558 matches
-
după cum se confesează amar-ironic I.D.Sîrbu, se retrage în perspectiva inversă a unui trecut fabulos. Ocupația străină aduce cu ea izolarea, suspiciunea, mizeria, marasmul unui provincialism impus. Orice încercare de opoziție, oricît de palidă, e sancționată drept o răbufnire a cosmopolitismului, o gravisimă abatere de la "linia" axiomatică a partidului unic. Mentalitatea europeană, patronată de figura lui Goethe (într-un interviu din iulie 1997, Doinaș subscrie la poziția formulată de Karl Jaspers asupra "spiritului european": "în sensul viziunii lui Goethe: trăirea în
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
prohibită, taxată drept un delict ideologic. Cei ce au trăit acele vremuri de restriște, pot realiza pe deplin zdrobitorul dezacord între atari deziderate și realul sumbru al vieții, inclusiv sub aspectul său cultural, decăzut acesta din urmă în sinistră caricatură. Cosmopolitismului i se dă "onoarea" de-a ocupa primul loc în rîndul celor "patru păcate capitale" ce se cuvin combătute cu orice preț. Un semnal în această direcție e oferit de o prelegere a lui Leonte Răutu, ținută în fața profesorilor și
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
o prelegere a lui Leonte Răutu, ținută în fața profesorilor și conferențiarilor de la catedrele de științe sociale ale Universității și Institutelor de Învățămînt Superior din R.P.R., tipărită în revista Lupta de clasă și într-o broșură purtînd un titlu amenințător: Împotriva cosmopolitismului și obiectivismului burghez în științele sociale (1949). Asprul rechizitoriu pornește de la teza că atît cosmopolitismul cît și obiectivismul burghez ar constitui "forme dintre cele mai periculoase ale abaterii de la spiritul de partid în știință", în temeiul învățăturii "dascălilor" marxism-leninismului, ceea ce
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
sociale ale Universității și Institutelor de Învățămînt Superior din R.P.R., tipărită în revista Lupta de clasă și într-o broșură purtînd un titlu amenințător: Împotriva cosmopolitismului și obiectivismului burghez în științele sociale (1949). Asprul rechizitoriu pornește de la teza că atît cosmopolitismul cît și obiectivismul burghez ar constitui "forme dintre cele mai periculoase ale abaterii de la spiritul de partid în știință", în temeiul învățăturii "dascălilor" marxism-leninismului, ceea ce probează că avem a face cu un simplu import din U.R.S.S. Mostră: "Alianța sacră
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
temeiul învățăturii "dascălilor" marxism-leninismului, ceea ce probează că avem a face cu un simplu import din U.R.S.S. Mostră: "Alianța sacră a capitaliștilor din toate țările, deasupra intereselor patriei pentru a lupta împotriva celor ce muncesc - acesta este adevăratul conținut al cosmopolitismului burghez". Grotescul acestor primitive speculații se amplifică prin aceea că înșiși zelatorii specificului național sunt țintuiți la stîlpul infamiei în numele cosmopolitismului: Lucian Blaga, ale cărui teorii "ascund putregaiul cosmopolit în carapacea verbiajului despre specificul național" și Nae Ionescu, în ideile
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
capitaliștilor din toate țările, deasupra intereselor patriei pentru a lupta împotriva celor ce muncesc - acesta este adevăratul conținut al cosmopolitismului burghez". Grotescul acestor primitive speculații se amplifică prin aceea că înșiși zelatorii specificului național sunt țintuiți la stîlpul infamiei în numele cosmopolitismului: Lucian Blaga, ale cărui teorii "ascund putregaiul cosmopolit în carapacea verbiajului despre specificul național" și Nae Ionescu, în ideile căruia "se ascundea una din cele mai periculoase forme ale cosmopolitismului", după care sunt osîndiți "Vl. Străinul" (sic!) și Șerban Cioculescu
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
înșiși zelatorii specificului național sunt țintuiți la stîlpul infamiei în numele cosmopolitismului: Lucian Blaga, ale cărui teorii "ascund putregaiul cosmopolit în carapacea verbiajului despre specificul național" și Nae Ionescu, în ideile căruia "se ascundea una din cele mai periculoase forme ale cosmopolitismului", după care sunt osîndiți "Vl. Străinul" (sic!) și Șerban Cioculescu, ultimul pentru o "încercare cosmopolită de a înstrăina și a prezenta drept Ťun produs tardiv al romantismului germanť pe Eminescu". O adnotare pe marginea broșurii lui Leonte Răutu, "Cameleonea" cum
