743 matches
-
poate să scuipe din el pui. (mai cosește un pic) Am să-i înghit căpățâna din țâțâni mușcătorului ăstuia Un câine primește de toate Și eu Botdejigodie Sunt un nimic în război Un de Unulsingur agățat de un guler (mai cosește un pic) Formula unică e peste tot Ea este mereu totul într-o unică formă Și întotdeauna corpul cel mai apropiat este împuțitul corp al unui om Că de aia vreau eu să aduc Nimicirea corpului ăstuia Că mereu am
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
zis către cioburile de oglindă Când îmi rădeam fața Pe tine te omor Cu tot ce mai poate fi în jur, cu Totul Până când o să îmi sporșesc ultima picătură de sânge Acolo unde Dumnezeu și-a împușcat primul Țap (mai cosește un pic) Nevasta trebuie să mi-o ucid Ca pe un câine împuțit Și la sfârșit fiul cu sângele apos Nevastă, și câine și copil Copil și câine și nevastă Totul trebuie îndreptat Împotriva mea. FEMEIA (târăște o saltea în fața
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
acum în pădure. Salteaua ta e mâncată de lupii care nu există. Salteaua ta e beată criță de la viața ta amețită. Lupii tăi și-au găsit patul morții pe salteaua-ți care nu mai există. SEPP BOTDEJIGODIE (mârâie și mai cosește un pic): Nu mai iese nici un fum prin coșul meu Nici un fum pentru ochiul deschis al pământului din casa mea. Casa mea a înghețat propriul stat Casa mea nu mai gătește nici un fel de carne. Nici o căldură Nici o omenie împinsă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
vieții mele bântuie casa mea părăsită Și îl zăpăcește pe pocitul de Sepp. Așa cum arăta către el, Nu a trăit viața întreagă a nici unui om Numai durerile unui corp Din al cărui întreg Ar fi putut să fie el (mai cosește un pic) Eram dintotdeauna înalt de o sută de metri Am fost dintotdeauna mai înalt decât turla bisericii Și pe urmă durerile ăstea cumplite Și behăiala asta miloagă prin aerul rarefiat ... Aici au trebuit curelele trupului să se desfacă Si
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pe spate și s-au pus pe așteptat Și în spinarea sănătoasă au niște sentimente Sunt bune de devorat cu toate sentimentele vieții Și când s-au gătat sentimentele Atunci sunt ridicate și șterse Și acoperite pentru tot viitorul (mai cosește un pic) Hei Sepp împuțitule Lemn Devorare Muncă Foame Hei Sepp împuțitule E gravidă Casa are nevoie Să primească darul unui Dumnezeu în puteri Hei Sepp împuțitule Mândria ta stă în stomacul meu ... Doamne Doamne a cumpărat toate muierile De
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
spune Că totul trebuie să se facă în ordine și cu cheful normal și sănătos Și Botuldejigodiepreședinte trebuie să declare Postul mort Vacile își mănâncă ugerele Și muzica a părăsit orchestra proprie Și au sosit poticnelile lui ar trebui. (mai cosește un pic) Eu nu am un trup Trebuie să declare președintele Un trup doare și are un caracter vicios O conștiință încărcată și este o invenție Și carnea negru-roșie un avertisment. Care-i adus, Omorât Și pe urmă totu-i
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
O conștiință încărcată și este o invenție Și carnea negru-roșie un avertisment. Care-i adus, Omorât Și pe urmă totu-i o harababură Și-o învălmășeală Și pe urmă totul este pregătit pentru înfrângere Înfrântul are pace în trup. (mai cosește un pic) Repetarea lumii în lume, Același Mereu același Care în Același-ul sămânței sale pierde Ca o untură împuțită asemenea unei diarei, Acesta-i președintele O regulă Un ordin regulat Președintele este comandantul suprem al digestiei Un ordin este
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
l-a înfulecat câinele încă din gaura măsii, Din blana burții omenești în sacul de câine, Nevastă și câine, Câine și nevastă Și durerile astea insuportabile ale facerii Ca și cum toate l-ar fi prăsit numai pe Sepp al meu (mai cosește un pic) FEMEIA: Vremea mesei a lăsat ziua în urmă Mâncarea a fost gătită așa de mohorât că a dispărut. Mâncarea a terminat acum cu mine Carnea a trecut dincolo fără ajutorul nici unui furtun omenesc Carnea caldă s-a prăpădit
