1,194 matches
-
semătura profesorului Virgiliu Brădin și e concepută ca monografie a unei școli înființată în deceniul al șaptelea din veacul XIX pe teritoriul cartierului Pârneava din Arad. Și în paginile acesteia personajul - deja amintit în cealaltă lucrare - se bucură de o copioasă atenție. Elaborate cu vizibile strădanii, cele două cărți vorbesc despre credința cu care, în timp, truditorii din sfera Educației, oameni dăruiți cu har - dar și cu un (astăzi mai ales!) rarisim simț al responsabilității- s-au dedicat slujirii învățământului românesc
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
un ban pe fluture? - Dau, mă, dacă zici că-l cunoști pe nebun! - Da’ mata, nea Aristide, te prinzi în afacere? - Mă prind și eu, Dode. Sunt curios să văd ce face nebunul tău! Ha, ha, ha! S-a râs copios pe seama distrugătorului de fluturi, prietenul lui Dode. Erau curioși să știe cine-i nebunul. - Când vine, mă, Dode, nebunul tău cu fluturii morți? - Duminica viitoare, după amiază. Da’...veniți cu portofelele pline, că veți avea de plătit foarte mulți fluturi
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
de fotbal Între două echipe despre care nu știi mare lucru. După 20-30 de minute, ești edificat: una dintre ele - formația-gazdă, să spunem - este fie net mai valoroasă, fie prinde o zi deosebită, fie și una, și alta. Își domină copios adversara depășită la toate capitolele și Îi administrează gol după gol, consecință a unei superiorități nete și evidente: 1-0, 2-0, 3-0, 4-0... Timpul se scurge chinuitor pentru victime, a căror unică preocupare este limitarea scorului și evitarea unei catastrofe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ochii. Episodul 80 POLITICEȘTI Cele spuse de Metodiu părură a-l interesa pe Sima-Vodă. Fără să-și dea seama, căzu pe gânduri. Vârsta înaintată, oboseala, tracasările zilnice, incursiunile cazacilor peste Nistru, tinerețea nepotolită a Ruxăndriței, junghiurile din șale și masa copioasă îl făcură să ațipească puțin. într-un târziu, deschise ochii și-și aduse aminte de ceva. Se întoarse spre Ximachi vistiernicul: — Ei, ce zici? — Ei, ce zici? - făcu și papagalul. — Date fiind împrejurările în care ne aflăm și întrucât Papa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Pescărușii îi prindeau din zbor. Nunu părea vrăjit de Simon, îi reapăruse aura amoroasă. Când gălețile s-au golit, Simon a deschis două sticle de șampanie una după alta, punându-le la răcit în puțul din curte. Apoi au băut copios, pălăvrăgind în franceză. Ce e iubirea? Poate un fluture, ca în ariile lui Mozart. M-am culcat, hotărâtă să nu mai privesc pe fereastră. Când mi-am întins picioarele, am văzut lângă patul meu buchetul de crini albi și sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
fulgerător se izbi de peretele de piatră din locul unde voia să ajungă. Icni puternic și își strivi între dinți o înjurătură. Îl durea pieptul acolo unde se lovise și se întoarse furios spre moșneag pe care îl auzea râzând copios jos, în spatele lui. Nu așa, dragul meu, rosti bătrânul printre hohote, mai încet! Trebuie să vezi cu ochii minții drumul pe care vrei să-l parcurgi și mai ales, cât de repede vrei să ajungi acolo. Nu-i nimic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
care lumea va binevoi să și le amintească. N-aș ști să spun. Le admir lustrul - tinerețea lor este deja desăvârșită, încât pare absurd să vorbim de promisiuni -, mă minunez de stilul lor atât de bine lucrat; dar în pofida producției copioase (vocabularul lor sugerează că au umblat încă din leagăn cu dicționarul de sinonime numit Tezaurul lui Roget) mie nu-mi spun nimic. După părerea mea ei știu prea multe și simțămintele lor sunt prea evidente; nu înghit ușor entuziasmul debordant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
De fapt, tatăl ei era polițist și, sunt convins, foarte eficient. Nu știu ce putere avea ea asupra căpitanului Nichols, dar nu cred că asta se datora dragostei. N-am auzit-o niciodată vorbind, dar poate că în particular avea o conversație copioasă. În orice caz, căpitanul Nichols era speriat la culme de ea. Uneori, șezând cu mine pe terasa hotelului, începea să simtă că ea se plimbă pe drumul de afară. Nu-l striga, nu-i dădea nici un semn că e conștientă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
