1,174 matches
-
Gigi Căciuleanu și Răzvan Mazilu. Deci, înscrierea ei pe un nou traseu stilistic, din sfera dansului contemporan, în care dansul și teatrul se împletesc strâns, nu este un fapt neașteptat, dar este admirabil modul cum s-a pliat deplin concepției coregrafice propuse de Mălina Andrei, rezonând simplu dar convingător și cu interpretarea actoricească a partenerului Filip Ristovski. De fapt, reușita spectacolului se datorează faptului că toți cei trei realizatori ai lui, coregrafa, actorul și dansatoarea, au format un miez bine plămădit
Nijinski, cealaltă față a geniului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5043_a_6368]
-
majoritatea în regia Cătălinei Buzoianu, dar și a lui Vlad Massaci, Andreea Vulpe sau Petru Vutcărău, spectacole prezentate atât în țară cât și în străinătate, Mălina Andrei, după o pauză mare, ce datează din anii1994-1995 se întoarce la spectacole propriuzis coregrafice. Trecând de la Opera Națională București la Compania Oriona, a virat automat către neoclasic și modern, dar s-a ancorat ulterior în contemporan, prin modul ei de gândire coregrafică. Dacă în prima variantă coregrafică a spectacolului Nijinski a făcut mișcare scenică
Nijinski, cealaltă față a geniului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5043_a_6368]
-
o pauză mare, ce datează din anii1994-1995 se întoarce la spectacole propriuzis coregrafice. Trecând de la Opera Națională București la Compania Oriona, a virat automat către neoclasic și modern, dar s-a ancorat ulterior în contemporan, prin modul ei de gândire coregrafică. Dacă în prima variantă coregrafică a spectacolului Nijinski a făcut mișcare scenică pentru un actor, cum a făcut frecvent în ultimii cincisprezece ani, în cea de a doua variantă a creat coregrafie, aducându-l pe actor, în compania Monicăi Petrică
Nijinski, cealaltă față a geniului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5043_a_6368]
-
din anii1994-1995 se întoarce la spectacole propriuzis coregrafice. Trecând de la Opera Națională București la Compania Oriona, a virat automat către neoclasic și modern, dar s-a ancorat ulterior în contemporan, prin modul ei de gândire coregrafică. Dacă în prima variantă coregrafică a spectacolului Nijinski a făcut mișcare scenică pentru un actor, cum a făcut frecvent în ultimii cincisprezece ani, în cea de a doua variantă a creat coregrafie, aducându-l pe actor, în compania Monicăi Petrică, în zona dansului. Strict coregrafic
Nijinski, cealaltă față a geniului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5043_a_6368]
-
coregrafică a spectacolului Nijinski a făcut mișcare scenică pentru un actor, cum a făcut frecvent în ultimii cincisprezece ani, în cea de a doua variantă a creat coregrafie, aducându-l pe actor, în compania Monicăi Petrică, în zona dansului. Strict coregrafic, Nijinski - cealaltă față a geniului este cel mai amplu spectacol de dans creat până acum de coregrafă. Trebuie să-i atragem totuși atenția asupra unor aspecte teoretice apărute în programul de sală. Nijinski nu a învățat nimic de la Isadora Duncan
Nijinski, cealaltă față a geniului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5043_a_6368]
-
Dinu Tamazlâcaru se exprimă deplin prin fiecare gest, dar, totodată, exprimă deplin și intențiile coregrafului. Aceeași concordanță am reîntâlnit-o și între interpretul Rainer Krenstetter de la Teatrul de Stat din Berlin, și coregraful său, Renato Zanella, într-o frumoasă compoziție coregrafică pe muzică de Händel, Barocco. În schimb, a fost șocantă distanța care separa valoarea plastică rodiniană a altui interpret de la Berlin, Marian Walter, și coregrafia deosebit de slabă semnată de Gyula Pandis pe muzică de Mozart, Lacrimosa. Aceeași distanță s-a
Coregrafie internațională by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4788_a_6113]
-
o altă invitată de la Opera din Iași, Monica Mihai, și în coregrafia lui Pavel Rotaru, a trecut aproape neobservat în celebra scenă a balconului din Romeo și Julieta de Prokofiev. Legea binecunoscută funcționează de fiecare dată la fel: o creație coregrafică împlinită nu iese la iveală decât atunci când există o bună întâlnire între o concepție coregrafică și o interpretare situate pe aceeași treaptă valorică. Dinamismul constant al companiei Teatrului de Balet Sibiu, cu câteva premiere anuale și afluxul și el mare
