651 matches
-
Școala scolasticii târzii spaniole (Juan de Mariana, Pedro de Navarra, Luis de Molina, Domingo de Soto, Leonardo Lessio etc.) a avut-o la înțelegerea și justificarea socială, cât și la susținerea eticii unui fenomen care se dezvolta puternic sub privirea corifeilor ei. Un set de idei - cele ale scolasticii târzii spaniole - până nu de mult îngropate de mitizarea (desigur, nedorită de Weber) tezei weberiene a legăturii dintre etica protestantă și spiritul capitalismului; aceste idei nu au fost luate în seamă sau
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
răbda să audă aceasta și nimeni n-ar socoti sănătos la minte pe unul care îndrăznește să spună aceasta”. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul întâi împotriva arienilor, II, în PSB, vol. 15, p. 157158) „Dacă Petru, corifeul apostolilor, făcând asta înainte de a cunoaște toate tainele lui Hristos, a fost numit satană, ce iertare mai pot avea cei care tăgăduiesc taina întrupării Fiului lui Dumnezeu după ce au atâtea dovezi? Când omul care a fost fericit de Hristos, când
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Cardanus se apără de moarte, ca toți atleții spiritului, prin gândire, prin creație, prin originalitate. Scepticul filosof Franz Sanchez (1552 - 1632), profesor de medicină la Montpellier și la Touluse, va critica pe Cardanus și pe Fracastoro, ca și pe alți corifei ai Medicinii Renașterii, care s-au dedat, crede el, la speculații stranii. Sanchez este și el un experimentalist, pentru care observația trebuie să releve exactitatea raportului cauză-efect și obiect-subiect. PERSONALITĂȚI MEDICALE REPREZENTATIVE ALE RENAȘTERII UN ANATOMIST : ANDREAS VESAL (1514 - 1564
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
viabilă, o concepție unitară sistemică despre organismul uman, o metodă a cunoașterii prin demonstrații directe, analitică până la cele mai mici detalii, sprijinită pe observație și intuiție, pe muncă și clarviziune. Vesal e considerat un real reformator al cunoașterii anatomice, un corifeu al anatomiei moderne, deschizător de drum în fiziologie, fiziopatologie. Alți medici vestiți îl vor completa, în sec. XVII. În Renașterea pasionată de anatomie, au strălucit și alte nume: Fallope, profesor Padova, supranumit Esculap al timpului său. El unește cunoașterea anatomică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
corespunzător. La Liceul Medico-chirurgical din Cluj se remarcă oculistul și eruditul transilvan Ioan Piuariu- Molnar, autor al tratatului de precepte pentru discipolii chirurgiei, în limba latină: Paraensis ad auditores chirurgiae (1793). Acest erudit, traduce lucrări medicale, scrie, ca și ceilalți corifei ai școlii ardelene, gramatici, dicționare, concepe proiectul unei societăți științifice românești ardelene, luptă să scoată un ziar în limba română și semnează, în 1791, Supplex libellus Valachorum (cereri și drepturi românești). Este perioada Revoluției lui Horia, Cloșca și Crișan (1784
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ale lui Panait Istrati din România muncitoare și, pe această linie destul de fecundă, "biletele" sau "tabletele" pamfletarului Tudor Arghezi, articolele scandaloase, injurioase, la limita grobianismului din Săptămâna prin care "valetul ideologic"34 Eugen Barbu își exercita slugarnic sarcina autoasumată de "corifeu al adulării regimului impus de soviete"35 și, prin contrast, în extrateritorialitate, gazetăria proromânească și anticomunistă de înaltă ținută pamfletară a lui Pamfil Șeicaru. În privința caracteristicilor discursului publicistic românesc de factură pamfletară, s-au făcut notabile etapizări în funcție de stilul și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
există proletariat în sensul dat de Marx, iar țările în care socialismul a învins "s-au însărcinat să dea dovada că socialismul nu vrea să însemne neapărat libertate, și nici măcar egalitate". Realitățile nu mai sunt aceleași, iar soluțiile date de către corifei nu mai pot fi aplicabile. Marxismul nu poate concepe că este pur și simplu contrazis de realitate, ceea ce denotă o profundă atitudine mitică. 286 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, p. 172. Să reținem diferența dintre milenarism și utopie pe care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Loomis În ce privește opera lui Federico Juan Carlos Loomis, observăm cu plăcere că vremea glumelor facile și a incomprensibilei povestiri facțioase e uitată. Nimeni nu o mai abordează acum În funcție nici de polemica circumstanțială cu Lugones, prin 1909, nici de corifeii ultraismului incipient, mai târziu. Astăzi avem șansa de a contempla poezia maestrului În nuda ei plenitudine. S-ar spune că Gracián a presimțit lucrul acesta când a emis vorbele care, deși total perimate, nu sunt mai puțin exacte, căci afirmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pe acești naivi și zbanghii, puși pururea pe chefuri, să constate tristețea serbărilor din imensul domeniu lăbărțat în necuprinsul Bărăganului și în resturile Codrilor Vlăsiei. Așteptând la o coadă interminabilă, Pelerinul, interesat de un Mausoleu de marmură roșie, pe care corifei cu stetson îl situaseră într-o Piață megalomanică, simțea nevoia irepresibilă să urineze. Voia să o facă și el, o dată, măcar o dată, în văzul lumii. De altminteri, devenind un fel de Tătuc al popoarelor, ca și cadavrul expus admirației nețărmurite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