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Blestematul de soare Împuțitul de soare trebuie și el stârpit Și copiii copiilor țevilor de eșapament Care nu există Totul e gata Copii proști Toate sunt cadavre Și apoi vine iarna Și totul e nou și vechi și gata (mai cosește un pic) O sută de metri de viață ar fi ajuns la toată lumea Pentru toți Creație împuțită, lume împuțită, oameni împuțiți. Dar ar fi trebuit ca niciodată nicicând să nu coboare cineva Președintele de pe muntele de Pumni Unde în vale
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
loc cu cea de vară, ci ici-colo, prin porumb sau la marginea culturilor de porumb. Culese cu mâna, prin smulgere, mai multe fire de cânepă sau de in se legau și formau mănunchiuri sau snopi. Numai cânepa prea înaltă era cosită foarte aproape de pământ. După uscare, pentru scoaterea semințelor, cânepa era bătută cu îmblăciul sau cu un mai. Se mai puteau folosi în acest scop un butuc sau se bătea cânepa pe o scândură, deasupra unui așternut. După separarea semințelor, cânepa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de bază fiind agricultura, iar păstoritul fiind pus în serviciul agriculturii, la noi în comună neexistând zone pur pastorale. Turmele de oi nu depășesc hotarul comunei, ci pasc pe pășunea comunală, fie după ridicarea recoltei, pe miriște sau pe fânețe cosite de pe văi. Scopul este ca târlele ce merg din loc în loc să gunoiască locurile pe care pasc. Terminologia de păstorit este de origine latină, de asemenea și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
așează pe scaunul celor batjocoritori”. (Ps.1,1). „Ferește Ți limba de rău și buzele de cuvinte Înșelătoare” (Ps.34,13) „Nu te mânia pe cei răi și nu te uita cu invidie la cei care fac răul, căci sunt cosiți ca iarba și se veștejesc ca verdeața” (Ps.37,1-2) „Nimeni nu este mai sclav decât acela care crede că este liber”. (Goethe). „Iubire și credință eterne să aveți mereu În suflet” (Vers final la Bărbierul din Sevilla) „Creștinul bun
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Între altele, veni vorba și despre munca grea a țăranilor. Unul dintre boieri zise: Mă mir că se tot vorbește despre muncă grea la țărani! Ce muncă fac ei de e așa de grea? Că ce sapă, sau seceră, sau cosesc? Atunci zise Matei: Să poftiți cu mine la vie, că e tocmai săpatul viei! Boierii au trebuit să asculte. S-au dus la vie și fiecare a luat o sapă de la lucrători și a început să sape. Era cald în
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
prin eroziunea exercitată de valuri; are la bază o plajă. FALIE ruptură a stratelor însoțită de o deplasare relativă a compartimentelor pe care le delimitează. FAUNĂ totalitatea animalelor care trăiesc pe un anumit areal. FÂNEAȚĂ teren cu iarbă care se cosește pentru fân. FERRY-BOAT vapor utilat cu șine de cale ferată, pentru a putea transporta locomotive sau vagoane (îndeosebi), dar și diferite tipuri de mașini; acest tip de transport este foarte activ între porturile aflate pe malurile Mării Nordului și ale Mării Baltice
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
pe partea cealaltă a muntelui, cea înnegurată, întreaga natură doarme încă sub mantia troienelor spuzite în nuanța albăstruie a umbrelor. Liniștea pare mai deplină ca în toiul iernii! Același contrast se înregistrează și toamna, când prin poienele de miazăzi se cosește otava, iar pe platoul de lângă Mănăstirea Stânișoara, la 800 metri altitudine, se sapă cartofii și sfecla furajeră, se culeg legumele de pe straturi și...se bat, nucii (n.a.). (Spre nord-vest, când plouă mai tare, sau, când se topesc zăpezile iernii, din
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
medicinale și fructele de pădure. Din mai până toamna târziu, aproape toată lumea, „cu cațel și purcel”, se mută la „mutături”, în poiana Călineasa, unde exploatează lemnul. Acasă rămâne numai câte un bătrân. O parte din ei coborau în iulie-august să cosească și să adune fânul necesar iernării cailor și, eventual, a unei vaci pentru lapte. 2. Procesul de facilitare. A trebuit să identific două comunități din județul Alba în care să fac facilitare comunitară, proces ce era permanent analizat în vederea stabilirii
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