Coregrafie internațională by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4788_a_6113]
-
a trecut aproape neobservat în celebra scenă a balconului din Romeo și Julieta de Prokofiev. Legea binecunoscută funcționează de fiecare dată la fel: o creație coregrafică împlinită nu iese la iveală decât atunci când există o bună întâlnire între o concepție coregrafică și o interpretare situate pe aceeași treaptă valorică. Dinamismul constant al companiei Teatrului de Balet Sibiu, cu câteva premiere anuale și afluxul și el mare și constant al publicului sibian sunt bilele albe ale demersului coregrafic al locului. O schimbare
Coregrafie internațională by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4788_a_6113]
-
întâlnire între o concepție coregrafică și o interpretare situate pe aceeași treaptă valorică. Dinamismul constant al companiei Teatrului de Balet Sibiu, cu câteva premiere anuale și afluxul și el mare și constant al publicului sibian sunt bilele albe ale demersului coregrafic al locului. O schimbare prea deasă a coregrafilor și o reprofilare frecventă a trupei, pot stopa însă realizarea unei coagulări interne, absolut necesare oricărei companii durabile. Tot ce s-a câștigat la Sibiu trebuie păstrat cu grijă, spre binele companiei
Coregrafie internațională by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4788_a_6113]
-
deasă a coregrafilor și o reprofilare frecventă a trupei, pot stopa însă realizarea unei coagulări interne, absolut necesare oricărei companii durabile. Tot ce s-a câștigat la Sibiu trebuie păstrat cu grijă, spre binele companiei, dar și al întregii mișcări coregrafice de la noi. Spectacol româno-olandez Artiștii nu împărtășesc idiosincrasiile oamenilor politici, astfel că la București a putut avea loc un spectacol de dans contemporan realizat de coregrafa Andreea Tănăsescu, după o serie de cursuri de dans clasic, modern și contemporan susținute
Coregrafie internațională by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4788_a_6113]
-
București, Centrul Național al Dansului București, Conservatorul de Muzică București și Teatrul Constantin Tănase București, unde am și văzut spectacolul. După Exil în pământul uitării și Tentațiile Sfântului Anton, recenta colaborare cu dansatoarele olandeze a reconturat modalitățile proprii de expresie coregrafică ale Andreei Tănăsescu, aflată într-un moment bun al creației și într-o bună conlucrare cu partenerii muzicali. În fiecare dintre piesele recitalului realizat cu interpretele olandeze Tessa Kok, Roos Rozemond, Marielle Lucas, Anneroos Rijsdijk, Nancy Rutte și Janine Kuipers
Coregrafie internațională by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4788_a_6113]
-
fiecare dintre piesele recitalului realizat cu interpretele olandeze Tessa Kok, Roos Rozemond, Marielle Lucas, Anneroos Rijsdijk, Nancy Rutte și Janine Kuipers a existat o fericită concordanță între universul muzical propus de tinerii compozitori Diana Rotaru și Cătălin Crețu și structurile coregrafice care l-au prelungit vizual. Piesa de la care și-a luat titlul și spectacolul, Ritual de seducție, pe muzica Dianei Rotaru, interpretată live la flaut de Ana Chifu, urmărea seducția grupului asupra oricărei individualități, căreia, în cazul în care refuza
Coregrafie internațională by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4788_a_6113]
-
sol, dar cu ample dezvoltări spațiale ulterioare, pregnante, unele dinamice altele subtil visătoare. În fine, lucrarea lui Cătălin Crețu, Play Time!, cântată de Daniel Kientzy la saxofon, de Cornelia Petroiu la violă și de Reina Portuondo electronics, s-a născut coregrafic din colaborarea Andreei Tănăsescu cu artistul complex care este Richard Bovnotzky. Patru personaje, captive într-un spațiu imaginar, nu pot vedea lumea cu propriii ochi, ci numai folosind niște capete prefabricate. Alături de plastica mișcărilor, prezența păpușilor, de astă dată doar
