676 matches
-
un rol important în sistemele arabile nedestinate stocării, care, în afară de rădăcinile culturilor și încorporarea paielor, nu aduc alte suplimente de materie organică. Un exemplu de îngră șământ verde potrivit este fasolea de câmp, trifoiul roșu sau alte leguminoase. Amestecul este cosit și împrăștiat ca îngrășământ de câteva ori în timpul anului, iar întregul lot este arat înainte de următoarea cultură de cereale. Nu este nevoie ca îngrășămintele verzi să apară anual în rotație, ele de obicei se cultivă din 3-5 în 3-5 ani
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de lungă durată, sunt importante pentru controlul buruienilor perene. Dacă sunt bine administrate, fânețele acestea pot fi folosite la suprimarea buruienilor perene, cum ar fi ciulinii, printr-o combinație între tăiere și umbrire. Fânețele de un an (trifoiul și raigrasul), cosite cu grijă, pot avea același efect. îngrășământul verde este important pentru controlul buruienilor în timpul înfrățirii terenurilor înierbate, în special la reînsămânțările din primăvară, care suferă infestații puternice cu buruieni anuale, cum ar fi muștarul sălbatic, iarba roșie și iarba grasă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
din care în primăvara următoare sunt eliberați sporii, ce vor da infecții primare. Prevenire și combatere. Se recomandă amplasarea culturilor noi la distanță față de culturile mai vechi și în cazul apariției făinării la un nivel ce depășește P.E.D., se va cosi lanul înainte de maturitatea tehnologică. 7.1.5. Pătarea brună a frunzelor de lucernăPseudopeziza medicaginis Pătarea brună este cea mai răspândită boală a lucernei, producând pagube mari în anii ploioși. Este cunoscută și la noi în țară din 1960, însă Tr.
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar micelii, ce vor da primele infecții. Infecțiile produse mai târziu și răspândirea ciupercii, sunt asigurate de sporii de pe frunze, care sunt duși de vânt și apa de ploaie. Prevenire și combatere. Se recomandă ca loturile de trifoi să fie cosite prematur în cazul apariției manei, pentru a nu se ajunge la defolierea plantelor. 7.2.3. Pătarea neagră și căderea frunzelor de trifoi Dothidella trifolii Această boală este destul de răspândită în Europa, iar la noi în unii ani poate produce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primăvara următoare și produc noi infecții. În iernile mai blânde, ciuperca poate rezista sub formă de spori și de miceliu de rezistență în organele parazitate ale plantei. Prevenire și combatere. Se recomandă ca în fiecare toamnă, culturile atacate să se cosească, iar materialul rezultat să fie distrus prin ardere. Soiurile nou omologate în 2003Delicios,Mara,Ralu,Roxana,Safi r șI Viva sunt tolerante la această boală. În cursul perioadei de vegetație se aplică tratamente cu produse din grupele: Gr.D: Bavistin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici, nematurându se. Transmitere-răspândire. În cursul vegetației patogenul este răspândit prin spori, iar în primăvară din miceliul de rezistență sau din fructificațiile de rezistență (cleistotecii) se vor elimina sporii. Prevenire și combatere. Pentru reducerea sursei de infecție a ciupercii, se cosește cultura după recoltare și masa vegetală rezultată se arde. Se recomandă cultivarea soiurilor rezistente cum sunt: Premial, Sunrise, Red Gauntlet, Aliso și altele. Tratamentele se vor efectua cu produse cum sunt: Bavistin 50 WP-0,1 % (t.p. 14 z.); Bavistin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Toma din acest oraș, ne aduce la cunoștință că din cauza evenimentelor în legătură cu cedarea Basarabiei, cimitirul Eternitatea din acest oraș a fost invadat dela sfârșitul lunei iunie și până azi de refugiați și militari, din care cauză n’a putut fi cosită iarba și bălăriile la timp și nici nu s’a putut curăța puii de salcâmi depe morminte”. Primarul îl ruga pe comandant „...ca în cadrul muncii de folos obștesc, premilitarii creștin ortodocși (subl.ns.), sub privegherea instructorilor, să curețe puii de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
formează roua. Plantele cresc repede datorită condițiilor favorabile de dezvoltare. Câmpul, pădurea, grădina, livada sunt pline de verdeață și de flori. Se coc fructele, legumele, grânele, pe ogoare se treieră și se adună paiele. Pe șesuri și pe dealuri se cosește fânul, se culeg plante medicinale. Copiii ajută părinții la munca în grădină, în livadă, pe câmp, se joacă, merg la munte sau la mare. BUN VENIT, VARĂ! A venit vara. Ea a adus zile cu cer senin și soare arzător
