508 matches
-
corespunzător acestei ordini crescătoare. Fiecare filială va avea astfel un grad de integrare, determinat numeric, atașat fiecărui flux. Suma acestor numere (în tabelul 3.1, câte un număr pentru fiecare coloană) reprezintă gradul agregat de integrare a filialei în sistemul corporatist. Tabelul 3.1 - Matricea integrare corporatistă - fluxuri corporatiste 3.2. Managementul corporației: dilema global - localtc "3.2. Managementul corporației\: dilema global - local" Dilema global - local, spuneam, stă în centrul relației dintre corporația-mamă și filialele sale în străinătate. Pe de o
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
directe procurate pe plan local în totalul celor folosite de filialele CTN-urilor în România ajunsese la 86,7%. Dacă ne-am baza pe aceste două studii, filialele CTN-urilor în România par mai degrabă filiale puțin integrate în sistemul corporatist (filiale externe sau inovatori locali), cu impact redus asupra balanței de plăți. Noi invităm însă la prudență în acest sens și la realizarea unui număr sporit de cercetări. O asemenea cercetare (Munteanu et al., 2000)5 evidențiază aspecte interesante și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în curs de dezvoltare și în tranziție, unde decalajul tehnologic este mare, un nivel mult mai ridicat al productivității decât firmele locale, iar salariile mai mari corespund acestei productivități mai mari; - filialele cu un grad ridicat de integrare în sistemul corporatist au nevoie să asigure aceeași calitate a producției sau serviciilor în întreaga lume, și de aceea caută forță de muncă foarte bine pregătită, experimentată și stabilă, calități în schimbul cărora se oferă salarii mari; - prin însăși mărimea sa, corporația este o
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
rezultatelor lor financiare) - fie în sistem intrafirmă, fie din surse externe - și să realizeze transferul tehnologic; iar tehnologia, la rândul ei, a generat creșterea profiturilor de operare. Capitolul 8tc "Capitolul 8" Etica și responsabilitatea socială corporatisttc "Etica [i responsabilitatea social\ corporatist\" Scandalurile corporatiste din SUA de la începutul acestui secol (Arthur Andersen, Enron, WorldCom) au pus în evidență importanța aspectelor legate de etica afacerilor. Până unde pot merge ascunderea adevărului, profiturile obținute prin valorificarea unor informații din interior, ingineriile contabile? Unde se
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
presupune o majorare a elementelor de cheltuieli și implicit a costurilor. De aici și reticența cu care este privită tripla eficiență pe termen scurt, fără a avea în vedere însă efectele de perspectivă, pe termen lung. Desigur că adepții capitalismului corporatist, cu interese de ordin financiar, se opun realizării efective a triplei eficiențe, întrucât obiectivul imediat, obținerea de profituri mari, ar fi zădărnicit, prin majorarea costurilor cu elemente ce țin de componenta socială și ecologică. Tripla eficiență presupune ca intereselor economice
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
o părere bună despre asociații. Majoritatea le consideră dinamice, iar peste douăzeci și două de milioane au aderat la cel puțin una dintre ele, acțiunile benevole regrupând peste nouă milioane de persoane. A crea societate Dincolo de marea diversitate existentă (modelul „corporatist” la est de Rin, cel „liberal” dincolo de Canalul Mânecii, cel „social-democrat” În țările scandinave și cel „În curs de dezvoltare” În țările din jurul Mediteranei), trei cuvinte-cheie definesc asociațiile: participare, civism și solidaritate. Abordarea canonică, elaborată la Începutul secolului XX de Léon
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
deloc că acesta ar fi binecuvântat de Dumnezeu, după cum nici succesul în viață nu este semnul binecuvântării divine (am putea fi surprinși câți aparenți "ratați" s-au învrednicit de nebănuite daruri spirituale). Aceasta este iluzia mesianismului politic și, mai recent, corporatist. "Toate națiile sunt păcătoase și judecata lui Dumnezeu se exercită asupra tuturor. Dar modalitățile acestei judecăți ne scapă. Este posibil ca națiile cele mai pedepsite să fie cele mai iubite"101, crede părintele Daniélou. Este posibil ca Dumnezeu să se
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Gianfranco BETTIN (ed.), Politica e Società, Cedam, Padova, 1977, pp. 321-340; Mauro Calise, Dopo la Partitocrazia, Einaudi, Torino, 1994. 15 Alexis de TOCQUEVILLE, Democracy in America, Doubleday & Co, New York, 1969, p. 220. 16 Trygve GULBRANDSEN, "Norway: Trust Among Elites in Corporatist Democracy", în Mattei DOGAN (ed.), Political Mistrust and Discrediting of Politicians, Brill Academic Publishers, 2005, pp. 115-137. 17 "Sondages, 1945-1980", Revue de l'Institut Français d'Opinion Publique, I, 1958, p. 54. 18 Ibidem, p. 46. 19 Ibidem, p. 50
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
