648 matches
-
îl va comunica unității de învățământ. Coordonatorul împreună cu cadre didactice de specialitate și în colaborare cu parteneri sociali vor elabora următoarele documente: a) standardul de pregătire profesională, pe baza consultării standardelor ocupaționale elaborate de Consiliul pentru Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA) sau, în lipsa acestora, pe baza setului de competențe necesare practicarii specializării, identificat împreună cu reprezentanți ai agenților economici, asociațiilor profesionale, patronatelor din domeniul respectiv; ... b) planul de învățământ și programele școlare aferente (curriculum scris), pe baza standardului de pregătire profesională. ... 3
METODOLOGIE din 24 decembrie 2002 de elaborare, avizare şi aprobare a standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului pentru învăţământul postliceal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148733_a_150062]
-
sau mai multor standarde ocupaționale. Standardul de pregătire profesională se află la baza elaborării curriculumului scris (plan de învățământ, programe școlare). Standardele de pregătire profesională se elaborează în baza standardelor ocupaționale, realizate conform metodologiilor Consiliului pentru Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA). În cazul în care nu există standard ocupațional elaborat pentru o anumită calificare, grupul de lucru (coordonator, profesori și reprezentanți ai partenerilor sociali) va elabora seturi de unități de competență, care se vor include în standardul de pregătire profesională. Structura
METODOLOGIE din 24 decembrie 2002 de elaborare, avizare şi aprobare a standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului pentru învăţământul postliceal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148733_a_150062]
-
sau mai multor standarde ocupaționale. Standardul de pregătire profesională se află la baza elaborării curriculumului scris (plan de învățământ, programe școlare). Standardele de pregătire profesională se elaborează în baza standardelor ocupaționale, realizate conform metodologiilor Consiliului pentru Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA). În cazul în care nu există standard ocupațional elaborat pentru o anumită calificare, grupul de lucru (coordonator, profesori și reprezentanți ai partenerilor sociali) va elabora seturi de unități de competență, care se vor include în standardul de pregătire profesională. Structura
METODOLOGIE din 24 decembrie 2002 de elaborare, avizare şi aprobare a standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului pentru învăţământul postliceal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148733_a_150062]
-
Petru ■ județul Arad: 22. Baltă M. Traian 23. Boncea Ț. Teodor 24. Bontau Ț. Petru 25. Bran I. Nicolae 26. Caravan I. Marin 27. Ciurdar P. Pavel 28. Codrean C. Ilie 29. Copos I. Ștefan 30. Cordoș I. Gheorghe 31. Cosa Ț. Ioan 32. Dehelean Ț. Ștefan 33. Flueras I. Petru 34. Galea Ț. Ioachim 35. Hanca I. Pavel 36. Hâș M. Ilie 37. Hatman P. Petru 38. Herlo G. Grigor 39. Herlo P. Petru 40. Herlo V. Vasile 41. Iacob
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
Cluj, România, fiul lui Alexandru și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 4716 Hofkirchen an der Trattnach, Jorgerstr. 19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, Str. Italiană nr. 29, bl. Y4, sc. A, ap. 14, județul Bihor. 385. Cosa Ana, născută la 4 martie 1969 în localitatea Bacău, județul Bacău, România, fiica lui Gheorghe și Tereza, cu domiciliul actual în Austria, 8200 Gleisdorf, Hoffsteten 60, cu ultimul domiciliu din România în satul Galbeni nr. 412, comuna Nicolae Bălcescu, județul
HOTĂRÂRE nr. 705 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135986_a_137315]
-
localitatea Câmpina, județul Prahova, România, fiica lui Voiculescu Iulian și Rodica, cu domiciliul actual în Germania, 25421 Pinneberg, Hohenbalk 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Câmpina, bd. Carol I nr. 7, bl. 3E, ap. 8, județul Prahova. 505. Cosa Damian, născut la 21 septembrie 1975 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Damian și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 38228 Salzgitter, Zingel 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Gladiolelor nr. 10, ap. 30
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
cu domiciliul actual în Germania, 28327 Bremen, Kolk 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Vladeasa nr. 5, sc. A, ap. 11, județul Timiș. 216. Brucksken Daniela, născută la 20 noiembrie 1966 în București, România, fiica lui Cosa Mihai-Adrian și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 47198 Duisburg, Prinzenstr. 101, cu ultimul domiciliu din România în București, sos. Colentina nr. 4, bl. 3, sc. D, ap. 159, sectorul 2. 217. Ferencz Adrian-Ștefan, născut la 31 decembrie 1980 în
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
