59,281 matches
-
bazează pe filosofia simbolului Taiji, pe alternanța Yin-ului și a Yang-ului. Acest lucru se regăsește la toate nivelurile: mișcarea corpului, respirație, deplasarea energiei și cel mental. Greutatea se menține când pe un picior, când pe celălalt. Brațul care acționează (Yang) corespunde piciorului care este liber de greutate (Yin), astfel încât, din punct de vedere al întregului, Yin-ul și Yang-ul se echilibrează. Pe retragere se inspiră, pe înaintare se expiră. Înainte de începerea unei mișcări (atunci când corpul este nemișcat - Yin), se vizualizează următoarea mișcare
Agenda2003-14-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280879_a_282208]
-
automobil de clasa C destinat familiei. Modelul este disponibil în 3 variante de echipare - SL, EL și HL - cu 3 motoare pe benzină, de 1,2 8v, 60 CP; 1,2 16v, 80 CP; 1,6 16v, 103 CP, care corespund normelor de poluare Euro 3. În dotarea standard sunt incluse: sistem de prevenire a incendiilor, airbag șofer, servodirecție, volan reglabil în înălțime, sistem antifurt Fiat Code 2, închidere centralizată, geamuri față electrice, lunetă termică etc. Fiat Albea folosește sisteme comune
Agenda2003-15-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280889_a_282218]
-
căutările tinereții. Din poemele volumelor ce alcătuiesc grupele ÎI, III și IV se străvede stăpânirea și regasirea de sine însuși, împlinirea vieții sale înfruntând trecerea timpului și odată cu acestea făurirea originalității operei sale. Volumele: Împlinire, Umbră timpului și Cumpănă dreapta corespund, primul, contemplării în liniște a trecutului prin reluarea - în sonete perfecte - a unor subiecte predilecte, ca o trecere în revistă. În Umbră timpului străbate spaimă îmbătrânirii și dezagregării, iar în Cumpănă dreapta încearcă efortul acceptării sfârșitului și a stabilirii unui
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
a stabilirii unui echilibru. Toate trei volumele amintesc întrucâtva de Le temps retrouvé a lui Marcel Proust. În afară de poemele care în totalitatea lor se ordonează plenar, rămâne pasionant de a pune în valoare simfonismul preocupărilor literare ale lui Ion Pillat corespunzând unui nesaț al cunoașterii și firii sale niciodată astâmpărate. A tradus din lirica universală pe tot parcursul vieții sale, începând din anul 1919 până în 1944 - un an înaintea morții sale. Liste rămase de la Ion Pillat și care cuprind pe simboliștii
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
lexicografia perioadei comuniste terminologiei ierarhiilor sociale i se aplică un sever tratament ideologic. De fapt, sintagma lume bună nici nu e cuprinsă ca atare în dicționarele noastre generale, ci e presupusa de un sens al adjectivului, definit astfel încît să corespundă mai multor formule apropiate (familie bună, neam bun etc.). În Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), ultimul sens al adjectivului bun e prefațat de o explicație ideologică: "(reflectînd concepția claselor exploatatoare, despre familie, neam etc.) nobil, ales". În DEX (1975
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
fiind implicarea cititorului în jocurile ficțiunii virtuale. Verticală mediana a cuprinsului, în care elementele iconice ilustrează comenzile traduse, de cealaltă parte a ei, ca titluri de capitole: e transpusa că head al oglinzii paginilor, în care fiecărui capitol/fișier îi corespunde o "fereastră deschisă" spre labirintul industriei de vise, programatorul avînd grijă să introducă, la dreapta comenzii plasate în debutul fiecărui capitol, explicația ei în română. Adrian Otoiu e un profesionist, dar și un hedonist al metafictiunii; IQ-ul artistic foarte
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
portativului/ să dirijeze el scufundarea" (aruncînd o scurtă privire). Pandantul temporal al mărginii e tîrziul, adică simțămîntul ne-făcutului în substanță, al nonepicului înlocuit de viziunea apocaliptica (statică precum orice viziune) sau măcar de cinismul utopiei. Delimitării în spațiu îi corespunde una în durată, precum o rană metafizica a artistului ce-și nutrește închipuirea din vermina: "tocmai acum cînd cimitirele/ se apropie în liniște/ unele de altele// tocmai acum cînd/ nu se mai pot scrie epopei/ (în taină fie spus noi
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
Valentina Sandu-Dediu Ideea creării unui festival internațional de muzică contemporană anual, în România anului 1991, idee aparținând compozitorului Ștefan Niculescu, corespundea atunci (și și-a perpetuat semnificația până la actuala ediție) unei vitale necesități a deschiderii compoziției românești spre lume. Directorul fondator iniția de asemenea și perspectiva drumului invers, al valorilor universale din muzică nouă, spre noi. Ajunsă la a 9-a
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
