1,430 matches
-
în una dintre camere s-a amenajat o cafenea unde poți consuma un ceai sau o cafea, alături de alte produse specifice acestui gen de local. - Aici la Torino, parcă nu există prezentul decât prin populația ce trăiește în el, una cosmopolită și adunată din toate continentele globului pământesc. - Da, ai dreptate. În afară de europeni de toate națiile, mai sunt africani, asiatici, ori din America de sud și cine mai știe de pe unde or mai fi. - Am văzut pe stradă multe filipineze tinere
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
tot în univers figurinele de porțelan cu urme de ruj învechit de antice producții sunt tot mai rare în vitrinele luminoase imitațiile au devenit un modus vivendi ale milioanelor de chinezi care locuiesc în mijlocul orașului respirând împreună cu noi același aer cosmopolit și poluat mi-e dor de începutul secolului XX Referință Bibliografică: made in China / Liliana Ghiță Boian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1979, Anul VI, 01 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Liliana Ghiță Boian : Toate Drepturile Rezervate
MADE IN CHINA de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375629_a_376958]
-
tot în univers figurinele de porțelan cu urme de ruj învechit de antice producții sunt tot mai rare în vitrinele luminoase imitațiile au devenit un modus vivendi ale milioanelor de chinezi care locuiesc în mijlocul orașului respirând împreună cu noi același aer cosmopolit și poluat mi-e dor de începutul secolului XX Citește mai mult made în Chinastrăbat străzile dispuse circularale unui oraș torturat de magazinepe partea stângă magazin ynnyîn zona orizontului vesticun magazin cu alte produse made în Chinaorașul a început să
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
a Shanhaia populație chineză emigratăpeste tot în univers figurinele de porțelan cu urme de rujînvechit de antice producțiisunt tot mai rare în vitrinele luminoase imitațiile au devenit un modus vivendiale milioanelor de chinezicare locuiesc în mijlocul orașului respirând împreună cu noiacelași aer cosmopolit și poluatmi-e dor de începutul secolului XX... XI. PĂTIMI ȘI IUBIRI, DRAGOSTE ȘI RECUNOȘTINȚĂ, de Liliana Ghiță Boian, publicat în Ediția nr. 1952 din 05 mai 2016. Dacă ar fi să se facă o ierarhizare a celor mai frumoase poezii
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
iasă din palatul său din Cezareea. Nu mai mergea la amfiteatrul de lângă mare unde îi plăcea să asiste la piesele jucate acolo. Nici la hipodrom, la cursele de cai nu mai mergea și nici în arenele gladiatorilor. Mulțimea pestriță și cosmopolită a Cezareei dacă altă dată îl binedispunea acum o evita pe cât posibil. Călătorea câteodată puțin pe țărmul Mediteranei, singur și îl lua uneori pe Naulius cu el. Soția lui, Claudia Procula, căuta să-l convingă de adevărul noii credințe însă
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
aceasta se înscrie între un act politic și un imaginar colectiv. Tematica bizantină plasează istoria Moldovei și a Țării Românești în orientul Europei și, în același timp, reflecțiile despre putere, domnitor, originile națiunii sînt alimentate de influențe aduse prin contactele cosmopolite cu Polonia, Italia și o Grecie strălucind între geografia orientală și amintirea Antichității clasice. Istoricii români se împart în susținătorii unei memorii orientalo-bizantine și cei ai unui umanism occidentalizant. După 1989, un nou curent începe să se afirme, pentru a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și care îți permite să descoperi ultimul lanț al Balcanilor." Thouvenel a păstrat de la Galați amintirea unei coborîri spre Dunăre "pe străzi întortocheate, încă pline de vechi construcții turcești unde negustorii și-au deschis pentru o vreme prăvălii. O populație cosmopolită se înghesuie în bazarele și numeroasele cîrciumi din Galați". Dezvoltarea economică este localizată și se remarcă la București, la Galați, la Brăila. Brăila nu era, la începutul secolului, decît o fortăreață turcească în care trăiau cîteva sute de oameni. Ubicini
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Confruntarea are loc în 1866 pe terenul politic: junimiștii se declară în favoarea candidaturii unui prinț străin, în timp ce o facțiune liberală din Iași din jurul lui Bărnuțiu și Holban este pentru un prinț român. Junimiștii se văd acuzați de a fi atei, cosmopoliți și vînduți străinătății. Influența Junimii și a Convorbirilor literare se impune, între liberalii reduși la o practică politicianistă și junimiștii care tind să controleze știința și cultura deschizîndu-se o prăpastie. Istoricii Lambrior și Xenopol reunesc grupul. Poetul Eminescu este unul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și subvenționează în 1901 lansarea revistei Sămănătorul, cu colaborarea a doi poeți, George Coșbuc și Alexandru Vlahuță. Această atracție a liberalismului și această practică a unui fel de populism de stat îi marginalizează pe socialiștii rămași fideli partidului, taxați drept cosmopoliți datorită originii lor străine și, uneori, datorită sprijinului acordat cauzei evreiești, fiind acuzați de complot împotriva ordinii atunci cînd pătrund la sate la sfîrșitul anilor 1890, după ce mai întîi abordaseră unele centre urbane ca București, Galați și Brăila. Ei sînt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