Coregrafie internațională by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4788_a_6113]
-
valoarea și destinația lor, cum sînt: române, nuvele, poezii, critici literare și de artă, cronici, recenzii, reportaje literare, scenarii de orice fel, manuale școlare și cursuri universitare și orice alte scrieri literare, științifice și publicistice; operele dramatice și dramatice-muzicale, operele coregrafice și pantomimele a caror punere în scenă este stabilită în scris prin desene sau alt mod asemănător; compozițiile muzicale cu sau fără text; operele cinematografice și operele realizate pe cale de înregistrare fonica sau prin televiziune, operele de pictură, sculptură, grafică
DECRET nr. 321 din 18 iunie 1956 privind dreptul de autor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106160_a_107489]
-
drepturi ale acestuia: a) reproducerea chiar integrală, în ziare sau în alte publicații periodice, radiodifuzarea sau prezentarea cinematografică cu titlu de informație și de actualitate a discursurilor ținute în adunări publice; ... b) reprezentarea, executarea, recitarea sau expunerea operelor dramatice, muzicale, coregrafice, literare sau științifice în cadrul activității obișnuite a școlilor, organizațiilor de masă, precum și a aceleia a caselor de cultură și a caminelor culturale în cazurile și condițiile prevăzute prin Hotărîre a Consiliului de Miniștri; ... c) publicarea, chiar integrală a operelor literare
DECRET nr. 321 din 18 iunie 1956 privind dreptul de autor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106160_a_107489]
-
instituții, organe sau organizații centrale, în caz de modificări organizatorice ale rețelei de edituri sau întreprinderi; în acest caz, autorul, pentru temeinice motive, poate cere desfacerea contractului. Articolul 29 Reprezentarea pentru prima dată în public a unei opere dramatice, dramatice-muzicale, coregrafice sau a unei pantomime de către o organizație de spectacole, nu poate avea loc decît în temeiul unui contract scris. Organizația de spectacole este obligată să reprezinte opera în condițiile și în termenul prevăzut în contract. Articolul 30 Dacă opera a
DECRET nr. 321 din 18 iunie 1956 privind dreptul de autor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106160_a_107489]
-
se lasă copleșit de vicisitudini. Când dispare un sediu, apare un altul. Când unul este în amorțire - precum Centrul Național al Dansului București, fără sală de spectacol de un an -, apare un alt locșor care se deschide creatorilor acestui domeniu coregrafic, care reînvie ca pasărea Phoenix din propria ei cenușă. Așa a apărut în această primăvară CARTIERUL DE DANS, găzduit la Sediul UNESCO pentru tineret, chiar în mijlocul târgului, pe Bulevardul Magheru. Apariția lui este rezultatul unui program curatorial non profit, inițiat
Ca pasărea Phoenix by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4678_a_6003]
-
dotate eleve ale ei, Timea Kovacs. Împreună au prezentat piesa The thing doesn’t touch me. De fapt, era o nouă variantă a unei lucrări pe care o urmărisem prima oară în cadrul eXplore dance festival-ului de anul trecut. Partitura coregrafică de maximă greutate a reprezentat-o, ca și în prima variantă, dansul lui Timea Kovacs, chiar dacă, de astă dată, în locul desenului unduitor, corpul dansatoarei a folosit preponderent linii frânte, pornite din toate încheieturile brațelor și picioarelor, care, precum niște crengi
Ca pasărea Phoenix by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4678_a_6003]
-
metaforă dansată a distanțelor care ne separă, și uneori ne despart violent, în planul concepțiilor și sensibilităților, dacă nu chiar individual, cel puțin în grupuri distincte, deși aparținem cu toții aceleiași societăți. Dincolo de împlinirea deplină sau doar parțială a unor momente coregrafice, ceea ce este esențial de reținut din spectacolele prezentate în cadrul CARTIERULUI DE DANS este profunzimea întrebărilor care îi frământă pe creatori cât și răspunsurile lor, concretizate exclusiv prin mijloacele proprii expresiei corporale.