reabilitează, chipurile!, în fața colegilor, asigurîndu-i (?) avansarea; ca antidot pentru o nouă cădere în gol se naște ideea creșterii unui "copil". Pe încetul iluzia se transformă în "halucinație" terifică, combătută de valul delirant al dorurilor de "a tăia lemne", de "a cosi", de "ceva adevărat"; iar "plecarea în pădure" suprem elan utopic al căutării acelui "ceva adevărat" care să-l readucă la viață, pune definitiv capăt cursei autoiluzionărilor. III. Fiecare act de autoiluzionare e clădit pe un simulacru, pe o aberație și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Adevărul... Mina, e că mi-e dor de pămînt, de apă, de frig, de durere, de iarbă... de ceva adevărat... Mi-e dor să tai lemne, butuci mari de lemne, să car iarbă în spate, clăi întregi de iarbă... să cosesc... Mina: Mai știi să cosești? Ilie: (din nou entuziasmat) Sigur că știu. Asta nu se uită. (se ridică și vrea să mimeze) Mina: (strigînd) Nu, Ilie, te rog, nu fă asta! Ilie: (înțelege) Bine, bine... dar să știi că n-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
e dor de pămînt, de apă, de frig, de durere, de iarbă... de ceva adevărat... Mi-e dor să tai lemne, butuci mari de lemne, să car iarbă în spate, clăi întregi de iarbă... să cosesc... Mina: Mai știi să cosești? Ilie: (din nou entuziasmat) Sigur că știu. Asta nu se uită. (se ridică și vrea să mimeze) Mina: (strigînd) Nu, Ilie, te rog, nu fă asta! Ilie: (înțelege) Bine, bine... dar să știi că n-am uitat!! O să mergem la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nu poți scăpa; Că vine moartea făr-de veste, / Fără milă te răpește. Câte rude sî-n pământ / Toate moartea le-a răpit; / Și pe câți i-am îngropat / Pe toți moarte i-a luat; / Spune, moarte, ce gândești, / Că toate fetele cosești, / Cui li-i drag să mai trăiască / În lume să se veselească / Tu vii, moarte, supărată / Și fără voie îi duci la groapă; / Spune, moarte, cum nu ți-i milă / Să lași casele străine, / Și mamele făr de nime, / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 37. 280 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit., p. 19. 281 Ibidem, p. 43. 282 Nicolae Cojocaru, Op. cit., p. 272. Numele "Svarog" se mai întâlnește azi în Bucovina: Când fânul cosit pe câmp s-a uscat prea tare de arșiță, se spune că-i "sfarog". (p. 272) 283 Ibidem, p. 283. 284 Nicolae Macovei, mss. 285S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit , p. 48. 286 Ibidem, p. 32. 287 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se caută în oglindă, că-ți faci de urît. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Nu e bine să te speli noaptea pe ochi, că orbești. Scăldătoarea copiilor nu se dă noaptea afară. Se crede că cel ce va cosi sau va secera noaptea se va calici cu instru mentul respectiv. Toate vasele se țin cu gura în jos, iar cele de apă se acoperă, mai ales noaptea. Noroc Dacă vrei să știi dacă ești cu noroc, ia un ou
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Toma din acest oraș, ne aduce la cunoștință că din cauza evenimentelor în legătură cu cedarea Basarabiei, cimitirul Eternitatea din acest oraș a fost invadat dela sfârșitul lunei iunie și până azi de refugiați și militari, din care cauză n’a putut fi cosită iarba și bălăriile la timp și nici nu s’a putut curăța puii de salcâmi depe morminte”. Primarul îl ruga pe comandant „...ca în cadrul muncii de folos obștesc, premilitarii creștin ortodocși (subl.ns.), sub privegherea instructorilor, să curețe puii de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Împuțina, era lucrat mai cu multă grijă. Nici o palmă nu trebuia să rămână nelucrat. Un greș dacă se făcea din cauza bolovanilor, se săpa pe urmă cu hârlețul și cu târnăcopul. Tot ce putea fi arat se Însămânța, iar răzoarele erau cosite cu mare grijă. O furcă de fân dacă rezulta de la cosit și acela era de trebuință. Avea ce mânca vita o dată. Copiii erau dați la școală atât cât să Învețe să scrie și să citească. Las că n-am să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și să nu ridice coasa prea sus ca apoi să-i bage vârful În pământ. În urma lui venea cu brazda tatăl sau fratele mai mare ca să-i facă observațiile de rigoare. După ucenicia de o vară trebuia să știe a cosi singur. Tot cam de la această vârstă era necesar să Învețe și să Încarce carul cu fân cu care până acasă urca să cobora câteva dealuri pe drumuri nu prea bune din care, după ce erau spălate de ploi, ieșeau pietrele din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]