legitimitățile dinastice. În zorii secolului XX, mizele ideologice cu care sînt confruntați intelectualii români sînt acelea ale modernității. Dincolo de vorbele despre românism și specificul lui, de problema fundamentală a națiunii, dincolo de denunțările evreilor, ale socialiștilor și ale avangardelor decadente sau cosmopolite, trebuie văzută o frică oarbă de Revoluție și Internaționale. Reașezarea ordinii după 1907 a calmat: statul și-a dovedit soliditatea și a cîștigat în credibilitate. Dar primul război balcanic din 1912, apoi august 1914, provoacă o destabilizare, pe care puțini
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
studii româno-sovietic fondat în 1947, muzeu româno-sovietic creat în 1948, Institut Maxim Gorki inaugurat în 1948. Studiul limbii ruse devine obligatoriu începînd de la 11 ani și pînă la facultate, sînt valorificate influențele slave asupra limbii române, ortografia este slavizată, intelectualii cosmopoliți sau fasciști sînt urmăriți. Scînteia lansează atacuri împotriva intelectualilor cosmopoliți. Brătianu, Giurescu, Crainic, poetul Blaga, sociologul Gusti și alții sînt arestați. Cenzura interzice, în iulie 1946, aproape două mii de cărți și reviste; totalul lucrărilor și textelor interzise se ridică la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Institut Maxim Gorki inaugurat în 1948. Studiul limbii ruse devine obligatoriu începînd de la 11 ani și pînă la facultate, sînt valorificate influențele slave asupra limbii române, ortografia este slavizată, intelectualii cosmopoliți sau fasciști sînt urmăriți. Scînteia lansează atacuri împotriva intelectualilor cosmopoliți. Brătianu, Giurescu, Crainic, poetul Blaga, sociologul Gusti și alții sînt arestați. Cenzura interzice, în iulie 1946, aproape două mii de cărți și reviste; totalul lucrărilor și textelor interzise se ridică la opt mii în 1948. Istoricii noii școli, Roller de exemplu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
instrucției publice și golurile create în ramurile administrației publice prin introducerea nesocotită a tuturor formelor civilizației străine, le-au dat existență și teren de înmulțire; aluatul e o populație flotantă a cărei patrie întîmplătoare e România și care, repetând fraze cosmopolite din gazete străine, susține, cu o caracteristică lipsă de respect pentru tot ce e într-adevăr românesc, că aceste clișeuri stereotipe egalitare, liberschimbiste, liberale și umanitare, acest bagaj al literaților lucrativi de mâna a treia, aceste sforăitoare nimicuri sânt cultură
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a lucrurilor; și mai totdauna este numai o armă de partid neleală. Ceea ce face binele si răul într-o societate este societatea însăși, sânt tendințele care o conduc, ideile cari o domină. Contra lor luptăm noi; căutam să combatem tendințele cosmopolite și umanitare ca să le înlocuim cu simțul național, căutăm să combatem libertatea pe hârtie și etichetele și să le înlocuim cu libertatea reală. Căutăm în fine să combatem apucăturile demagogice cari pun fraza goală în locul ideii si calomnia în locul discuțiunii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
44} cari, prin funcțiunile ce ocupaseră mai înainte, aveau nu numai experiența, dar și cunoștințele necesare pentru a li se fi putut confia cârma țării; pe când zișii liberali de dincoace de Milcov, cari-și făcuseră educația lor politică între conspiratorii cosmopoliți Mazzini, Blanqui și Proudhon, în scurtul timp cât au ocupat puterea au dat probe de o incapacitate atât de crasă încît n-au putut să se mănțină la putere mai mult de câteva luni; cu toate că d. Rosetti dedese lui Cuza
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari ar împiedica dezvoltarea acestui element, fie din considerația pentru idei importate, fie sub pretextul acestor idei, ele sânt a se privi ca stricăcioase și contrarii ideii statului nostru. Nu ne îndoim că cu lista de fraze a programelor liberale cosmopolite s-ar putea asemenea dezvolta câteva milioane de oameni pe suprafața acestui teritoriu, dar acesta n-ar mai fi România, ci America sau Belgia Orientului, precum zice uneori "Romînul" când, fără s-o știe, arată ce idee corce, ce închipuire