plastică. Prin forța mereu vie a imaginației sale, el dă o mișcare și o forță nouă vechilor elemente ale arhitecturii antice ajungând să atribuie edificiului și forțelor care se nasc în interiorul său, un concept nou. Într‑o scrisoare afirmă: e cosa certa che le membra dell’architettura dipendono da‑ lle membra dell’uomo - este lucru sigur că elementele arhitecturii depind de mâinile omului. În mod cu totul original, Michelangelo realizează o arhitec‑ tură nouă, originală, unică, prin reconsiderarea relațiilor existente între
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
plastică. Prin forța mereu vie a imaginației sale, el dă o mișcare și o forță nouă vechilor elemente ale arhitecturii antice ajungând să atribuie edificiului și forțelor care se nasc în interiorul său, un concept nou. Într‑o scrisoare afirmă: e cosa certa che le membra dell’architettura dipendono da‑ lle membra dell’uomo - este lucru sigur că elementele arhitecturii depind de mâinile omului. În mod cu totul original, Michelangelo realizează o arhitec‑ tură nouă, originală, unică, prin reconsiderarea relațiilor existente între
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ianuarie 1874, fiind inaugurat în 1888. La inaugurare, venit special de la București, a participat și Constantin Zappa, vărul lui Evanghelie Zappa. În fața Zappeionului, în partea stângă, a fost amplasată statuia lui Evanghelie, cioplită din marmură de Pendeli de către sculptorul Ioan Coso. La Broșteni, se găsesc monumentul său funerar (aflat în fața altarului bisericii) și Biserica "Sf. Nicolae'', la construcția căreia a contribuit. Conform testamentului său, trupul i-a fost depus în mormântul de la Broșteni. După 4 ani (cât un ciclu olimpic!!!), capul
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
No obstante, los destinatarios principales del volumen son los estudiantes de ciencias humanas (los filólogos, en primer lugar), pero también quienes se preocupan del lenguaje y de la increíble diversidad lingüística de nuestro planetă. Esta obra, que no quiere ser otra cosa que una de haute vulgarisation, vă dirigida al mismo tiempo a los especialistas en formación y a un amplio público El planteamiento lingüístico estricto se combină con uno más relajado, muchas veces interdisciplinario, que combină los problemas del lenguaje con
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
jură cel dintîi [...]. Pro Deo amur et pro Christian poblo et nostro commun salvament, d'ist di in avant, in quant Deus savir et podir me dunant, si salvarai eo cist meon fradre Karlo et in aiudha et in cadhuna cosa, si cum om per dreit son fradra salvar dift, in o quid il mi altresi fazet et ab Ludher nul plaid nunquam prindrai, qui, meon vol, cist meon fradre Karle in damno sit. (Întru dragostea lui Dumnezeu și întru poporul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cele două concepte, v. Simina-Maria Dan, "Les textèmes comme solidarités discursives-culturelles. Préliminaires à une approche du "discours répété" en roumain", în Eugenia Bojoga, Oana Boc și Dumitru-Cornel Vîlcu (eds.), Coseriu: Perspectives contemporaines. Actes du deuxième Colloque International d'études cosériennes "Cose Clus2009", 23-25 septembre, vol. 1, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2013, pp. 115-124. 41 Ibidem, pp. 185-200. V. și Igor Mel'čuk, "Lexical Functions". 42 Idem, "Phrasemes in Language and Phraseology in Linguistics", p. 175. 43 "Un pragmatem A ⊕ B în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Leo S. Olschki Editione, Firenze, 1999). 179 Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, Editura Nemira, București, 1994, pp. 120-124. 180 Leonardo da Vinci, Prose, apud Antologia della filosofia italiana, București, 1957, p. 43; "La materia è inerta. Nessuna cosa insessata per sè si move, ma il suo moto è fatto da altri". 181 Ibidem, p. 43; "Forza dico essere una potenza spirituale, incorporea invisibile, la quale, con breve vita, si causa nei corpi, che per un'accidentale violenza si
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
of Political Instability, London, Macmillan. Sartori, G., 1957, Democrazia e definizioni, Bologna, Il Mulino. 1976, Parties and Party Systems: A Framework of Political Analysis, vol. 1, Cambridge, Cambridge University Press. 1987, Elementi di teoria politica, Bologna, Il Mulino. 1993, Democrazia: cosa è, Milano, Rizzoli. 1994, Comparative Constitutional Engineering, London, Macmillan; trad. it. Ingegneria costituzionale comparata, Bologna, Il Mulino, 20004. 1995, "How far can free government travel", în Journal of Democracy, 6. Schaar, J.H., 1981, Legitimacy in the Modern State, New Brunswick
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Coseriu highly appreciated J. Dewey, considering him the greatest American thinker. 9 At this point, I cannot refrain myself from giving an extraordinary quotation în which Coseriu refers to 'mind': "Ahora, el negar la mente, por no tratarse de una cosa perteneciente al mundo (o reducirla a actos físicos), es una decisión arbitraria que tiene el mismo carácter "metafísico" y convencional de la decisión contraria: la de negar las cosaș del mundo porque no partenecen a la mente (o reducirlas a actos
