855 matches
-
și procedeelor materiale prin care se obțin și se transformă bunurile, fiind fructul invențiilor motivate de spiritul sistemului. Pe baza acestor elemente, pot fi distinse cinci sisteme economice principale: economia de subzistență; economia artizanală; economia capitalistă: economia colectivistă și economia corporatistă. Într-un sistem de tip capitalist, spiritul, forma și substanța sistemului s-ar prezenta în următoarea manieră: 1. motorul activității economice este căutarea celui mai mare profit sau a celui mai mare cîștig monetar. Sombart definește mentalitatea capitalistă prin trei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
asupra spațiului și a timpului? * Ce se înțelege prin volatilitatea piețelor financiare? * Care este rolul și amploarea concentrării actuale a capitalurilor? Ce se înțelege prin hiperconcurență? * Care este rolul corporațiilor multinaționale în procesul globalizării? De ce este necesară o nouă cultură corporatistă? * De ce este nevoie de o adaptare instituțională la noile condiții ale globalizării? * Cum evoluează disparitățile de bogăție în condițiile globalizării? * Cum afectează globalizarea suveranitatea și identitatea economică a națiunilor? Putem vorbi despre un nou colonialism? * În ce constă triada: liberalizare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
nivel mondial; c) marketing adaptat fiecărei țări bazat pe modelul producției de diversitate ; d) specializare a unităților productive pe tip de produs sau pe stadiu din procesul de producție. TEMA V. MOTIVATII SI STRATEGII DE EXPANSIUNE ALE CTN. 1. Motivații corporatiste de realizare a investițiilor străine directe 2. Strategii de expansiune În străinătate ale corporațiilor transnaționale 1. Motivații corporatiste de realizare a investițiilor străine directe Există numeroase motivații economice de extindere a CTN peste hotare precum dorința de a obține resurse
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
pe tip de produs sau pe stadiu din procesul de producție. TEMA V. MOTIVATII SI STRATEGII DE EXPANSIUNE ALE CTN. 1. Motivații corporatiste de realizare a investițiilor străine directe 2. Strategii de expansiune În străinătate ale corporațiilor transnaționale 1. Motivații corporatiste de realizare a investițiilor străine directe Există numeroase motivații economice de extindere a CTN peste hotare precum dorința de a obține resurse materiale cu costuri inferioare celor din țările de origine; forța de muncă mai ieftină și motivată; politici fiscale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
vor oferi randamente atractive. Fluxurile de capital, odată stabilizate într un anumit mediu, sunt, de regulă, însoțite de importuri de tehnologie și câș tiguri de productivitate a muncii. Această afirmație este valabilă îndeose bi în cazul investițiilor directe, Principiile guvernanței corporatiste includ următoarele direcții: protecția acționarilor, transparența și informarea contin uă a investitorilor cu privire la activitatea companiei și la strategia aceste ia, la responsabilitatea consi liilor de administrație. Importanța implementăr ii guvernanței corporatiste este esențială în atragerea unor investitori im por tanți
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
valabilă îndeose bi în cazul investițiilor directe, Principiile guvernanței corporatiste includ următoarele direcții: protecția acționarilor, transparența și informarea contin uă a investitorilor cu privire la activitatea companiei și la strategia aceste ia, la responsabilitatea consi liilor de administrație. Importanța implementăr ii guvernanței corporatiste este esențială în atragerea unor investitori im por tanți. Astfel, în ultimul an, fondu c 194 rile de pensii din America și au reorientat plasamentele către ompa nii care implementaseră principiile guvernanței co rporatiste. Fluxurile internaționale de capital pot avea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de 0,5 %, .6.) în ț în 2003, la aproape 9 %, în 2007 Analizând datele prezentate în graficul de mai su s, putem observa că, în cazul Braziliei, obligațiunile externe expri mat e în reali au crescut de la 3 emisiuni corporatiste, însumând 0,3 miliarde do lar i, în 2004, la 8 emisiuni corporatiste, însumând 1,4 miliarde dolari și 4 em isiuni de stat, însumând 1,9 miliarde dolari (un total de 3,2 miliarde d ola ri), în 2007
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Analizând datele prezentate în graficul de mai su s, putem observa că, în cazul Braziliei, obligațiunile externe expri mat e în reali au crescut de la 3 emisiuni corporatiste, însumând 0,3 miliarde do lar i, în 2004, la 8 emisiuni corporatiste, însumând 1,4 miliarde dolari și 4 em isiuni de stat, însumând 1,9 miliarde dolari (un total de 3,2 miliarde d ola ri), în 2007. Emisiunile în moneda națională au reprezentat un sfert din em isi unile de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