pustietate vastă care inculcă atâta tristețe poemelor epice vikinge. Amory și-a amintit de Kipling: „Beaches of Lukanon before the sealers came.“ Totuși oceanul continua să producă muzică, infinit de tristă. Ora zece i-a găsit fără un sfanț. Cinaseră copios cu ultimii unsprezece cenți și, cântând, se preumblaseră printre cazinourile și arcadele luminate Înșirate de-a lungul promenadei de scânduri, oprindu-se ca să asculte aprobator jazzband-urile care se produceau. Kerry șterpelise de undeva o chetă pentru Orfanii de Război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Oricum e prea laș. Așa că mama, fără să fie protejată de copii, se grăbește la bucătărie - așa plină de vânătăi și părăduită, cum este - ca să prepare un mic dejun de duminică, din cale‑afară de hrănitor. Astăzi Anni vrea să exerseze copios la pian, iar apoi să facă o plimbare cu Hans; Rainer, în schimb, trebuie să‑l ducă pe tata la Zwettl, unde acesta are mare chef să meargă, fiindcă vrea să‑și potolească poftele trupești. O să încerce să‑și înșele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
prietenă intimă demnă de Încredere“, cuvintele lui Porcușor Îmi rezonau Încă În urechi. Îmi spusese asta cu vocea lui vâscoasă care parcă voia să mi se lipească de ceafă. „Produsul va avea un efect mai redus după o masă prea copioasă și să știți că s-ar putea să aveți grețuri de la el. Prima dată ajunge să luați o jumătate de pastilă, dar nu riscați nimic nici dacă luați o pastilă Întreagă. Pe stomacul gol, efectele se vor face resimțite după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ocazia să o cunoască pe Ester și că în preajma ei, parcă se simțea alt om. El a zâmbit fericit și a invitat-o să meargă la un cinematograf din apropiere, unde au vizionat o comedie la care s-au amuzat copios, apoi au mers la un restaurant. După o lună de zile Sofia se simțea mai sigură, deși teama că ceva rău o urmărește, mai era încă în mintea ei. Nu reușea să nu tresară la ce mai mic zgomot și
FRAGMENT DE MANUSCRIS (2) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364431_a_365760]
-
Undeva se adla un coș mare încăpător În care cădea câte un cap „visător”. Nu s-a făcut vid, au venit din ce în ce mai mulți, Toți aroganți, prea-plini de sine și prea...des culți; Clovnerii, comic involuntar, imn de parade Se lăfăie copios prin librării, pe estrade. Ne-a sufocat viața „Toboșarul timpurilor noi” - Pe când trăgeam brazde sărace prin anii de nevoi. „Laudă lucrurilor”, precum și „Cântul vieții” Au însuflețit multă vreme pereții. Oare au fost, într-un fel, generații spontanee? „Cântare omului” a
NEMURIREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361298_a_362627]
-
ceva legat de perioada studenției și nici despre țigăncușa amintită. Îl examina subtil și, aproape la fiecare două-trei fraze formulate printre câteva înghițituri din vinul rubiniu băut cu multă plăcere la friptură, încerca să lanseze câte-o nadă. Se amuza copios când simțea că celălalt se poticnește și nu reușește să se eschiveze, ocolind răspunsurile directe. „Nu te-ai schimbat prea mult, prietene...Ești tot cu obiceiul de a sta la pândă și a lovi omul descoperit. Atâta doar că mintea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
două săptămâni înainte. Este un public al meu, un public creat de mine. Ăștia nu pot fi păcăliți, ăștia nu se uită la kitschuri. Spectacolele mele sunt și de umor. Adică la mine se râde în spectacole și se râde copios. - Prin dispariția umorului din societate și prin înlocuirea lui cu bășcălia, pare-se că am asistat la o mare conspirație împotriva românilor ... - Uite, vezi tu, îți dau un exemplu absolut admirabil de decădere, dacă vrei, a spiritului acesta românesc. Pe
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
comuniste venite în țară pe tancurile sovietice, care făceau deja „dizidență” împotriva unui conducător ce încerca o legitimare românească asocialismului. Această sectă comunistă transnațională a fost permanent protejată de Moscova, iar liderii euro-comuniști când veneau la București petreceau în banchete copioase cu un Tismenetki sau Walter Roman. Dacă acești comuniști internaționaliști solicitau pașaport să viziteze Spania sau Occidentul îl primeau imediat. Securitatea nu-i deranjau prea mult că intra ambasada URSS pe fir. Din case și de la aprovizionarea specială nu au
LUMEA SECRETĂ A NOMENCLATURII, ANALIZĂ DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363798_a_365127]
-
a se ridica, de a fi la înălțimea idealului propus - un piedestal mult prea înalt, dacă nu chiar firmament unde-ar vrea să dăinuie ca stea... Precum vedem însă drama eroului nostru nu are un temei real, ci este hrănită copios de propria-i imaginație, de propria-i angoasă, de spleen-ul, de apăsarea, de neputința sa. În permanență este fatalmente măcinat din interior de o sete de absolut sinucigașă, am putea spune. Și cum absolutul este intangibil, trece iarăși și