Ca pasărea Phoenix by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4678_a_6003]
-
și vivacitate specifice acestei versiuni. De astă dată, pornindu-se tot de la coregrafia clasică concepută de Marius Petipa și de Alexandr Gorski, repunerea ei în scenă a fost încredințată coregrafului ceh Jaroslav Slavický. În măsura în care a intervenit în compoziția unor partituri coregrafice, el s-a dovedit un creator slab, lipsit de fantezie, înlocuind adesea mișcarea cu nenumărate fluturări de pelerine ale toreadorilor și fâlfâiri ale fustelor dansatoarelor din ansamblu, gest repetat în exces, aproape ca un tic. Lipsa de bogăție și de
Don Quijote din nou pe scena Operei din București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4409_a_5734]
-
ocupe un loc central în societatea patriarhală arabă, în plus, sexualitatea se vrea sublimată prin dragoste ca liant al societății tradiționale. Revolta are ca expresie nu doar un „nu” hotărât spus hedonismului lipsit de responsabilități al bărbaților, ci și forme coregrafice tradiționale de protest. Cântecul care aruncă ironiile ca pe niște săgeți și dansul care amintește că sexualitatea cunoaște și forme sublimate de articulare lovesc în mândria bărbaților letargici, în virilitatea lor neîntrebuințată în folosul obștei. Tot timpul femeile se mișcă
Revoluția arabă în fustă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4612_a_5937]
-
în brațele căruia se va abandona în final, Tânărul se va trezi, de fapt, după ridicarea ceții, în brațele Diavolului. Duetele, de factură neoclasico-modernă, dintre Tânăr și Diavol și dintre Tânăr și Cherubin, sunt cele mai consistente și împlinite părți coregrafice, celelalte personaje - soldați, doamne și domni nobili - ocupând un loc secund și fiind tratate parodic. Ultima parte a cercetării, nelimpezită până la capăt, a vizat ini- țialele și coroana regală de pe talpa sigiliului. Cu ajutorul unei foste colege din Studioul Floriei Capsali
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
am posibilitatea să readuc la lumină ceea ce consemnam în paginile României literare din anii 1973, 1975 și anume calitatea interpretărilor date de Pavel Rotaru unor coregrafii de Vasile Marcu (Elanuri, alături de Cristina Hammel) sau de Alexa Mezincescu (Miniaturi lirice și coregrafice, alături de Aurora Rotaru). Și plecând tot de la aceste cronici pot scoate la iveală și momentul primei sale creații în calitate de coregraf. În 1978 semnalam apariția unei noi formații instrumentale a Operei, Camerata coregrafică, și a unui nou coregraf, Pavel Rotaru. Clasician
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
Hammel) sau de Alexa Mezincescu (Miniaturi lirice și coregrafice, alături de Aurora Rotaru). Și plecând tot de la aceste cronici pot scoate la iveală și momentul primei sale creații în calitate de coregraf. În 1978 semnalam apariția unei noi formații instrumentale a Operei, Camerata coregrafică, și a unui nou coregraf, Pavel Rotaru. Clasician ca formație (studii în România și la Școala Teatrului „Kirov” din Sankt Petersburg) și interpret al majorității rolurilor prime din baletele clasice și romantice ale Baletului Operei Române din București, Pavel Rotaru
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
cu linia sa anterioară și în cele trei piese montate de el atunci, Clipe, pe muzică de Maurice Ravel, Miniaturi, pe un colaj din muzică de George Enescu, Vasile Jianu și Ion Maxim și Grand Nonetto de Louis Spohr. Țesătura coregrafică a pieselor sale ne apărea ca fiind caracterizată „prin fluența și limpezimea mișcărilor, prin cursivitatea, aplombul și amploarea desfășurării variațiilor”. În plus, în lucrarea Clipe se adăugau elemente de neoclasicism, iar una dintre piesele suitei Miniaturi, - Toaca, creată și cântată
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]