De aceea, în răgazurile dulci de vreme bună, noi ne dăruim pe de-a-ntregul desfătărilor, la care suntem gata, cu aripi desfăcute. Oh, necumpătaților! suspină tânăra furnică. Mult a mai păgubit, odinioară și neamul nostru, când era nepotolit dărâmător de corifei, pe care, la îndemnul viclean al străinilor din cele patru vânturi, îi năruia în blasfematorie uitare. Apoi, tânăra furnică îi ceru să ia aminte la Istorisirea despre Piatra azurie: Cică strămoașele noastre găsiseră departe, pe un munte uriaș, o Piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
permanente între zgomot și liniște, tensiune-relaxare. Programul ansamblului ”Traiect” s-a încheiat cu Cadența I pentru trombon și percuție de Mihai Moldovan. Plină de umor, fantezie, vitalitate, muzica pare o calchiere a structurii temperamental-inte- lectuale a compozitorului. Tratat aidoma unui corifeu din tragediile antice grecești, trombonul narează, cu un fel de vorbire cântată, dramaturgia imaginată de compozitor. Excelentă interpretarea lui Cătălin Bucerzan, care a sesizat perfect dinamica și spiritul trans- textual al muzicii. La rândul ei, Georgeta Radu s-a dovedit
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
liberalilor au condus partidul la descompunere. De la începutul alcătuirii ministerului Brătianu, el s-a transformat într-un caleidoscop care ne-a arătat pe rând prefacerea personalului chemat a-l compune prin trecerea la minister, fie-care la rândul său, a tuturor corifeilor din ortaua roșiilor de toate nuanțele. Lucurul a ajuns a fi o mare greutate de învins pentru d-nii Rosetti-Brătianu din cauza neputinței în care se află de-a satisface îndestul de repede nerăbdarea tuturor nulităților marelui partid. Supărarea celora ce rămân
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în sferele puterii statului. [27 aprilie 1879] {EminescuOpX 228} ["D. S. MIHĂLESCU ȘI-A DAT DEMISIUNEA... "] D. S. Mihălescu și-a dat demisiunea după cum se zice, deși nu știm dacă toată retragerea aceasta nu este numai pe hârtie. Intimitatea d-sale cu corifeii politici ai roșilor mergea atât de departe încît în vremea din urmă trecuse zvon prin lume că d-sa va adopta pe un fiu al d-lui I. Brătianu, când iată că veni deodată istoria Warszawsky, ca un nor greu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
jugul cârciocarilor, a oamenilor a căror breaslă, meșteșug, meserie este ca să prefacă negrul în alb și albul în negru, de-a arăta că ce-i strâmb e drept și ce-i drept, strâmb; România e prada minciunii disciplinate, și pentru corifeii și reprezentanții minciunii se face totul în țara aceasta și toate ramurile vieții publice îi sunt aservite. Cu puține deosebiri, caracterele acestei nouă clase domnitoare sunt: incapacitatea, prostia, neștiința. Și, cu toate acestea, cum vine vro minune de astea cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care-o puteau sumuța în contra guvernului. Era destul ca o asemenea nulitate, o asemenea turpitudine personificată să strige prin cafenele și pe uliți, să se puie în fruntea a doi-trei mahalagii, pentru ca de-a doua zi să fie scris între corifeii ortalei roșie. Dar de când - amăgind poporul prin neadevărul nerușinat al programei de la Mazar Pașa și al dării în judecată a fostului cabinet - s-au văzut mari și tari, au început a deveni {EminescuOpX 430} foarte neplăcuți chiar și pentru marele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a păta numele țării făcîndu-se ministru. De la începutul formării ministeriului Brătianu el s-a transformat într-un caleidoscop care ne-a arătat pe rând prefacerea personalului chemat a-l compune prin trecerea la minister, fiecare la rândul său, a tuturor corifeilor din ortaua roșilor de toate nuanțele. Lucrul a ajuns a fi o mare greutate de învins pentru d-nii Rosetti et Brătianu din cauza neputinței în care se află de-a satisface destul de repede nerăbdarea tuturor nulităților marelui partid. Supărarea celora ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