GĂLĂGIA... de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363399_a_364728]
-
Am deprins obiceiul de a căuta fericirea în cele mă simple lucruri și de-a o aprecia așa cum se cuvine. Așa că, nu trece o zi în care să nu zâmbesc măcar de câteva ori, ba chiar încerc să și râd copios pe cât e posibil! Iar de cele mai multe ori, la serviciu chiar, nu este greu să aplicăm metoda asta. Să fie asta oare o terapie prin râs? Hahaha! Ceea ce este mai important, e faptul că în aceste momente dificile, am avut lângă
JURNAL LONDONEZ (14) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/362435_a_363764]
-
Se spune, în dreapta și în stânga, „Christos a înviat!”, „Adevărat a înviat!”, se ciocnesc primele ouă. Apoi marea de lumânări pornește spre cimitir, unde fiecare aprinde morților săi o lumină la căpătâi. Sunt apoi trei zile de sărbătoare, de petrecere, mese copioase cu carne de miel și cozonac și ouă roșii. Finii se duc cu plocoane la nași, apoi toți ies la plimbare pe ulițele satului, în straie de sărbătoare. Conform tradiției, în Duminica Paștelui nu se joacă. Se spune că, în
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
mamă și copil. Tradițiile orașului au ca punct de pornire muzica, cea care s-a născut odată cu această urbe. De aceea Trossingen este numit ca „Orașul muzicii”. Totuși amintesc despre „Morgensupp" sau „supa de dimineață". Aceasta nu reprezintă o masă copioasă, ci este mai degrabă un sfert de vin de Württemberg, de obicei roșu, servit cu cozonac proaspăt împletit. Acesta se numește „Hepfekranz mit viele Zibeebe” (cozonac tradițional copt cu foarte multe stafide). O altă tradiție care dăinuiește de veacuri pe
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
soarta cea care îmi frânge aripile, atunci cine?... În repetatele mele încercări de a ignora atacurile malițioase ce atentează constant și perseverent la nervii mei, am descoperit câteva metode care mă ajută să transform situațiile penibile în prilej de amuzament copios. Cu alte cuvinte, mă folosesc de armele cu care sunt atacată, pentru a le întoarce împotriva micului meu atacator. După o provocare matinală care s-a soldat cu un eșec răsunător și o umilință inacceptabilă pentru trufașul meu adversar, am
TEMNICER NEIDENTIFICAT de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368522_a_369851]
-
care oamenii huzuresc fără griji. Observam, mă revoltam, discutam, criticam cu câțiva colegi de liceu, cu inconștiența dată de vârstă și de spiritul de frondă specific vârstei. Spuneam, ca mai toată lumea, bancuri care loveau în potentații vremii și ne distram copios. Participam la brigăzi artistice unde strecuram „fitile” sau „șopârlite” pe care spectatorii care le înțelegeau le gustau și le apreciau. Scriam poezii, încă de pe atunci, compuneam epigrame sau poezioare satirice, care atrăgeau admirația unora și provocau frica altora. Eram un
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
însă numai după moarte, vorbea prăpăstii despre păcatul lăcomiei și îi îndemna pe oameni să nu mai mănânce fiindcă asta le va aduce osânda veșnică. Destul de haios tipul! Dar după ce a fost ascultat, așa ca un divertisment între două mese copioase, toată lumea s-a săturat de mofturile lui și, ca să ne exprimăm elegant, a fost flituit de peste tot. Bietul de el a intrat în depresie și, normal, a tratat această suferință la fel cu toți ceilalți. Peste două-trei luni era dolofan
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
lui, de netăgăduit, dar și pe meniurile preferențiale ale mamei, tânărul fu și el angajat ...la spital. Mai mult fictiv, că pontajul îl făcea mama...cu șefa cea tânără, o olteancă aprigă, pe care o ademeneau cu câte un prânz copios și stilat...în sat, acasă la ei. Infirmiera era bună de papagal. O ochise și ea pe șefa ei de pavilion, o fată mai plinuță, cuminte, retrasă și harnică, care nu pleca din cămin la petreceri și prostii. Făcea goblen
DESTINE ÎNGEMĂNATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366917_a_368246]
-
echilibrul viziunii integratoare a spectrului politic căruia pretinde că-i aparține (adăugând și ceva pe deasupra), insuflă „masei” prosternate și aproape abulice abureli axiomatice, încropite la repezeală și oportun dintr-un melanj conceptual și sistemic, din care se „servește” și slobozește copios citate pentru gură cască, din opera gânditorilor la modă. Speră să cucerească, să inducă și chiar să exalte sensibilități, să contureze și să (de)stabilizeze convingeri și atitudini, să promoveze noi instanțe de opinie. Abil și misterios strecoară în sufletele
RISC DE SIMULARE POLITICIANISTĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366966_a_368295]