1,568 matches
-
dureroase sugerând AP, dar cu ECG repetat normal sau cu modificări minore. O subdenivelare semnificativă a segm.: ST (≥ 1 mm) să fie orizontal, descendent sau larg ascendent sau o supradenivelare cu convexitate superioară sugerează în aceste condiții prezența unei afectări coronare, iar un traseu ECG strict normal la efort maximal pledează împotriva prezenței unei afectări coronare importante. Testul de efort este evident contraindicat la pacienții cu dovadă clinică și/sau ECG a unei ischemii miocardice (active), dar odată episoadele dureroase rezolvate
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
a segm.: ST (≥ 1 mm) să fie orizontal, descendent sau larg ascendent sau o supradenivelare cu convexitate superioară sugerează în aceste condiții prezența unei afectări coronare, iar un traseu ECG strict normal la efort maximal pledează împotriva prezenței unei afectări coronare importante. Testul de efort este evident contraindicat la pacienții cu dovadă clinică și/sau ECG a unei ischemii miocardice (active), dar odată episoadele dureroase rezolvate, el poate fi extrem de util (că în AP stabilă) în selecția bolnavilor pentru coronarografie și
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
până în prezent. Ea este reprezentată de fracția de ejecție a VS (echografica, radioizotopica etc.); - starea patului coronarian și implicit, riscul unui nou eveniment ischemic major. Valoarea reală prognostica a acestor parametri este însă greu de cuantificat. Numărul și severitatea stenozelor coronare se corelează în linii mari cu noi evenimente ischemice. Bolnavii cu IM acut beneficiază atât în timpul spitalizării cât și în primele 3 - luni de la infarct de ITM. Pentru bolnavii cu sechela de IM, deficiență funcțională se stabilește în raport de
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
noi evenimente ischemice. Bolnavii cu IM acut beneficiază atât în timpul spitalizării cât și în primele 3 - luni de la infarct de ITM. Pentru bolnavii cu sechela de IM, deficiență funcțională se stabilește în raport de starea reziduala a miocardului, de permeabilitatea coronarelor, de fondul etiopatogenic al infarctului, de localizarea și extinderea zonei de necroza, de remodelarea ventriculara (modificări de formă, dimensiune și grosime ale VS după constituirea IM), de eficiență tratamentului coronaro - dilatator, de modificările funcționale cardiace sistolice și diastolice, de eventualele
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
valvulare sau alte cauze de creștere a fluxului cardiac într-un anumit compartiment cardiac); aceasta va duce la o hipertrofie adaptativa; - prin modificări ale masei miocardice (hipertrofii zonale, atrofii sau hipotrofii), cu modificarea rapoartelor anatomo-functionale fiziologice; - prin tulburări de irigație coronara produse nemijlocit prin anomalii coronariene sau, indirect, prin hipertrofie ventriculara excesivă, prin hipoxie etc.; - prin posibile alterări ale sistemului specific de conducere. Afecțiuni cianogene (trilogia, tetralogia sau pentalogia Fallot, transpoziția de artere mari, atrezia tricuspidiana și altele) Aceste afecțiuni pun
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
pentru furnizare de informații pentru detectare, diagnosticare, monitorizarea sau tratarea unor condiții fiziologice, stări de sănătate, maladii ori malformații congenitale. 1.7. Sistem circulator central În scopul prezenței hotărâri, sistemul circulator central include următoarele vase: artere pulmonare, aorta ascendentă, arterele coronare, arteră carotida comună, arteră carotida externă, arteră carotida internă, artere cerebrale, trunchiul brahicefal, venele cordului, venele pulmonare, vena cava superioară, vena cava inferioară. 1.8. Sistem nervos central În scopul prezenței hotărâri, sistemul nervos central include creierul, meningele și măduva
HOTĂRÂRE nr. 190 din 20 februarie 2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa şi de utilizare a dispozitivelor medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148512_a_149841]
-