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
fi ele de neliniștitoare, de influențe. De confruntări extra muros și de schimburi. De agoră, iar nu de ghetou. Așa că între o opțiune formală, a criticii care lucrează cu ,piese" numărate, nu cu filiații, modele, pattern-uri de receptare, și ,cosmopolitismul" teoriilor așa-numitului răspuns al cititorului, influențat de un întreg climat, literatura națională e ba totalitatea operelor scrise în limba română, și-atît, ba stratul germinativ din care ,ies" cărți, îndatorate întregii literaturi (și nu numai, dar asta e deja altă
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
spus). Nu e - bineînțeles! - răutate, nu e adversitate, nu e cinism (de ce ar fi?), nici vreun aer de superioritate de pe platforma romanului din România, care nici el nu beneficiază de un prestigiu deosebit în Europa. Dar romanul are nevoie de cosmopolitism, e prin excelență burghez, iar Basarabia nu putea oferi aceste condiții culturale favorabile dezvoltării lui. Naționalismul nu e deloc propice romanului, după cum nu e nici societatea închisă, cum era aceea comunistă. Și apoi mă întreb: poate fi mare romanul unei
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
și americanismul sînt fenomene identice pentru că descind din aceleași relații economice și că occidentul, în ansamblu, e putred și nu merită decît aspre priviri critice, formalismul și artele aplicate fiind condamnate drept sterile. De aici și distanța critică obligatorie față de cosmopolitism, care e o altă denominație pentru cultura occidentală. (Nu e inutil a ne reaminti multele încriminări și acuzații aduse unor intelectuali de seamă de la noi ca au păcătuit intru cosmopolitism) În consecință, sînt traduși numai acei scriitori occidentali care sînt
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
condamnate drept sterile. De aici și distanța critică obligatorie față de cosmopolitism, care e o altă denominație pentru cultura occidentală. (Nu e inutil a ne reaminti multele încriminări și acuzații aduse unor intelectuali de seamă de la noi ca au păcătuit intru cosmopolitism) În consecință, sînt traduși numai acei scriitori occidentali care sînt considerați a fi "progresiști", cu deosebire clasicii și scriitori comunizanți. (Ce imensă opera utilă de traduceri din opera marilor clasici universali s-a făcut la noi, în anii cincizeci-saizeci folosindu
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
N. Ț.), în care se aduceau elogii nemăsurate Uniunii Sovietice stăpâna de facto a țării? După opinia mea, nu aveau ce căuta în antologie articole pur propagandistice în slujba P. C. R., precum: 1948, Res-publica, Săptămâna curățeniei, I. L. Caragiale împotriva șovinismului și cosmopolitismului, Patria poporului muncitor și încă altele. Sunt efectiv uluit de prezența într-un volum, consacrat culturii și națiunii române a dezamăgitorului encomion, intitulat Mareșalul Stalin, unde cel care a ucis vreo 20 de milioane de oameni, are în viziunea criticului-publicist
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
cu cei de peste munți. În primul dintre ele, autorul recunoaște că sub egida libertății, „România s-a avântat prin creațiunile sale literare mult deasupra noastră”, dar nu toate aceste opere literare promovează „sentimentul iubirii de neam, ci plutesc pe oceanul cosmopolitismului”. Avem însă aceeași limbă și aceleași idealuri: „Temelia limbei fraților noștri din România liberă este și temelia limbei noastre”, dar „e mai bine să căutăm a cultiva literile în conformitate cu geniul limbei noastre și să dăm prin aceasta literaturii noastre o
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
din cunoașterea literaturii poporului.” Avem o comoară de gânduri înalte și sentimente fermecătoare ce zace ascunsă în sânul poporului nostru. Să o dezgropăm pe aceasta și neam atins scopul. Lăsați boierii să plutească mai departe în barca literară pe oceanul cosmopolitismului!” Și în celălalt foileton, autorul care semnează Mitică atacă aceeași problemă a diferențelor și barierelor create artificial de „boieri” și „clasa superpusă”, cum ar fi spus Eminescu, în calea unei mai bune conlucrări între românii din cele două provincii românești
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