burse, în contextul în care atitudinea investitorilor s-a îmbunătățit, creând premisele unui optimism economic global mai mare. Cu toate acestea, încă nu este sigur dac ă piețele de acțiuni au ieșit di ele economice și câștigurile n impas. Dat corporatiste încă mai poartă șan sele unor riscuri relativ ridicate. În mod surp rin zător, acțiunile de pe piețele emergente au avut o evoluție mult mai bună înce pân d cu luna martie 2009, afișând un câștig de 60 %, comparativ cu câștigurile
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
risc de neplată a datoriei) au crescut, în medie, cu 310 puncte d e b ază (graficul nr. 3.27.). Aceste diferențe observate prin analiza graficu lui de mai sus evidențiază e e atât locul pe care îl ocupă obligațiunil corporatiste p această piață, cât și creșterile mari ale spread urilor față de cele ale obligațiunilor de stat. În 2009, spread-urile la obligațiunile emise de țările mai puțin dez voltate au crescut cu 260 puncte de bază, de la sf ârșitul anului trecut
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și Polonia, dar și pentru emitenții cu rating B+, precum Turcia și Filipine. Polonia a revenit pe piață surprinzător, la sfârșitul lunii ianuarie, cu o vânzare de euroobligațiuni în va loa re de 1,3 miliarde dolari. Emisiunile de obligațiuni corporatiste au fost per mise doar credito rilor care prezentau riscuri scăzute, sugerând ast fel că piața a rămas închisă pentru creditorii corporatiști care prezentau riscuri mari. Prin ur mare, în 2009, statele au participat cu un proc ent de 70
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ci ca ea să fie obligată în permanență să se justifice în fața cetățenilor. Prezentarea bilanțurilor de sfîrșit de mandat ar trebui să fie principalul element al democrației. În practică, această concepție asupra democrației se dovedește foarte elitistă. În dimensiunea sa corporatistă, ea se bazează pe alegerea unui anumit număr de interlocutori vizați, în absența oricărui criteriu de reprezentativitate 61. Principiul fundamental al egalității între cetățeni nu este garantat prin aceste mecanisme. Consultarea publicului este mai degrabă o manieră de consolidare a
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
bursieri 127 4.2. Analiza fundamentală 136 4.3. Analiza tehnică 148 CAP. V. PIEȚELE DE CAPITAL ȘI ECONOMIA REALĂ: COMPLEMENTARITĂȚI ȘI ANTAGONISME 159 5.1. Relația finanțe economia reală 159 5.2. Achizițiile de firme ca formă a tranzacțiilor corporatiste 168 5.3. Germenii crizelor financiare și finanțele globale 180 5.4. Elemente de psihologia investitorului. Definirea unei strategii de acțiune 186 CAP. I. TEORIA PIEȚELOR FINANCIARE 1.1. NOȚIUNILE DE CAPITAL REAL ȘI CAPITAL FINANCIAR Ideea generică: capitalul văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
lumii. Necesitatea apariției obligațiunilor a fost justificată de insuficiența veniturilor fiscale ale statului. Industrializarea masivă la începutul secolului al XIX-lea, a creat marile corporații ce dispuneau de un capital imens. Forma juridică de societate pe acțiuni devine predominantă. Acțiunile corporatiste se află la originea mecanismului bursier prezent. Numărul burselor de valori a crescut continuu, înregistrându-se între 7 și 20 de burse de valori în fiecare țară europeană. Densitatea maximă a fost atinsă înainte de primul război mondial în Marea Britanie și
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
fost identificate pe bază de consens, patru direcții majore (condiții) pentru a putea asigura finanțarea economiei reale prin piața de capital. 1. Definirea unui sistem eficient de drepturi de proprietate și pe această bază, dezvoltarea unor structuri esențiale de guvernare corporatistă (de control al managementului). Dominanta privată ar aduce disciplina financiară, protecția intereselor acționariatului, eliminarea unor intervenții statale. Cu referire la ultimul aspect, menținerea sub controlul statului din rațiuni de protecție socială, a prețurilor la unele produse, cumulată cu efectele nocive
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
finanțarea economiei reale, majorările de capital trebuie făcute prin aport în numerar. Cele mai multe majorări de capital se fac însă, în economia românească, prin reevaluarea patrimoniului; lichiditatea acestor societăți rămânând deficitară.9 5.2. ACHIZIȚIILE DE FIRME CA FORMĂ A TRANZACȚIILOR CORPORATISTE "Tranzacțiile cu firme sunt operațiuni cu titluri financiare, (în speță acțiuni) prin care se realizează redistribuirea între participanți a dreptului de control asupra uneia sau mai multor firme deschise (public company)" 10. Prin firme deschise se înțeleg societăți pe acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
capitolul I al lucrării, există și intermediari financiari poli-specializați cum ar fi societăți de asigurări cu capital majoritar străin, care au o componentă investițională. Acestea sunt în legătură directă cu marile burse occidentale, investind în acțiuni listate, obligațiuni guvernamentale sau corporatiste străine. Prezentăm pentru exemplificare, performanțele comparate ale fondurilor pe acțiuni și ale programelor de investiții ale unor societăți de asigurări.30 Performanțele fondurilor pe acțiuni (2003): Fond Creștere 1.01-18.04 Creștere martie (%) Pondere acțiuni în total active (%) Active nete
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