unele afecțiuni cardiace care pot produce mai tarziu chiar infarct. Mai pot provoca angine stabile: mesele bogate expunerea la frig unele medicamente, chiar cele legate de tratarea obstrucției nazale Cauza bolii o formează depunerile de plăci de grăsime pe arterele coronare (arterele care iriga inima) fenomen numit ateroscleroza, care reduce debitul sanguin la acest nivel. De aici importantă dozării grăsimilor și colesterolului din sânge cu respectarea indicațiilor referitoare la scăderea acestora, în limite normale. Angina este întâlnită la vârstele de peste 30
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
nord americane este direct corelată cu stilul de viață și tipul de dietă alimentară. În cazul modificării la nivel populațional a acestor modele/tipare comportamentale și/sau nutriționale sau a aplicării unor terapii farmacologice de control sau remisie a afecțiunilor coronare este posibil a asista în viitor la o reducere majoră a utilizării procedeelor de corecție mecanică a ocluziilor vasculare, malformațiilor congenitale sau a altor patologii cardiovasculare. Capitol 1 PERSPECTIVE ISTORICE PRIVIND CERCETAREA CARDIACĂ Primele studii referitoare la cord apar în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fuziune al venelor cardinale anterioară și posterioară. Septul sinusului împarte ostium sinus într-un segment superior care, înglobând vena cardinală superioară, formează orificiul venei cave superioare, și un segment inferior, care dă naștere orificiului venei cave inferioare și orificiului sinusului coronar. * Formarea definitivă a atriului stâng are loc prin înglobarea celor patru vene pulmonare, cu formarea inițială a două orificii, și ulterior, a patru orificii. * Septarea atriilor Valvulele fuzionează caudal cu pernuțele endocardice dorsale ale canalului atrial. Partea cranială a valvulei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Valvulele fuzionează caudal cu pernuțele endocardice dorsale ale canalului atrial. Partea cranială a valvulei sinoatriale drepte își pierde forma plicaturată, poziția sa fiind indicată la nivelul inimii adulte de crista terminalis a atriului drept, iar partea caudală formează valvula sinusului coronar și cea mai mare parte a valvulei venei cave inferioare. Partea medială sau stângă a valvulei venei cave inferioare este formată de o plică ce se continuă cu peretele dorsal al sinusului venos numită septul sinusului. La sfârșitul săptămînii a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pozitive prezintă receptori pentru celule stem și Mdr1(Anversa, 2002); Celule Isl pozitive (Laugwity, 2005); Celule stem extracardice adulte sunt celule cardiace feminine transplantate la pacienți de sex masculin; Celule stem cardiomiogenice izolate din măduva osoasă, generează cardiomicite diferențiate, arteriole coronare, capilare (Kajstura, 2005); Celule stem hematopoetice proliferează la 9 zile, sunt izolate în măduva osoasă, timp de o săptămână proliferează, apoi se diferențiază. * Dezvoltarea vaselor cardiace Modificări, restructurări majore au loc și în timpul dezvoltării precoce a circulației, când apar și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
între venele pulmonare dreaptă și stângă. Traumatismele pericardice sunt însoțite la unii pacienți de febră, pericardită sau pleurezie, și/sau durere. Manifestări cunoscute generic sub numele de sindrom postpericardiotomic, afecțiune de obicei autolimitantă. Complicații pericardice Pericardiocenteza poate afecta cordul, vasele coronare, vasele toracice interne și plămânii. Alte leziuni posibile includ perforație gastrică, colonică, pneumotorax și Hemoragia poate fi secundară dilacerării arterei coronare, ventriculului drept și/sau atriului drept Alte posibile complicații sunt tamponada pericardică, hemopericard și hemotorax. Pericardiotomia și pericardiectomia au