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
concert studiat, dar al naibii de subtil. De cîte ori Georges mă invita la el eram pus în fața a altceva, mereu ceva nou și surprinzător. De exemplu, acum spre prînz, ne plimbam pe aleile din jurul lacului. Alei umbroase, cu mirosuri de fîn cosit de pe la mine de acasă. Vorbim de una, de alta, rar despre altceva decît despre acele locuri cu lunga și bogata lor istorie. Pe acolo s-a strecurat acel cavaler pentru o răpire, acolo a murit în duel acel nefericit cavaler
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dar ar fi și mai rău fără ea. Sînt incapabil s-o părăsesc, continuînd să mă asuprească mereu cu farmecu-i! E unul din oamenii pe care n-am să-i pot uita! Viu fiind! Pe urmă... nu mai știu! Am cosit iarba din jurul casei. Era mare cît haremul împăratului Akbar. N-am citit și n-am mai scris decît accidental (plus lecturile zilnice, obișnuite!). Joc fotbal, în schimb, zilnic! Îmi face atîta bine! Acum, "după aseară", vive la France! Noi? Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
fascinat de priveliștea sălbatică a stâncilor golașe, îndulcită de căpițele de fân și țarcurile din leațuri lungi, împrăștiate, din cauza diferențelor de altitudine, când pe culmi când în jos, atât de departe că abia distingeai omul pe care-l bănuiai cosind, miam odihnit ochii și mintea. Iar pe bicicletă, peste puțin timp începu coborâșul. După cum ziceam, frâna de mână era slabă, cea de picior făcea un zgomot ascuțit strident, mai exista pericolul de a-mi sări lanțul. Cu mare grijă în
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
nu avea curent. Seara, înainte de a ne culca, mama aprindea o lumânare pe care o introdusese într-o cană spartă umplută cu țărână pe care o găsise tata lângă gardul reparat. După ce adăpa iepele și le umplea ieslea cu iarbă cosită de pe câmp, tata se așeza lângă noi, aflați în jurul lumânării aprinse care-și pâlpâia flăcăruia în "garsoniera" iepelor, cu o adiere bolnăvicioasă, gata-gata să-și dea duhul. Adevărul e că se vedea foarte prost; era mai mult un semiîntuneric. Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
tinerețe. Băștinaș Acum mă pricep și să ar pământul ca un băștinaș. Semăn grâul toamna, după ce am desțelenit ogorul cu un plug de lemn tras de o vacă, și visez, în timpul iernii, la felul cum încolțesc semințele. Am învățat să cosesc fânul și să-l păstrez în fânar. Mulg oile și prepar brânza. Le curăț căcărezele fără să mă rușinez. Dionysos Toamna, în vremea sărbătorilor vinului, geții își înconjoară capul cu cununi de iederă. Asta-mi amintește de iedera împletită în jurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
gândurilor mele: „Da, suntem mulți acum cei care considerăm nedrept un astfel de sacrificiu. Și de aceea se face tot mai rar; numai atunci când colectivitatea îl socotește indispensabil.” Se apropie momentul sacrificiului. Poiana e luminată de torțe. Iarba a fost cosită și bătucită; pământul gol e marcat de un cerc negru. În găurile unui trunchi gros de stejar au fost fixate trei sulițe. În spatele lui a fost clădită o podină de lemn ce se termină chiar deasupra cercului. Într-o colibă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ai ști matale? La întors fânul S-a întâmplat o vară tare ploioasă. Porumbul și cartofii creșteau nevoie mare după prașila de-a doua. Aveau mult soare și apă din abundență. Numai cu fânul nu stăteam pre bine. Cum era cosit, stătea întins în brazde pe tot ogorul. Ploaia îl uda mereu și ca să nu prindă mucegai, mama mă trimitea pe mine și pe tata la întors brazdele. Și uite așa, nu treceau 4-5 zile și iar trebuia întors. Pentru mine
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de la svânta mănăstire de la Balica...ei să hie tari și puternici cu cartea domniei meli a ținea și a apăra tot hotarul svintei mănăstiri...să n-aibă a lăsa pre nime să intre să are cu plugul sau fân să cosească,...fără de voia rugătorilor domniei meli călugărilor...Iar cine va ara sau cosi, acela om de mari certare va hi de la domniia mea. Iar cui va părea vreo strâmbătate, el să vie să stea de față cu călugării.” Dar vezi tu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cartea domniei meli a ținea și a apăra tot hotarul svintei mănăstiri...să n-aibă a lăsa pre nime să intre să are cu plugul sau fân să cosească,...fără de voia rugătorilor domniei meli călugărilor...Iar cine va ara sau cosi, acela om de mari certare va hi de la domniia mea. Iar cui va părea vreo strâmbătate, el să vie să stea de față cu călugării.” Dar vezi tu, dragule, că locul mănăstirii Galata din Gis nu prea era însemnat bine