se menține dominația capitalistă. De pe alte poziții ideologice se consideră că ea are roluri funcționale, pentru că permite supraviețuirea pluralismului tot mai amenințat de mișcările protestatare (18, p. 190), iar marile organizații integrate în stat își asumă responsabilități economice globale. Paradigma corporatistă este imaginea capitalismului avansat, care integrează producătorii organizați în grupuri socio-economice, facilitează interacțiunile conducătorilor, mobilizează și controlează social masele (18, p. 195). Autorii nu ezită să și descalifice neocorporatismul, pentru că reprezintă nostalgia după o ordine feudală, depășită prin succesivele revoluții
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
un instrument de măsură comun. Încă o dată, ceea ce trebuia să pro-voace criza de conștiință a favorizat inconștiența. Pînă cînd? Atîtea interese diverse sfîșie o voință de a trăi care nu se poate afirma decît ca fiind comună. Cînd privești egocentrismele corporatiste din interiorul națiunilor și egocentrismele economice naționale care poartă în ele orbirea caracteristică auto-distrugerilor, ajungi la concluzia că este probabil ca Europa să se avorteze pe sine și, în acest caz, este posibil ca ea să se lase vasalizată. Însă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
primită nu numai cu scepticism dar și cu multă ironie 3. Primul plan Schuman de integrare europeană nu făcea în nici un fel trimitere la un eventual Parlament European 4. Elitele politice au favorizat cooperarea interguvernamentală, rolul tehnocraților, legalismul și reprezentarea corporatistă înaintea reprezentării parlamentare. De aceea se spune că ideile care stau la baza construcției europene sunt "geniale, dar nu democratice 5". De la fondare și până în prezent, instituțiile europene au cunoscut numeroase reforme, însă "ADN-ul" construcției europene a rămas puternic
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
legate de întrecerile din Hippodrom, fiecare „arborând” culoarea preferată. Orașele bizantine au preluat această tradiție și au conferit deme-lor atribuțiuni mult mai complexe. Spre exemplu, în perioada secolelor V-VII deme-le din Constantinopol s-au transformat în veritabile structuri corporatiste și militare, ingerințele lor fiind resimțite până la cel mai înalt nivel al politicii imperiale. Printre altele, membrii celor dou) deme trebuiau să asigure paza cartierelor din care proveneau: dema verzilor - negustorilor - se afla în cartierul Cornul de Aur, în vreme ce dema
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
16. Nerăbdarea determinată de ciocnirile publice de opinii, implicită în această definiție a democrației, face să se piardă din vedere trăsătura sa esențială. Cînd sînt aplicate domeniilor societății civile și statului sau mecanismelor intermediare, cum sînt partidele politice și negocierile corporatiste, procedurile democratice tind să maximizeze nivelul de reversibilitate sau "biodegradabilitate" a luărilor de decizii. Ele produc dispute și încurajează insatisfacția publică față de condițiile existente, stîrnind uneori chiar mînia și acțiuni directe ale cetățenilor. În perioadele de despotism îndelungat precum acela
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
distinctă atît de economie, cît și de stat". Garnham susține că cel mai bun garant al unei astfel de politici este modelul serviciului public de difuziune, care este destinat să medieze și să contrabalanseze puterea de stat și pe aceea corporatistă, fiind capabil să facă aceasta pentru că nu are legături nici cu maximizarea puterii politice, nici cu maximizarea profitului. Deși Garnham recunoaște că practica actuală în domeniul serviciului public de difuziune este o realizare imperfectă a idealului habermasian al unei sfere
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
secol, "prevederile pentru servicii de bază" (Grundversorgung, cum le-a numit Curtea Constituțională a Germaniei Federale) au contribuit la desprinderea mijloacelor de comunicare electronice de interesele economiei de piață și au redus rolul contabilității sensibile la buget și al lăcomiei corporatiste, ca factori principali necesari pentru administrarea mijloacelor de comunicare. Modelul serviciilor publice a pus în aplicare și reguli naționale specifice în legătură cu probleme ca volumul și tipul de reclame, accesul politicii, prezentarea echilibrată a știrilor și procentele pentru programele străine. A
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de asemenea, la o reducere de creditare. Înăsprirea standardelor de creditare a fost un alt factor care a contribuit la un declin În creditare. Aceasta, la rândul ei, poate duce la reducerea consumului de uz casnic, precum și la reducerea investițiilor corporatiste și producției. Cunoașterea cauzelor crizelor și a efectelor directe și indirecte ale diferitelor sisteme de finanțare asupra pieței locuirii și economiei naționale este importantă pentru a lua deciziile cele mai indicate privind evoluția finanțării, În acord cu condițiile economice specifice
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]