739 matches
-
mare, normal că rezistența față de achitarea taxelor unui regim nepopular a crescut. Locuitorul creștin al imperiului plătea impozite statului, celui care stăpînea pămîntul pe care îl lucra el și bisericii. Acestea puteau fi în natură, bani sau sub formă de corvezi. În privința taxelor față de stat, el plătea una, numită haraç (haraci), taxa principală, care nu era percepută de la musulmani. Aceasta era considerată drept o compensație pentru scutirea de serviciul militar datorată populației musulmane. Pe lîngă impozitele obișnuite, creștinii puteau fi taxați
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
deținută multă vreme. Veneția nu dispunea în perioada aceasta de resurse suficiente pentru a stăpîni un mare imperiu. Întrucît cheltuielile necesare fortificării, apărării și administrării noului teritoriu erau prea mari, autoritățile venețiene au încercat să mărească taxele și să instituie corvezi pentru necesitățile civile și construirea fortărețelor, măsuri care s-au dovedit deosebit de nepopulare. Prezența soldaților străini și prozelitismul extrem de activ al bisericii catolice au provocat un antagonism și mai accentuat. În 1714, cînd trupele turcești și-au făcut din nou
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
proprietatea nobilului, care îl lucra el însuși sau îl dădea în arendă. Situația țăranului depindea aici de înțelegerea încheiată între acesta și proprietar. Firește, el avea o poziție inferioară celei a țăranului de pe agalîkuri, iar obligațiile lui pecuniare și în corvezi erau mai mari. Agitațiile din rîndul acestei mase de țărani nemulțumiți de permanenta creștere a dărilor de tot felul s-au intensificat paralel cu creșterea instabilității țării, care sărăcise din cauza războaielor secolului. Situația socială din ambele țări era și mai
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rangului de ban, ținutul trecînd sub comanda reprezentanților militari imperiali. Deși țara era mai eficient administrată, impozitele creșteau și, drept urmare, aristocrația autohtonă nu și-a recăpătat puterea. Oficialii austrieci au intervenit și în relațiile din agricultură dintre moșieri și țărani. Corvezile au ajuns să fie echivalente cu cele mai împovărătoare din restul teritoriului monarhiei. Țăranul era acum obligat să trudească gratuit cincizeci și două de zile pe an, adică o zi pe săptămînă, o cifră de multe ori mai mare decît
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nici un petec de pămînt și îl slujeau direct pe boier. Țărănimea suporta aproape întreaga povară a taxelor datorate statului. Ea trebuia totodată să plătească unui boier sau unei mînăstiri dări pentru folosirea pămîntului. În plus, țăranul era dator să presteze corvezi, obligații sub formă de muncă, numite clacă. În secolul al optsprezecelea, corvezile nu erau prea împovărătoare în comparație cu cele din Imperiul Habsburgic învecinat. Boierii, mai ales cei din Valahia, erau rareori preocupați de administrarea concretă a moșiilor lor, nepretinzînd decît un
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aproape întreaga povară a taxelor datorate statului. Ea trebuia totodată să plătească unui boier sau unei mînăstiri dări pentru folosirea pămîntului. În plus, țăranul era dator să presteze corvezi, obligații sub formă de muncă, numite clacă. În secolul al optsprezecelea, corvezile nu erau prea împovărătoare în comparație cu cele din Imperiul Habsburgic învecinat. Boierii, mai ales cei din Valahia, erau rareori preocupați de administrarea concretă a moșiilor lor, nepretinzînd decît un venit sigur. Ei acceptau astfel convertirea obligațiilor sub formă de muncă în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai ales cei din Valahia, erau rareori preocupați de administrarea concretă a moșiilor lor, nepretinzînd decît un venit sigur. Ei acceptau astfel convertirea obligațiilor sub formă de muncă în plăți în natură. Prima reformă se referea la acest aspect al corvezilor. În 1704, acestea au fost stabilite la douăsprezece zile în Valahia și douăzeci și patru în Moldova. Obligațiile sub formă de muncă erau mult mai mari în Moldova, din cauză că boierul era probabil mai direct preocupat de administrarea pămînturilor lui. Pe tot parcursul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
t.), sau domenical, și urbarial, sau rustic. Cel din prima categorie era deținut de senior în deplină proprietate, putînd să-l lucreze el însuși sau să-l închirieze arendașilor. Munca la cîmp era prestată de șerbi ca trudă propriu-zisă sau corvezi, obligații numite în imperiu robot (cuvînt de origine slavă avînd sensul de "muncă" n.t.), sau de muncitori agricoli plătiți în natură sau în bani. Pămîntul urbarial, în schimb, era atribuit țăranului în propriul lui folos. Loturile acestea erau împovărate