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sau Belgia Orientului, precum zice uneori "Romînul" când, fără s-o știe, arată ce idee corce, ce închipuire hibridă are despre viitorul național al țării noastre. Rațiunea de stat ne pare superioară tuturor ambițiilor nejustificate și întregului bagaj de fraze cosmopolite cu cari publicul nostru este amețit de douăzeci și mai bine de ani încoace. Ceea ce voim deci e ca nația să fie redată ei însuși, ca clasele ei productive, grupurile ei de interese adevărate și generale să contribuie la formarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la putere a elementelor flotante nu este realizarea ideilor lor, idei schimbăcioase și pretextate numai, ci căpătuirea membrilor societății americane de esploatare. Lupta noastră este deci a statului român contra republicei americane, și nu ne îndoim că în combaterea americanismului cosmopolit și lipsit de cultură vom avea alăturea chiar pe adversarii cei sinceri. [ 2 martie 1885] {EminescuOpXI 54} ["UN POCO PIU DI LUCE... "] Un poco piu di luce e intitulată cartea generalului Lamormora și astfel trebuie să numim și destăinuirile din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cazurile efemere. Umanismul (recte umanitarismul) este un ideal filozofic respectabil pe care-l poate urmări o individualitate privată în domeniul abstracțiunii; însă omului de stat care conduce afacerile practice ale țării sale nu-i este dat să încerce esperimentațiunea ficțiunilor cosmopolite cu sacrificiul intereselor imediate și cu prețul vieții reale a poporului său. ..................................................... Iubim liberalismul pentru că-l practicăm cu sinceritate; dar nu vom sacrifica interesele naționale unui liberalism cosmopolit. Am dovedit îndestul că poporul român nu este esclusiv, nu este intolerant
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
practice ale țării sale nu-i este dat să încerce esperimentațiunea ficțiunilor cosmopolite cu sacrificiul intereselor imediate și cu prețul vieții reale a poporului său. ..................................................... Iubim liberalismul pentru că-l practicăm cu sinceritate; dar nu vom sacrifica interesele naționale unui liberalism cosmopolit. Am dovedit îndestul că poporul român nu este esclusiv, nu este intolerant, nu este degenerat; să nu ni se ceară să mergem cu demonstrațiunea aceasta până de a pune în pericol însăși viața poporului nostru; fiindcă atunci când corpul social va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vitregă sub uitarea unei generații și mai vitrege? Ce ne pasă nouă? Martiriul lucrativ să trăiască! Să trăiască aciia cari cu ovreii au fost ovrei, cu Strusberg nemți, cu Ignatief ortodocși, cu Gambetta franceji, cu Orsini carbonari! Să trăiască liberalii cosmopoliți de tagma martiriului lucrativ, să trăiască recompensa națională și sfântul buget. Va să zică acesta e înțelesul luptelor noastre politice? Ne-am luminat în sfârșit. Din acelaș buget, perceput cu greu asupra unei populații de bieți proletari agricoli, din acelaș buget, care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu cu noi. E ciudat că tocmai toate mijloacele de deznaționalizare pe cari, îndrăgind Apusul și pe apuseni, le-am introdus fără alegere la noi se bucură de epitetul uzurpat de "naționale". Presa noastră - scrisă mare parte într-o limbă cosmopolită, lesne de învățat de către orice străin în câteva zile - e o presă națională. Cu toate acestea lucrarea ei zilnică asupra înțelegerii poporului șterge până și rămășițele de originalitate ale graiului nostru străvechi. Daca cineva compune arii europene cu totul în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
împărăția vecină simte nevoie de sprijinul politic al elementelor sale istorice, al elementelor cari au tradiții hotărâte și o iubire dezinteresată de patrie, bazată pe aceste tradiții, spre deosebire de elementul acela care, răspândit asupra monarhiei întregi, are deviza d-rului Tomașciuc: cultură cosmopolită și ubi bene ibi patria. Cu tot respectul însă ce-l simțim pentru nobilele silințe ale acelui dezinteresat om de stat, a acelui bărbat căruia Curtea vieneză îi încredințează conducerea afacerilor ori de câte ori situația e turbure și se cere un patriotism
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
căruia Curtea vieneză îi încredințează conducerea afacerilor ori de câte ori situația e turbure și se cere un patriotism mai presus de vederile strâmte ale coteriilor politice, a căror țintă nu e nicicând armonia între popoare, ci exploatarea lor neomenoasă din partea unor elemente cosmopolite, totuși nu vedem încă destule cuvinte pentru a acorda Ițcanilor o favoare pe care partea interesată, "întrepozitarii și comisionarii", n-o merită deloc. Vom dovedi-o aceasta prin puține cuvinte. În unul din anii trecuți un arhiduce a vizitat Suceava
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
combată cu armele "Democratului" din Ploiești, vorbind de deznădăjduitul nostru asalt asupra instituțiilor liberale. E drept că în martie a. c. "Steaua Romîniei" mai făcuse o încercare de-a combate programa noastră, zicând că teoriile roșilor, pe cari noi le numim cosmopolite și importate, sânt de tradiție istorică. Am răspuns atunci că se-nșală - libertatea e de tradiție istorică precum și participarea poporului la facerea legilor, nu însă acele colecții de legi și regulamente, traduse din cuvânt în cuvânt din franțuzește. Cu asta s-a-ncheiat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]