lîngă Ustaša croată deja menționată, a fost înființat sub conducerea lui Dimitrije Ljotić un grup sîrbesc, Mișcarea Națională Iugoslavă, cunoscută sub numele de Zbor (Regruparea). Acesta era puternic centralist și naționalist-sîrb ca ideologie, iar obiectivul său era instituirea unui regim corporatist similar celui din Italia. Zbor avea o organizație de tineret cunoscută sub numele de Vulturul Alb. În ciuda relativei relaxări din această perioadă, conflictele naționale au continuat să domine viața politică. Sentimentul de nemulțumire față de guvern a apărut din nou atunci
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dicembre 1976, pp. 889-916. -, Teoria della democrazia e pratica neo-corporatista, în Stato e mercato, dicembre 1983, pp. 385-423. -, Neocorporativismo: riflessioni sull'impostazione attuale della teoria e sui possibili sviluppi della prassi, în G. Lehmbruch și P. Schmitter (ed.), Patterns of Corporatist Policy-making, London, Sage, 1982, trad. it. La politica degli interessi nei paesi industrializzati, Bologna, Il Mulino, 1984, pp. 305-330. Simon, H. A., Administrative Behavior, New York, Macmillan, 1947, trad. it. Il comportamento amministrativo, Bologna, Il Mulino, 1979. Sola, G., Le politiche pubbliche
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
G., Le politiche pubbliche, în Storia della scienza politica, Roma, La Nuova Italia Scientifica, 1996, pp. 463-555. Vassallo, S., Il governo di partito in Italia (1943-1993), Bologna, Il Mulino, 1994. Williamson, P. J., Corporatism in Perspective. An Introductory Guide to Corporatist Theory, London, Sage, 1989. Cap. IX Arendt, H., The Origins of Totalitarianism, New York, Harcourt, Brace & World, 1951, trad. it. Le origini del totalitarismo, Milano, Comunità, 1967. Bullock, A., Hitler and Stalin. Parallel Lives, 1991, trad. it. Hitler e Stalin. Vite
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
curând șmecheria, nepotismul, abilitățile strict „sociale“, calitățile secundare. Nu „băieții capabili și serioși“ ajung vedete, ci „băieții deștepți“. În plus, au apărut „modele“ noi, cu două tăișuri: funcționarii „de firmă“, de pildă, cu un portret standardizat, zidit în lemnul limbajului corporatist, un soi de mutanți cordiali și aseptici, care trăiesc între computer, training-uri periodice, team-building-uri vesele și ședințe cu power-point. N-au îndoieli, n-au surprize, n-au culoare. Cum se poate orienta un tânăr într-un asemenea peisaj? Cum
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
la volumul aniversar: Țara Fagilor: 150 de ani de germanitate în Bucovina (Buchenland: Kundertfünfzig Jahre Deutschtum in der Bukowina). Studiile sale cuprinse în acest volum, Germanii bucovineni în cifre (Die Buchenlanddeutschen in Zahlen), Corporațiile și sistemul cooperatist în Bucovina: sistemul corporatist (Das Zunft und Genossenschaftswesen in der Bukowina: Das Genossenschaftwesen) și Despre istoria economică a germanilor în Bucovina (Zur Wirtschaftsgeschichte der Deutschen in der Bukowina) excelează prin comentarii și observații fine asupra fenomenului economic în Bucovina, în general, și a istoriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
stilul autocratic, în timp ce în cazul unor sarcini cu dificultate scăzută (cum ar fi sarcinile rutiniere), stilul democratic se dovedea mai productiv. Explicațiile acestei solidarizări de grup mai performante în situația unei sarcini dificile era datorată activării patternului relațional specific modelului corporatist japonez, care valorizează pozitiv ierarhia și ordinea socială dată. În anul 1959, în Germania, Birth și Prillwitz au infirmat din nou predicțiile lui Lewin, căci au obținut rezultate asemănătoare cu cele din SUA, în pofida desfășurării cercetării într-o cultură în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
-și pună în cui costumele în zilele de vineri. "Oamenii pot purta orice haine în care se simt confortabil", a declarat Larry Kurlander, purtătorul de cuvânt al American Express [...]. În zilele de vineri, oamenii care de obicei sunt eleganți și corporatiști, se îmbracă în sandale, pantaloni scurți și în haine lejere de sezon. E ca și cum toți își doresc să înceapă week-end-ul mai repede [...]. În timp ce fenomenul acesta este cunoscut mai mult în domenii creative de activitate, cum ar fi publicitatea și comerțul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
romantic utiliza un vocabular relativ diferit, pentru a se disocia de fascismul pe care oficial îl va blama în permanență, mesajul său intim era în mare măsură același (vezi Niessen în Sugar: 2002, 243). Diferă doar programul economic, centralizat, nu corporatist, așa cum îl dorea Crainic, tipic regimurilor fasciste, și sentimentul unei prezențe internaționale impunătoare, pe care fascismul românesc din perioada interbelică nu îl poseda, fiind mai degrabă centrat pe sine însuși, în misticismul propriu și autosuficient. Ce mai putem citi în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să fac bani pentru investitorii mei mai repede, așa că tot ce se poate externaliza trebuie să fie externalizat“. Henry Schacht, care era În fruntea companiei Lucent cândva În perioada respectivă, a văzut Întregul proces din punctul de vedere al managementului corporatist. Economia afacerilor, mi-a spus el, a devenit „foarte urâtă“ pentru toată lumea. Cu toții au descoperit că prețurile erau constante sau descreșteau, iar piețele stăteau pe loc, deși se cheltuiau sume uriașe de bani pe operațiuni de culise ale companiilor, sume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