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Manifestări cunoscute generic sub numele de sindrom postpericardiotomic, afecțiune de obicei autolimitantă. Complicații pericardice Pericardiocenteza poate afecta cordul, vasele coronare, vasele toracice interne și plămânii. Alte leziuni posibile includ perforație gastrică, colonică, pneumotorax și Hemoragia poate fi secundară dilacerării arterei coronare, ventriculului drept și/sau atriului drept Alte posibile complicații sunt tamponada pericardică, hemopericard și hemotorax. Pericardiotomia și pericardiectomia au drept complicații posibile pericardiectomia. Capitol 4 ANATOMIA CLINICĂ ȘI CHIRURGICALĂ A CORDULUI <resume> Rezumat * Generalități * Situație * Greutate * Dimensiuni * Formă și orientare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și vena cavă inferioară suprahepatică, se întinde de la al 3-lea cartilaj costal drept corespunzător la 1,3cm de marginea parasternală dreaptă la al 6 lea cartilaj costal drept; pe aceasta margine este vizibilă una dintre ramurile colaterale ale arterei coronare drepte, artera marginală dreaptă; marginea dreaptă este intersectată în apropierea vârfului inimii de șanțul interventricular anterior ce determină incizura vârfului inimii; porțiunea terminală a arterei interventriculare anterioare trece pe fața diafragmatică, fiind cunoscută sub numele de arteră apexiană posterioară; * margine
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
inimii (crux cordis). Între orificiile venelor pulmonare dreaptă și stângă apare o impresiune determinată de esofag și orificiul de deschidere al venei oblice a atriului stâng (vena lui Marshall). Marginea inferioară a bazei este formată de porțiunea posterioară a șanțului coronar care conține la dreapta ultima parte a arterei coronare drepte, însoțită de vena mică a inimii (afluent al sinusului coronar). iar la stânga, sinusul coronar (Fig. 6). Raporturile bazei cordului pericardul; organele mediastinului posterior: esofag, bifurcația traheii (situată posterior și superior
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stângă apare o impresiune determinată de esofag și orificiul de deschidere al venei oblice a atriului stâng (vena lui Marshall). Marginea inferioară a bazei este formată de porțiunea posterioară a șanțului coronar care conține la dreapta ultima parte a arterei coronare drepte, însoțită de vena mică a inimii (afluent al sinusului coronar). iar la stânga, sinusul coronar (Fig. 6). Raporturile bazei cordului pericardul; organele mediastinului posterior: esofag, bifurcația traheii (situată posterior și superior), aorta descendentă toracică. * șanțuri * șanț coronar (atrioventricular), înconjură aproape
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
al venei oblice a atriului stâng (vena lui Marshall). Marginea inferioară a bazei este formată de porțiunea posterioară a șanțului coronar care conține la dreapta ultima parte a arterei coronare drepte, însoțită de vena mică a inimii (afluent al sinusului coronar). iar la stânga, sinusul coronar (Fig. 6). Raporturile bazei cordului pericardul; organele mediastinului posterior: esofag, bifurcația traheii (situată posterior și superior), aorta descendentă toracică. * șanțuri * șanț coronar (atrioventricular), înconjură aproape în totalitate cordul fiind întrerupt doar de conus sau infundibulum ventriculului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
atriului stâng (vena lui Marshall). Marginea inferioară a bazei este formată de porțiunea posterioară a șanțului coronar care conține la dreapta ultima parte a arterei coronare drepte, însoțită de vena mică a inimii (afluent al sinusului coronar). iar la stânga, sinusul coronar (Fig. 6). Raporturile bazei cordului pericardul; organele mediastinului posterior: esofag, bifurcația traheii (situată posterior și superior), aorta descendentă toracică. * șanțuri * șanț coronar (atrioventricular), înconjură aproape în totalitate cordul fiind întrerupt doar de conus sau infundibulum ventriculului drept. De la nivelul infundibulului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