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ales de Capitol a fost format din: 1. Ministru general - Celina Frîncu (reconfirmată și la Capitolul electiv din 2014) 2. Viceministru - Beatrice Doboly 3. Viceministru - Ion Cocianga 4. Consilier internațional - Penu Tibor Szilard 5. Formator - Lucia Mamulea 6. Trezorier - Paula Cosa 7. Secretar - Mititelu Zenovia Cele trei fraternități regionale au fost: 1. Transilvania de Est cu 12 fraternități locale și 230 de membri profeși; 2. Transilvania de Vest cu 14 fraternități locale și 220 de profeși; 3. Moldova și Muntenia cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
păstrat diftongul au, portugheza l-ar fi transformat în ou, iar celelalte limbi ar fi avut un o deschis, franceza realizînd și palatalizarea lui c inițial, așa cum sugerează lat. causa, din care au rezultat prov. cauza, pg. cousa, it., sp. cosa, fr. chose (limba română nu a moștenit acest cuvînt). Noțiunea "limbă-bază" prin care se grupează limbile din punct de vedere genealogic, indică faptul că aceste limbi au origine comună pentru elementele lor principale, dar nu presupune și faptul că toate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și aceluiași cuvînt latin, atunci cînd acesta a fost atît moștenit, cît și împrumutat. Cuvîntul latin causa, care a primit semnificația "res" în limbajul juridic, a păstrat această semnificație în limbile romanice în care a fost moștenit: fr. chose, it. cosa, sp. cosa, pg. coisa și cousa, toate avînd semnificația "lucru, obiect". Limba română, care nu a moștenit cuvîntul, folosește pentru redarea acestei semnificații derivatul postverbal lucru, de la verbul lucra, urmașul lat. lucrare. De aceea, existența neologismului cauză în această limbă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cuvînt latin, atunci cînd acesta a fost atît moștenit, cît și împrumutat. Cuvîntul latin causa, care a primit semnificația "res" în limbajul juridic, a păstrat această semnificație în limbile romanice în care a fost moștenit: fr. chose, it. cosa, sp. cosa, pg. coisa și cousa, toate avînd semnificația "lucru, obiect". Limba română, care nu a moștenit cuvîntul, folosește pentru redarea acestei semnificații derivatul postverbal lucru, de la verbul lucra, urmașul lat. lucrare. De aceea, existența neologismului cauză în această limbă nu realizează
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ya había, aparecen constantemente elementos nuevos. Tales elementos nuevos pueden doblar a veces a los existentes, los cuales empiezan por no actualizarse siempre, tanto que en la lengua coexisten por un tiempo dos posibilidades de reproducir una y la misma cosa. Si los elementos nuevos poseen ciertas características que pueden contribuir a que los hablantes tengan alguna pre-ferencia en particular, entonces éstos reemplazan a los que se utilizaban anteriormente, y que son paulatinamente olvidados. Desde esta perspectiva, formulaciones como "debido al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
baclava oca tara maca pușlama baccea canapea imanea sofa cafea daira pașa aba hazna canara chisea halva beltea boccea baccea farfara mangafa iofca zalhana zahara musaca ciulama sarma iocma lichea zurba iarma belea halca manea macara mucava tarama caba canea cosa minarea cupea cucuvea cișmea lama meterhanea fedea cafenea feregea testea micșunea lalea cercevea sau giurgiuvea giubea ghiulea mascara hasa curea livrea lulea mula marda narghilea pavea podea pafta haraba rețea vadea zarnacadea Fie turcești, fie străine, toate acestea cuvinte au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
SUA 60 de mafioți " decedați în câmpul muncii"! S-a asociat apoi cu Salvatore Maranzano, unul din șefii mafiei newyorkeze, devenind adjunctul său. Maranzano era cel care a organizat rețeaua mafiotă a "celor 5 familii", care constituie și azi nucleul Cosa Nostra. Ulterior, Luciano neputând suporta postura de "adjunct",cu sprijinul lui Meyer Lansky scapă de Maranzano prin clasica metodă a asasinatului. De reținut ca Luciano și Lansky se cunoșteau din copilărie, o perioada fiind chiar colegi de școală! În 1931
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
le stimulez dragostea față de operă lui Creangă și dorința de a participa la alte ediții ale concursului. Am reusit acest lucru cu ajutorul colegilor,cu sprijinul conducerii școlii director prof.Țurcanu Mihai,conducerea primăriei-primar Michiu Mihai, preot Popovici Mihăiță și preot Cosa Ștefanmembri ai juriului și nu în ultimul rând, prof.înv.preșcolar Căruntu Niculina și prof.înv.preșcolar Dascălu Luminița-membre în comitetul de organizare cărora le mulțumesc și pe această cale. Mulțumesc de asemenea, colegelor care au înțeles mesajul concursului și au prezentat
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
și poate nici n-au vrut să-l înțeleagă pe Machiavelli, el fiind primul în istoria gândirii politice moderne care a pus bazele realismului politic, susținând chiar în Principele că adevărul lucrurilor pornește de la înțelegerea adevărului că "verita effetuale della cosa". Din această cauză, secole de-a rândul, numele lui Machiavelli a fost sinonim cu râul. Parțial, aceasta se datoreaza abadonării conștiente a principiilor morale, fundamentale pentru creștinism și filosofia antică. În consecință, în 1559 scrierile lui Machiavelli au fost interzise
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]