mai numeros proletariat agrar, era aceeași. Dar noile complexe industriale și IAR-ul (industria aeronautică română pentru care fiecare român plătea taxe de accize pe timbrele poștale) garantau profituri fabuloase camarilei și celor cîțiva aflați destul de aproape de ciolan. Analizînd statul corporatist al lui Carol al II-lea, Henry Roberts sublinia că, dacă industrializarea României era de dorit, maniera în care a fost înfăptuită ea lăsa de dorit". S-ar părea că poporul român nu plătea timp de o anumită perioadă prețul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Dacă Iorga lua în ușor pericolul, soția și fiicele lui (doamna Liliana și Alina) erau terorizate. Și nu numai familia Iorga, chiar și prietenii familiei și servitorii se temeau foarte mult pentru viața lui. Era acum ministru, Președinte al Senatului Corporatist și membru permanent al Noului Consiliu de Coroană Consultativ, cu funcții și răspunderi sporite 69. Prin vara lui 1938, generalul Antonescu și-a dat demisia din guvern, din cauza conflictelor de personalitate și în probleme de politică dintre Carol și el
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Originea și sensul democrației (Vălenii de Munte, 1932), se simte faptul că Iorga era deziluzionat de democrația din România. O altă carte cu acest subiect este Definiția unei stări de lucruri în România (București, 1939), discursul lui Iorga în fața Senatului Corporatist ținut la 28 iunie 1939, o justificare expeditivă a Dictaturii Regale. Cartea constituie un exemplu pentru gîndirea publică a lui Iorga. Dar noi știm prea bine care erau adevăratele lui idei. Iorga și-a adunat conferințele în perioada declanșării celui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
raportarea activităților proprii de RSC, o parte din companii au început să solicite organizațiilor non-guvernamentale cărora le acordă sprijin să le ofere suport în furnizarea informațiilor privitoare la performanțele din acest domeniu. Într-un mediu în care solicitările de sprijin corporatist ale comunității depășesc resursele companiilor alocate pentru RSC, informațiile privitoare la performanțe oferite de organizațiile solicitante, oferă o bază pentru raționalizarea corectă a resurselor alocate în această direcție. Implicații practice 1) RSC „oportunist” Răspunsul la întrebarea „de ce să mă stresez
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
XVIIIlea, când deținea un mare imperiu colonial. Astăzi, Portugalia reprezintă un stat ce a trecut cu greu de un regim dictatorial, cel al lui António de Oliviera Salazar<footnote a fost un om politic portughez. Fondator și președinte al partidului corporatist Uniunea Națională. Salazar a înființat partidul "Estado Novo", care a condus regimul dictatorial de extremă dreaptă din Portugalia în perioada 1932 - 1974. footnote>, unde marele poet român, Lucian Blaga a funcționat ca diplomat în perioada celui de-al doilea război
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
Anghelescu și Ovidiu Țichideleanu, Brian Holmes vorbește despre Stările invizibile. Europa în epoca eșecului capitalului. Acesta amintește Estonia care, deși este țară a Europei Noi, "industriile sale cele mai promițătoare și pilonii sectorului său bancar au fost înșfăcate de investitorii corporatiști din țările Centrului (în special Finlanda și Suedia), în urma crizei financiare mondiale din 1997-1998596". În articolul Das Man/ lupta de clasă/ clasa de mijloc: coruri de plângeri și versurile lor, Alexandru Polgar prezintă inițiativa unui duo fino-german de a realiza
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
poate părea periculos, dar nu e decât libertate de opinie care uneori poate deranja. Uneori e nevoie de o voce inteligentă care să spună, așa cum o făcea într-un interviu din „Le Monde Diplomatique“ în 2007, că există un totalitarism corporatist care se manifestă simplu: dacă Statul mai dă din când în când socoteală pentru ce face, General Electric, de exemplu, n-o va face niciodată (am parafrazată. Chomsky amintește unul dintre beneficiile mari ale lecturii: a nu se cădea în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
produce rapoarte pe baza unor cifre incorecte fără nici cea mai mică tresărire de vină. În principiu, fiecare zi de lucru este o lungă așteptare a plecatului acasă. De-a lungul timpului, desenele au surprins atât de bine defectele sistemului corporatist, încât numele personajului principal a devenit un verb care desemnează tot ce nu merge bine într-o astfel de companie. Impactul său a fost atât de mare, încât Newsweek a relatat că unele companii și-au înființat un comitet Dilbert
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]