parte a arterei coronare drepte, însoțită de vena mică a inimii (afluent al sinusului coronar). iar la stânga, sinusul coronar (Fig. 6). Raporturile bazei cordului pericardul; organele mediastinului posterior: esofag, bifurcația traheii (situată posterior și superior), aorta descendentă toracică. * șanțuri * șanț coronar (atrioventricular), înconjură aproape în totalitate cordul fiind întrerupt doar de conus sau infundibulum ventriculului drept. De la nivelul infundibulului drept, șanțul coronar se orientează spre dreapta, spre marginea diafragmatică, după care își schimbă direcția spre stânga, orientându-se spre orificiul de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Raporturile bazei cordului pericardul; organele mediastinului posterior: esofag, bifurcația traheii (situată posterior și superior), aorta descendentă toracică. * șanțuri * șanț coronar (atrioventricular), înconjură aproape în totalitate cordul fiind întrerupt doar de conus sau infundibulum ventriculului drept. De la nivelul infundibulului drept, șanțul coronar se orientează spre dreapta, spre marginea diafragmatică, după care își schimbă direcția spre stânga, orientându-se spre orificiul de drenaj al venei cave inferioare; continuă profund sub sinusul venos coronar și atriul stâng, și are un traiect ascendent spre marginea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
conus sau infundibulum ventriculului drept. De la nivelul infundibulului drept, șanțul coronar se orientează spre dreapta, spre marginea diafragmatică, după care își schimbă direcția spre stânga, orientându-se spre orificiul de drenaj al venei cave inferioare; continuă profund sub sinusul venos coronar și atriul stâng, și are un traiect ascendent spre marginea stângă a infundibulului; anterior, șanțul atrioventricular separă atriul drept de ventriculul drept și conține artera coronară și vena cardiacă mică; posterior, separă atriul stâng de ventriculul stâng și conține sinusul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
-se spre orificiul de drenaj al venei cave inferioare; continuă profund sub sinusul venos coronar și atriul stâng, și are un traiect ascendent spre marginea stângă a infundibulului; anterior, șanțul atrioventricular separă atriul drept de ventriculul drept și conține artera coronară și vena cardiacă mică; posterior, separă atriul stâng de ventriculul stâng și conține sinusul coronar, vena cardiacă mare și ramul circumflex al arterei coronare stângi; * șanț interventricular indică poziția septului interventricular subjacent dintre ventriculii drept și stâng; pe fața anterioară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și atriul stâng, și are un traiect ascendent spre marginea stângă a infundibulului; anterior, șanțul atrioventricular separă atriul drept de ventriculul drept și conține artera coronară și vena cardiacă mică; posterior, separă atriul stâng de ventriculul stâng și conține sinusul coronar, vena cardiacă mare și ramul circumflex al arterei coronare stângi; * șanț interventricular indică poziția septului interventricular subjacent dintre ventriculii drept și stâng; pe fața anterioară a cordului, șanțul interventricular părăsește șanțul coronar la stânga infundibulului și descrie o curbă sigmoidală spre
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
marginea stângă a infundibulului; anterior, șanțul atrioventricular separă atriul drept de ventriculul drept și conține artera coronară și vena cardiacă mică; posterior, separă atriul stâng de ventriculul stâng și conține sinusul coronar, vena cardiacă mare și ramul circumflex al arterei coronare stângi; * șanț interventricular indică poziția septului interventricular subjacent dintre ventriculii drept și stâng; pe fața anterioară a cordului, șanțul interventricular părăsește șanțul coronar la stânga infundibulului și descrie o curbă sigmoidală spre suprafața diafragmatică, orientându-se spre fața dreaptă a apexului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
atriul stâng de ventriculul stâng și conține sinusul coronar, vena cardiacă mare și ramul circumflex al arterei coronare stângi; * șanț interventricular indică poziția septului interventricular subjacent dintre ventriculii drept și stâng; pe fața anterioară a cordului, șanțul interventricular părăsește șanțul coronar la stânga infundibulului și descrie o curbă sigmoidală spre suprafața diafragmatică, orientându-se spre fața dreaptă a apexului cardiac; pe fața posterioară a cordului se continuă cu un traiect ascendent care se unește cu șanțul coronar formând crux cordis, o regiune
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]