăbușit, până ce la toți le trece os prin os. La câmp, la manevre, în tabără, preocupația cea mai mare a lui e să facă observații de amănunt. Ba cutare are două copci la guler, cutare poartă pelerină la exerciții, și alte multe războinice băgări de seamă, demne de un general. E adevărat că prin nimic nu dovedește acest om că ar fi un mare general, măcar un general de câmp. După ce face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
apoi, când să mai fi avut timp și de unde răbdarea și as tâmpărul cuminte, abia intrați aici, ca să deliberăm și să ne aplicăm, gospodărește, la amănuntul plicticos al dezbrăcatului de bluza cu nasturii ei prea mult Înșiruiți, de fusta cu copcile ei prea mult capsate, de cămașa cu anexele ei minore și prea de tot fragile, care acum zăceau toate, bucăți-bucăți, la picioa rele zeiței rămase, goală și dreaptă, numai În ciorapi și În pantofi? și, după astea toate, cum mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la muncă, iar mama ocupată cu nesfârșitele munci casnice, această activitate obligatorie a fost transferată în grija celor patru frați mai mari. Am smuls buruienile crescute la baza zidului căsuței, am tăiat cu sapa iarba de lângă trotuar, apoi am făcut copcă fiecărui copăcel din fața casei și, în final, am văruit fiecare exemplar. Ne uitam cu plăcere: era îngrijit, curat, frumos pe toată lungimea uliței. Cele patru rânduri de salcâmi dați cu var străluceau în bătaia soarelui ca o salbă de coliere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
unui fenomen de torsiune, provenit din deriva celor două continente americane. Paris: la Congresul de chirurgie (noiembrie), Paul Valéry face elogiul mâinii omenești, „prin care omenirea se opune naturii”. Ca orice Nanuk, am ieșit din igluul meu să fac o copcă în gheață și să trag afară o focă pentru copii și ai mei, acum, că vin sărbătorile. Am spart gheața, am băgat mâna până la umăr în apă, am descoperit foca, am apucat-o cu harponul și am tras din răsputeri
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
lăturalnice. Să privim tot timpul în urmă ca să vedem dacă nu e pe urmele noastre dirigul (care stătea pe lîngă noi) sau vreun alt profesor. Să ne mascăm matricola la nevoie, dacă nu era prinsă cu un elastic sau în copci. Să ne ridicăm gulerele pentru a nu fi recunoscuți. Să avem tot timpul gumă de mestecat la noi sau, și mai bine, frunze de pătrunjel sau rămurele de tisă, pentru a nu ne mirosi gura (pătrunjelul și tisa făceau minuni
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de ce vă spuneam că ni se părea că la Regiment era mai ușor? Păi, prin Divizion dacă mergeai trebuia să fii în formație, dacă erau cel puțin trei soldați. La Regiment mai mergeau și așa, tândălit, și mai descheiați la copcă. La noi, dincoace de trotuar, era altceva. Ne uitam cum stăteau tolăniți pe iarbă, după-amiaza, pe când noi mergeam încolonați, în pas de defilare sau cu cântec. M. M.: Sunt și câteva reguli tâmpite, pentru că am preluat regulamentele rușilor. Îmi amintesc
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de cu seară. M. M.: ... de cu seara, da. Îți luai ranița, te duceai acolo și stăteai sau dormeai rezemat de lăzile cu efecte până dimineața până controlau dacă ai în raniță gamela. S. B.: Și dacă ești încheiat la copcă. M. M.: Eii, au fost și prostii! S. B.: Fiind unitate operativă, cred că am avut vreo patru alarme până la Revoluție, deci din ianuarie până în decembrie, cam la două luni și ceva. M. M.: Se dădeau, se făceau antrenamente pe
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
după absolvirea facultății, îmi făceam "datoria față de patrie" și față de propriul proces de maturizare, fiind pentru 3 luni cătană la Botoșani. Într-o dimineață transpiram pe "țurțudan" la instrucția de front, pe o temperatură de 35 de grade, încheiat la copcă, fiindcă așa gândea maiorul "Caltaboș" călirea intelectualilor. În toiul manevrelor, ne trezim cu un răcan venit în trap de la cazarma. Gâfâind asemenea hoplitului de la Maraton, deșca a bătut reglementar călcâile în fața gradului și a menționat câteva nume de "elevi" chemați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