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de asemenea esențial ca țăranul să aibă suficient pămînt ca să se poată asigura subzistența lui și a familiei sale și să plătească și taxele cuvenite statului. El nu-și putea îndeplini sarcinile dacă era supraîncărcat cu obligații sub formă de corvezi și sume de bani față de stăpînul domeniului respectiv, ceea ce ar fi afectat capacitatea lui de a-și face datoria față de stat. Primele reforme au avut deci drept țintă instituirea unui sistem uniform și stabilirea cu exactitate a obligațiilor și drepturilor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
stare cu ei din alte părți ale regatului maghiar. Cu toate că situația de pe moșii diferea foarte mult, șerbul sau arendașul erau în general supuși acelorași obligații pe care le-am prezentat cînd am analizat alte regiuni. Ei plăteau dări sau prestau corvezi pentru stăpînul domeniului respectiv, plus taxele cuvenite statului și bisericii. Pentru dreptul de folosire a unui lot suficient de mare ca să asigure subzistența lor și a familiilor lor, dădeau de la o zecime pînă la o pătrime din produsele lor, fiind
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Prevederile ei oferă o excelentă imagine a condițiilor în care trudea țăranul, care au fost descrise după cum urmează: Obligațiile de bază ale șerbilor din Slavonia constau în plata unei taxe de trei florini și prestarea a 24 de zile de corvoadă cu o pereche de animale de povară sau 48 de zile de corvoadă manuală pentru fiecare gospodărie. Corvoada cu o pereche de animale de povară și cea manuală puteau fi plătite în anumite împrejurări în bani, la un curs standard
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
au fost descrise după cum urmează: Obligațiile de bază ale șerbilor din Slavonia constau în plata unei taxe de trei florini și prestarea a 24 de zile de corvoadă cu o pereche de animale de povară sau 48 de zile de corvoadă manuală pentru fiecare gospodărie. Corvoada cu o pereche de animale de povară și cea manuală puteau fi plătite în anumite împrejurări în bani, la un curs standard de 20 de creițari pentru prima și de 10 creițari pentru cea din
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Obligațiile de bază ale șerbilor din Slavonia constau în plata unei taxe de trei florini și prestarea a 24 de zile de corvoadă cu o pereche de animale de povară sau 48 de zile de corvoadă manuală pentru fiecare gospodărie. Corvoada cu o pereche de animale de povară și cea manuală puteau fi plătite în anumite împrejurări în bani, la un curs standard de 20 de creițari pentru prima și de 10 creițari pentru cea din urmă pe zi. Dacă stăpînul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de mai multă muncă, el îi plătea șerbului un salariu fix (24 și, respectiv, 12 creițari pe zi)... Muncitorii agricoli fără pămînt, dar care aveau o casă, plăteau un impozit de un florin pe an și efectuau 12 zile de corvoadă manuală.2 O gospodărie, adică un lot de pămînt de bază, însemna aproximativ treizeci și patru, patruzeci și șase sau cincizeci și șapte de acri (douăzeci și patru, treizeci și două sau patruzeci de iugăre), în funcție de calitatea solului. Conform acestei reglementări, seniorii își rezervau
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Croația a fost emis în 1780, dar stipulările lui erau mai împovărătoare pentru țăran: O gospodărie normală din Croația includea între 14 și 24 de iugăre de pămînt arabil și 6 pînă la 8 iugăre de pășune, în funcție de calitatea solului. Corvoada se ridica la 52 de zile pe an cu o pereche de animale de povară sau 104 zile de muncă manuală pentru fiecare gospodărie, din care 45 de zile și jumătate trebuiau prestate efectiv, iar restul putea fi plătit în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de animale de povară sau 104 zile de muncă manuală pentru fiecare gospodărie, din care 45 de zile și jumătate trebuiau prestate efectiv, iar restul putea fi plătit în bani. Șerbii cu gospodării mici trebuiau să efectueze, proporțional, mai puține corvezi. Taxa în bani din Croația era de doar un florin de fiecare gospodărie, dar șerbii croați, spre deosebire de cei sloveni, trebuiau să-i dea seniorului o taxă în produse a noua parte din recoltă, din vin și din vite. Exista o