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nu lase pe nime să vineze pește, precum iaste obiceiul.” Cel ce pescuiește fără voie și „dacă l-ar prinde, să fie volnic a-i lua tot peștele și să-l și certe.” - Voievozii aveau și grijă să nu se cosească fân făra voie din poiana Bârnovei și la Căpotești sau să nu se taie pădurea. Asta se vede din zapisul de la 10 iulie 1740 (7248), prin care Constandin Mihail Cehan Racoviță voievod împuternicește pe egumenul Damian al mănăstirii Bârnova să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vând și pe aiurea, pe nime să nu lasă...măcar om domnescu de ar fi, sau boierescu, sau târgovăț sau oricine și de la ce obraz vor fi, derspre toți acei să se apere. Iar pe cine vor prinde omul egumenului...cosind iarbă au de față, au pe furiș, să dea de știre aici și-ți poruncim dumitale, ago, pe unul ca acela să-l aduci și să-i dai certare ca unui călcătoriu de poroncă.” - Dacă-i vorba de certarea făcută
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mi-a căzut ceva în cap. M-au chisat cu ghioagele nepoții Ion și Gheorghe, feciorii soru-mi, Marița. − Da de ce și cum? Le-ai căutat tu pricină, teai sfădit cu ei? − Cum știi și tu, am plecat de dimineață să cosesc ovăzul ce l-am semănat pe pământul din luncă, cel pe care ni l-a dat tata înainte de moarte, Dumnezeu să-l ierte, că ne-a vrut binele la toți. M-am întâlnit și cu Ion Barzu care, împreună cu doi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se întârzia, o făceau alții, deprinși să se înfrupte din munca altora, Costache și ceilalți coboară și se pregătesc să intre printre rânduri, Gheorghiță deshămă caii, îi împiedică și-i lăsă să pască lucerna de la marginea viei, lucernă ce fusese cosită de trei ori dar acum, după ploile din septembrie arăta ca primăvara. Culesul l-au început de la hotarul cu Ion Cârlan, primele coșuri au fost golite în zdroghitoarea pusă peste gura căzii; Gheorghiță învârtind mânerul ciorchinii erau striviți între cele
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bolnav, copchii lor cei mari, buni de treabă la câmp, Mihai are slujbă, Gheorghe, Dumnezeu să-l ierte, s-a prăpădit, nu mai este cine să muncească la treburile mai grele. Maricica și Lențâca sunt harnice dar nu pot să cosească, asta-i muncă mai grea, care cere bărbați. Dumitru este prea mic ca să se încumete la coasă iar de cei mici, ce să mai vorbim...Nu crezi că am putea și noi săi ajutăm, așa cum au făcut și ei când
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Cocuz, ca cel mai vârstnic. Au adus vorba cum ar putea să dea ajutor familiei Gheorghiu la treburile ce erau de făcut și depășeau puterile lor. Au rămas înțeleși ca în prima zi de joi să vină cu ajutoare să cosească iarba , atât cea de pe șes cât și de la Ponor; ajutoarele erau feciorii Costică și Mihai din partea familiei Gâză, Mitică din partea familiei Cocuz și Costică, fiul lui Toader Axinte. în cea de a doua duminică din lună familia Gheorghiu și-a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și cei doi tehnicieni tăiau de zor, sub controlul atent al ambasadorului. Rezultatul a fost cel așteptat și ca dovadă că lumea era mulțumită, la propunerea familiei conducătoare, masa comună de revelion a fost mutată de pe terasă pe iarba proaspăt cosită de sub pomii încărcați cu fructe exotice. Perioada dintre 23 decembrie și luni, 5 ianuarie, a fost din punct de vedere diplomatic un fel de vacanță, ceea ce mi-a dat posibilitatea să cunosc cu adevărat cel puțin partea istorică a Limei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
rea merge ca săgeata I-a tras un pui de bate A lăsat toate-n pământ Umblă cu zurba. Flacările biciuau noaptea Dealul poticnea într-o vale. (r.t.) Prin lunca Stolnicenilor treceau în amurg dumbrăvencile în șir de la fânațurile cosite la pădure... La miezul nopții, când amorțește glasul cucoșului. Noaptea, la drum, să taci mai mult. Ca să nu deștepți cu glasul tău singurătățile. Noaptea ești în primejdie, căci poate să înceapă a sufla vântul cel tare În crucile nopții = miezul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]