spre cer, ar trebui să aibă forță în aripi. Rața era însă prea obosită. Tot ce putea face era să se cufunde. Dispăru deci în apă în timp ce omul, în mână cu o scurtătură grea de lemn, o aștepta la marginea copcii să revină la suprafață. Doar trebuia să respire. La o depărtare de douăzeci de metri mai era o copcă la fel și omul înjură când văzu rața reapărând acolo, după ce înotase pe sub gheață. Dar rața nu-și putea lua zborul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să se cufunde. Dispăru deci în apă în timp ce omul, în mână cu o scurtătură grea de lemn, o aștepta la marginea copcii să revină la suprafață. Doar trebuia să respire. La o depărtare de douăzeci de metri mai era o copcă la fel și omul înjură când văzu rața reapărând acolo, după ce înotase pe sub gheață. Dar rața nu-și putea lua zborul nici de acolo, așa că folosi cele câteva secunde de răgaz ca să se odihnească. Omul încercă să spargă gheața, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
piciorul, dar încălțămintea lui de cârpe nu era bună pentru așa ceva. Lovi cu bățul gheața albastră, dar săriră abia câteva fărâme: gheața nu se rupea, omul obosi și se lăsă să cadă pe gheață gâfâind. Rața continua să înoate în copcă. Omul se repezi spre ea înjurând și aruncând cu pietre. Rața dispăru din nou și reapăru în prima copcă. Alergară așa, omul și pasărea, până se lăsă întunericul. (...) ... rața rămăsese în copcă (...) Poate că așa era mai bine: rața o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
câteva fărâme: gheața nu se rupea, omul obosi și se lăsă să cadă pe gheață gâfâind. Rața continua să înoate în copcă. Omul se repezi spre ea înjurând și aruncând cu pietre. Rața dispăru din nou și reapăru în prima copcă. Alergară așa, omul și pasărea, până se lăsă întunericul. (...) ... rața rămăsese în copcă (...) Poate că așa era mai bine: rața o să moară în copcă și omul în baracă”. Scopul vânătorii nu este, cum s-ar putea crede, completarea unei (ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pe gheață gâfâind. Rața continua să înoate în copcă. Omul se repezi spre ea înjurând și aruncând cu pietre. Rața dispăru din nou și reapăru în prima copcă. Alergară așa, omul și pasărea, până se lăsă întunericul. (...) ... rața rămăsese în copcă (...) Poate că așa era mai bine: rața o să moară în copcă și omul în baracă”. Scopul vânătorii nu este, cum s-ar putea crede, completarea unei (ca să ne exprimăm eufemistic) alimentații insuficiente. Deținutul vrea, de fapt, să ofere un plocon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
repezi spre ea înjurând și aruncând cu pietre. Rața dispăru din nou și reapăru în prima copcă. Alergară așa, omul și pasărea, până se lăsă întunericul. (...) ... rața rămăsese în copcă (...) Poate că așa era mai bine: rața o să moară în copcă și omul în baracă”. Scopul vânătorii nu este, cum s-ar putea crede, completarea unei (ca să ne exprimăm eufemistic) alimentații insuficiente. Deținutul vrea, de fapt, să ofere un plocon șefului de echipă, pentru ca acesta să nu-l includă în temutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
prinsă rața, dulgherul îi va face o colivie și șeful de lucrări o va duce șefului cel mare, mai exact soției lui, Agnia Petrovna. Și viitorul lui, al șefului de lucrări, va fi asigurat. Dar rața rămase să moară în copcă. și toate își urmară cursul, ca și când n-ar fi fost vreodată o rață prin acele locuri”. Dar pasărea a fost, existența ei, imensă, ca a oricărei făpturi create de Dumnezeu, a umplut tot orizontul narațiunii, respectiv lecturii. Cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]