ne putem aștepta că termenii (de fapt, sensuri noi atribuite unor cuvinte deja existente în limba) să fie cuprinși în dicționarele curente. Într-adevăr, Dicționarul explicativ (DEX, ediția 1996) nu-i include. În edițiile contemporane ale dicționarului italienesc care îi corespunde că răspîndire (Zingarelli 1995) sînt înregistrate mai multe denumiri ale obiectului în cauză: sintagma telefono celulare, adjectivul substantivizat cellulare și diminutivul telefonino. E drept că diferența se explică în primul rînd prin anterioritatea pătrunderii pe piață a produsului; promptitudinea lexicografica
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
Romanul Hotarul de nisip l-am scris în împrejurări puțin favorabile, în anii 1952-54. Dar nu numai problemele de structură și de stil m-au îndemnat să întrerup publicarea lui în "Jurnalul literar", - unde au apărut primele șase capitole, care corespund proiectelor mele - dar și descrierile unor personaje, modul de prezentare și de relatare a relațiilor dintre ele. Într-adevăr, în capitolele apărute este vorba de propriile-mi întîmplări, de o încercare ratată de evadare din lumea supusă sovietelor, de ceea ce
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
senzația că "ai înfrumusețat un cadavru". Într-adevăr, față de o alcătuire atît de veche nu mai ai aceeași afinitate, nu mai constați identitatea inițială, cînd înfăptuirea poartă propria-ți viziune despre lumea în care te-ai aflat și căreia îi corespunde, în primul rînd, stilul lucrării respective. După un interval atît de larg, cum este cel care mă desparte de scrierile pe care încerc să le refac, am altă atitudine față de oameni, de anumite principii, opinii sau prejudecăți. I.C.: Perioada rezistenței
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
Gheorghe Grigurcu Vrînd-nevrînd, în fața oricărei poete ne punem întrebarea în ce măsură corespunde producția ei "poeziei feminine". Întrebare pe care o precedăm cu cea dacă există o atare poezie. În chip curent (lăsînd la o parte analiza conceptului care conține neîndoios o doză de preconcepție), prin "poezie feminină" înțelegem ilustrarea unei scheme din
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
ele, desfășurat în incinta catedralei medievale a unui burg transilvan) solemnitatea se împletește cu impulsul senzual, ambele sublimîndu-se în coloana sonoră a unei creații indisociabile. Acestui gen de reprezentație mixtă, ce reînvie o veche modalitate pierdută în Galaxia Gutenberg, îi corespunde următorul text galant-trubaduresc: "!Alba mea Soție/ Soare tămîiet/ doar din șapte-n șapte/ zile te mai văd;// sîngele ca apa/ seacă subt blestem/ îmi îngheață gura/ cum să te mai chem?// ! Alba mea Soție/ Soare tămîiet/ doar din șapte-n
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
conflicte, harțe penibile și minciuni ventilate cu aplomb. În aceste condiții, e surprinzător că dl. Constantinescu nu i-a inclus pe lista învingătorilor săi și pe oamenii lui Roman. Nu știu și n-am cum să aflu în ce măsură P.D.-ul corespunde portretului-robot al celor invocați de președinte. Nu știu, cu alte cuvinte, dacă ei sunt securiști sau comuniști. Tot ce știu e că se comportă de parcă ar aparține categoriilor aduse în discuție! Rapacitatea împinsă dincolo de orice limită, duritatea și bădărănia agresivă
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
în pustiuri pline de predici,(...) se pierdea ca o bilă de oțel/ în pipota unui curcan", Gellu Dorian reia tipologia poetului, așa cum s-a profilat începînd cu ciclurile romantice și simboliste. E vorba, negreșit, de "poze", însă de unele ce corespund unor vibrații lăuntrice care justifică reiterarea lor în nume personal. Nu e o compoziție prefabricată, un aranjament de cuburi date pentru a completa un tablou, ci un șir de experiențe ce se rînduiesc în tipare suficient de generoase spre a
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
asemenea proiect pedagogic nu poate fi, mi-am zis, decît o ficțiune. Sau un Ficino, reîncarnat și dornic să devină cinstit cetățean al Spaniei. Ceea ce-mi rămîne neclar, din schema propusă de y Gasset, este tocmai felul în care corespunde ea modelului său minimalist. Are această schemă o dimensiune diacronică? A spera că ea se poate limita la una strict sincronică e, firește, utopie curată. A-i limita dimensiunea diacronică în funcție de cea sincronică, altfel spus de un Zeitgeist cu ale
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
stabilite de Todorov în procesul literaturii, "în cazul special al raportului în care intră cu mitul". Adică, fabulosul ar coincide cu o primă etapă a raportului mit-literatură, atunci cînd există o preeminenta a supranaturalului, în Iliada, de exemplu; fantasticul ar corespunde unei a două etape, în care adevărul mitului este un adevăr "obosit", ca în nuvelă lui Caragiale, "La hanul lui Mînjoală"; straniul marchează etapă a treia în care semnificația mitică e negata de cauzalitatea logică. De la "sistem" la "proces", conceptele