puneai și pe Arghezi). Repovestite, ultimele două secole abundau în avortoni metaforici, rebuturi oratorice alcătuite din salivă și pagini de istorie cleioase și nemestecate: „titani“, „regi“ (ai poeziei sau prozei), „cântăreți“ (ai naturii, patriei sau dragostei, după caz și chef), „corifei“, „maeștri“, „fruntași“ (aici intrau toți pașoptiștii, avansați, ca-n armată), „coloși“, „deschizători de drumuri“, (un fel de cercetași curajoși; eu le-aș fi spus imprudenți), „campioni“, „sinteze“ (ale genialității poporului), „zugravi“, „poeți nepereche“ (aici, dădeam automat nota 2), „ctitori“, „tribuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tuturor etnicilor români în cadrele aceluiași stat național suveran, este precipitatul naționalismului cultural. Simplificând la maximum, nu ni se pare deloc hazardat enunțul potrivit căruia cultura textuală a făcut națiunea politică. Bibliile tipărite în românește în loc de slavonă, activitatea cărturărească a corifeilor Școlii Ardelene, iar mai apoi publicistica de secol al XIX-lea din țările române toate acestea au precizat gradual un simț identitar al românității, formând humusul cultural care a accelerat rodirea revendicărilor de ordin politic cuprinse în doctrina matură a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
două mituri fundaționale ale națiunii moderne sunt mitul permanenței și cel al originii comune (Brown, 2000). Prezența lor în toate construcțiile ideologice ale națiunilor moderne legitimează ideea că aceste două mituri fundaționale sunt, în fapt, universalii mitoistorice ale ideologiei naționaliste. Corifeii Școlii Ardelene, deschizând șantierul istoriografic și aventurându-se în căutarea purității limbii române prin angajarea într-un soi de arheologie lingvistică, au forjat structurile mitice care au furnizat traversele centrale ale conștiinței istorice românești. Acestea sunt variațiuni românești ale miturilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mire decizia lui A.T. Laurian (1853) de a folosi sistemul cronologic "ab Urbe condita" "de la fondarea Cetății", a Romei. Originea istoriei poporului român este plasată tocmai în 753 î.e.n., anul mitic al întemeierii Romei (1 a. R.). În concepția corifeului școlii latiniste, istoria românilor se confundăcu istoria Romei, astfel că cele două popoare, alături de istoriile lor aferente, se dizolvă până la identitate. Laurian elaborează o schemă triptică de clasificare a trecutului poporului român, fiecărei mari perioade dedicându-i câte un volum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
petrecută în discursul didactic aferent celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, de la latinism pur, prin revizuirea tezei exterminării dacilor, către asumarea și în cele din urmă integrarea parțială a dacilor în fondul genetic al poporului român. Corifeu al Școlii latiniste, A.T. Laurian (1862) [1859] rămâne fidel paradigmei istoriografice a Școlii Ardelene, centrată pe teza exterminării dacilor, a originii pur romane, a identității romano-române și a provenienței italice a coloniștilor romani. În fapt, în literatura didactică de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
erezie intelectuală "disputa metafizică dintre București și Sibiu" (Mihu, 1995b, p. 30), Blaga (1969) rămâne ferm înrădăcinat în ancadramentul ideologic conturat în jurul consensului naționalist. Tezele blagiene ale "unității stilistice" românești și "apriorismului românesc" idei matriciale în metafizica românismului al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient colectiv structurat sub forma unei inescapabile "matrici stilistice", Blaga devine filosoful permanenței abisale a etnicului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încercarea de a imprima o direcție contrară romantismului în istoriografia națională. Societatea literară va reuși să impună o direcție critică abia într-o generație secundară, avându-i ca protagoniști intelectuali pe I. Bogdan și D. Onciul (p. 10). Cei doi "corifei ai rigorii, obiectivității și adevărului à tout prix", la care poate fi adăugat și tânărul N. Iorga, au constituit "triada critică" a istoriografiei românești (Zub, 2000, pp. 12, 10). Anunțată emfatic încă din 1871, an în care poate fi localizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunist trasa învățătorimii "misiunea de a crește din tinerii noștri, oameni devotați patriei noastre, Republicii Populară România, oameni [...] educați în spiritul frăției între popoare, al dragostei nețărmurite pentru eliberatoarea noastră, Uniunea Sovietică, pentru învățătorul oamenilor muncii din întreaga lume, genialul corifeu al științei și culturii, Tovarășul Stalin" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 5). Oameni devotați patriei, dar iubitori nețărmuriți ai Patriei Sovietice, și mai ales a personificării umane a acesteia, Generalissimul Stalin. Se configurează, astfel, sub auspiciile unui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
toate pasiunile rele, contribuind astfel a slăbi coarda pasiunilor celor bune în toate inimile. Oamenii cu sentimentele nobile și dezinteresate cari au luat parte la mișcările de la 1848 și 1859 sunt în drept astăzi, după câte văd, să întrebe pe corifeii partidului guvernamental de astăzi: Ce ați făcut cu iluziunile și cu speranțele țării din acei ani? Nu este meșteșugire care să nu se fi întrebuințat spre a preface drepturile puterii în instrumente de interes privat în folosul recruților partitului. O
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]