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dar șerbii croați, spre deosebire de cei sloveni, trebuiau să-i dea seniorului o taxă în produse a noua parte din recoltă, din vin și din vite. Exista o taxă specială pe case. Dacă stăpînul domeniului și șerbul erau de acord, atît corvoada cît și taxa în produse puteau fi plătite în bani. Mai mult, șerbii erau obligați să-i dea seniorului o pereche de claponi, o pereche de pui, o duzină de ouă și o anumită cantitate de unt pe an de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și pentru reforme în privința stării țăranului. Micu-Klein era partizanul unei schimbări radicale a situației iobagilor, susținînd că acestora ar trebui să li se acorde libertatea de mișcare și dreptul de a învăța carte sau de a deprinde o meserie, iar corvoada să fie fixată la două zile pe săptămînă. Ideile lui erau deci asemănătoare celor ale monarhilor reformatori. Ca să-și justifice cererile, Clain nu aducea doar argumentul că românii erau majoritari în provincie și că plăteau cea mai mare parte a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ale imperiului, șerbii erau supuși unor impozite mari de către stat, biserică și de stăpînii domeniilor. Pe lîngă aceasta, ortodocșii erau obligați să-și aducă contribuția la bugetul unor instituții religioase din care nu făceau parte. Ca și în alte părți, corvezile provocau multe nemulțumiri. Dieta a stabilit în 1714 cota ridicată de patru zile pe săptămînă pentru toți membrii familiilor de iobagi. Să observăm că poverile feudale erau mai mari în Transilvania decît în Valahia sau Moldova. Un urbarium emis în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rînd românii. Autoritățile habsburgice au încercat la început să colonizeze numai membri ai bisericii unite, dar au admis ulterior și soldați ortodocși. Românii din coloniile militare erau egali cu celelalte naționalități și nu trebuiau să plătească dări sau să presteze corvezi, care erau atît de împovărătoare în Transilvania. În ciuda faptului că au existat pe tot parcursul secolului mai multe acțiuni de rezistență de mică anvergură în rîndul țărănimii, cea mai mare revoltă a izbucnit din cauza Frontierei Militare. Să ne amintim că
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
efectuarea unui recensămînt în satele din zona frontierei. Întrucît țăranii au crezut că măsura aceasta se aplica întregii țări, o mare parte a satelor au încercat să se alăture coloniilor de pe graniță. Ca soldați, țăranii scăpau de iobăgie și de corvezi. Cînd nobilimea locală a încercat să stopeze acțiunea, țăranii s-au organizat și s-au pregătit să reziste. S-a declanșat o răscoală de mari proporții, în cadrul căreia participanții și-au vărsat toată amărăciunea acumulată de secole, ai cărei conducători
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
revoltei. Împăratul a emis în 1785 un decret care abolea iobăgia și, ca și în alte regiuni, le garanta țăranilor libertatea individuală și le permitea să se mute cu condiția să-și fi îndeplinit obligațiile. Aspectul cel mai important, limitarea corvezilor, nu era rezolvată. Dieta a recunoscut în 1791 și 1792 desființarea iobăgiei, dar țăranul trebuia să anunțe cu cinci luni înainte de a pleca de pe moșie și să găsească un înlocuitor. Reformele radicale ale lui Joseph al II-lea au avut
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nevoie să se țină cont de sensibilitățile locale sau conservatoare. Schimbările depășeau cu mult cele mai extremiste idei ale lui Joseph al II-lea. S-a pus capăt sistemului seniorial; țăranii urmau să primească tot pămîntul pe care îl lucrau. Corvezile datorate moșierilor și zeciuiala către biserică au fost desființate fără compensații. A fost introdus Codul lui Napoleon și toți oamenii au fost declarați egali în fața legii. Impozitele însă au rămas. Multe nemulțumiri au fost provocate de menținerea sau chiar mărirea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
compensații. A fost introdus Codul lui Napoleon și toți oamenii au fost declarați egali în fața legii. Impozitele însă au rămas. Multe nemulțumiri au fost provocate de menținerea sau chiar mărirea taxelor către stat deja foarte ridicate și de apelarea la corvezile pentru lucrările publice, cum erau construirea drumurilor necesare armatei franceze. Populației locale nu-i plăceau nici înrolările cu forța în armata franceză. În cei cîțiva ani cît Franța a deținut controlul asupra Provinciilor Ilire nu au putut fi aplicate în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
activitățile politice, țăranii erau interesați în primul rînd de chestiunea pămîntului, în special de problemele legate de drepturile de proprietate asupra acestuia și de costuri acolo unde loturile erau deținute în sistemul dijmei sau al arendei. Taxele cuvenite statului și corvezile erau și ele împovărătoare. Obiectivul principal al celei mai mari părți a familiilor țărănești era asigurarea controlului direct asupra unei anumite bucăți de pămînt și, eventual, extinderea acestei proprietăți. Am prezentat deja grava confuzie din sistemul proprietății funciare din secolul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]