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
invidie-resentiment. Dacă ultimul funcționează atât la scară unui singur individ, cât și la cea a unei clase, cel dintâi sentiment (cauza a resentimentului) pare a staționa că forma cristalizata îndeosebi la primul nivel. Cu alte cuvinte, transformarea invidiei în resentiment corespunde în bună măsură unei treceri de la individ la colectivitate și de la o condiție benigna și reversibila la una malignă și în general stabilă. O atitudine comună pare să îi unească, dincolo de o eventuală umilință sârguincios afișată, pe toți acești purtători
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
psihicului. Dramaturgia lui se pare că nu e complet incontrolabila, fiind în stare a resuscita vechi simboluri, deci a restabili legăturile de spirit, fundamentale, dintre om și real, după cum s-ar exprimă Mircea Eliade. Sub acest unghi, creația poetica ar corespunde visului vizionar al romanticilor, care ne transpune într-o lume imaginara, în virtutea unor puteri pe care civilizația le-a inhibat, le-a atrofiat. Să dăm din nou cuvîntul autoarei noastre, care, pornind de la poezie, conspectează trăsăturile visului (deși ar fi
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
ar fi confuzia cifrelor arabe cu cele române (!) sau plasarea greșită a ghilimelelor, ci și unele care fac să devină inutilă tocmai precizia științifică pe care mizează această carte. Practic, din cele aproape 800 de note de final, majoritatea nu corespund numeric cu referințele din text; cifrele sunt schimbate între ele, titlurile sunt deplasate iar unele referiri din corpus pur și simplu nu apar la sfarsit (notă 974!), ceea ce duce la confuzii ridicole de care autoarea nu poate fi răspunzătoare, credem
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
cea individuală, împletindu-se toate într-o structură care exprimă ființă în întregul sau. Scriitoarea deține în exclusivitate "patentul" acestei "structuri" ce recuperează toate identitățile succesive că într-un "arabesc" care repeta aceleași teme-obsesii, reinterpretate însă pe paliere diferite ce corespund diferitelor vîrste: corsi e ricorsi - spirală existenței/ textului (volubilis?) trece prin aceleași locuri, dar de fiecare dată la alt nivel. La rîndul lor, "exuviile" - altă metaforă prin care scriitoarea se autodefinește - nu sînt considerate că exfolieri abandonate pe drum, ci
Pretexte pentru o spirală a devenirii by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17985_a_19310]
-
-i imitam și să-l aducem la putere pe Miloseviciul național! Sigur că omul de rând nu gândește în acești termeni. Prevăzut cu o memorie relativ scurtă, el compară dacă ceea ce i-a promis politicianul pe care l-a votat corespunde acțiunilor sale de dupa ajungerea la putere. Iar ceea ce observa e că n-a făcut decât să scape de un mincinos și de un profitor pentru a aduce în locul lui altul! După ani buni în care considerentele sprijinitorilor pedeseristi, de genul
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]
-
ca simbol al habitatului urban, dar și al unei lumi uniforme, cenușii, în care până și câinii i-au împrumutat, printr-un fel de "mimesis", culoarea) și, în sfârșit, trasoarele care brăzdează cerul, anunțând, cumva, "începutul sfârșitului". Dihotomiei interior-exterior îi corespunde, totdeodată, una a timpurilor; fiecare percepe timpul în felul său, fiecare își reprezintă, cum ar spune Husserl, propria lume: pentru cei de-afară, de pe străzi, clipă a explodat, "timpul nu mai are răbdare"; infernul în care se trezesc aruncați seamănă
În oras se întâmplă ceva... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18025_a_19350]
-
pentru un univers moral asumat, un univers al obstacolelor, al frămîntărilor și decepțiilor. Astfel încît nu putem a nu-i consideră pe poeții în chestiune decît un soi de existențialiști șui generis. Formulă lor poetica e cea a umorului absurd, corespunzînd unei tendințe de eliberare de sub presiunea unei cenzuri ideologice, de sub constrîngerile unui mediu nociv, conform explicației oferite atît de teoria psihanalitica privitoare la comic, cît și de cea axiologica, înrudită cu prima (Wilhelm Stern, Charles Lalo). Deoarece, cu tot fundalul
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
în vreme ce actorul, saltimbancul, ca și jonglerul de mai tîrziu, e, dimpotrivă, afectat, strident chiar. Componentă retorica a lui actio se păstrează timp îndelungat tocmai datorită acestei opoziții față de regimul gestului în teatru, dar ulterior cuantumul ei de "moderație" nu mai corespunde cu normele comportamentale ale creștinătății. Lectură creștină a gestualității e bazată în chip esențial, susține Schmitt, pe dihotomia dintre trup și spirit: gesturile aparțin trupului, ele sînt deci conotații ale excesului și păcatului. După Sf. Augustin, mîntuirea individului, care este
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]