fiecărei țări, dar una! După cum am mai arătat și nu voi obosi să repet - evreii cărturari de bună calitate m-au ocrotit din cauza delictului meu de cultură, scăpându-mă cred și de închisoare. Scandalul, deși și un fel de respect... Cosmopolitismul, păcat greu pe atunci... Cum îmi spunea mie Belu Silber mai târziu într-una din plimbările noastre făcute mai mereu prin frig, de-l auzeam clănțănind - orice ar fi, învățătura învinge - spunea -; dar că să fiu atent, dacă se poate
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
schimbe linia de până atunci din cultură, revenind, cu un mic adaos de colorit național, la orientarea din anii ’50, la sloganuri care-i merseseră cândva la inimă. Tezele ne întorceau astfel la „spiritul patriotic, revoluționar”, la combaterea „manifestărilor de cosmopolitism”, a „diferitelor mode artistice împrumutate din lumea capitalistă”, la respingerea misticismului, a idealismului, a estetismului, toate prevăzute într-un document oficial, într-o tablă de legi care nu admitea scutiri sau abateri. Apariția intempestivă a Tezelor din iulie a stârnit
Recitind Imposibila Întoarcere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5961_a_7286]
-
ultima clipă, fusese povestea propriului drum prin destinul european. În care crezuse încă din tinerețe. Se născuse într-o familie de evrei înstăriți, în „Austria de altădată” - în acea de toți regretată Belle Époque a entuziasmului pentru artă, toleranță și cosmopolitism. Cu o mamă italiancă, deci, simpatie în plus pentru romanitate. În imperiala Vienă, unde oricinea își dorea să pară bătrân, „cu experiență”, unde ziarele recomandau mijloace de grăbire a creșterii bărbii iar tinerii medici puneau ochelari, chiar dacă n-aveau nevoie
Culorile Europei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4327_a_5652]
-
maioresciană a esteticului sunt expresii ale spiritului burghez, preluate la modul decadent de modernismul lovinescian, "ilustrând descompunerea artei și literaturii burgheze". Scriitorii exilați (Mircea Eliade, de pildă) nu sunt pomeniți. Modernismul occidentalizant e oaia neagră a epocii proletcultiste, acuzat de cosmopolitism, formalism, evazionism, estetism, ermetism, decadentism, inaccesibilitate, spirit burghez, adică îndepărtare de popor. Pe măsura apropierii de actualitate, criteriul ideologic, al participării literaturii la construcția socialistă, e decisiv, fiind frecvent invocat. Literatura trebuie să ilustreze spiritul revoluționar al proletariatului, să mobilizeze
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
-o, nu o dată, - în afara, totuși, pe cît știu, a oricărui protecționism vamal. Oricum, această concurență era, adesea, una «endogenă», unui Camil Petrescu, de exemplu fiindu-i preferat Cezar Petrescu; iar numai în virtutea unui gust cu totul îndoielnic, și nu din cosmopolitism, acestuia din urmă, să zicem, Pitigrilli. Dar și lui Marcel Proust, în Franța, i se prefera Marcel Prevost, tot astfel cum, în țara noastră (ca și pe mapamond, probabil), Dan Brown a uzurpat-o, mai nou, pe Sandra Brown". Contactînd
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
mittel-europenități" a Cernăuților, ca un antidot împotriva șovinismului ucrainian. Spre a parafraza un titlu celebru al lui Ortega y Gasset, am putea vorbi despre o "revoltă împotriva maselor". Cîtă îndreptățire i-am putea acorda? Să observăm mai întîi că acest "cosmopolitism luminat" reprezintă reacția previzibilă la naționalismul exacerbat, rudimentar, prin care s-au manifestat primele încercări ale comunității basarabene de a-și descoperi identitatea. Negreșit, există o anume ostentație în programul unei asemenea deschideri largi, care îngăduie partizanilor săi "să se
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
de calitatea filmului ales spre mutilare. Este vorba de un naționalism prost înțeles, și în felul în care-și formulează argumentul dl Socaciu constat că ceva s-a păstrat sub forma ideii fixe din predicile ideologice despre regimul burghezo-moșieresc și cosmopolitismul inacceptabil al păturilor exploatatoare și totodată știutoare de carte, pături care îndrăznesc să înțeleagă limbi străine purtătoare ale germenilor capitalismului și imperialismului putredei culturi și civilizații occidentale. Dl Socaciu duce mai departe făclia național comunismului, demn continuator al lui Popescu
O idee bizară by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5566_a_6891]
-
alte limbi. Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic este opera unui exeget de care însuși Poetul ar fi mândru, o lucrare care se înscrie în pantheonul culturii române, pentru că această lucrare de referință „exclude atât vanitățile și rătăcirile localismului orb, cât și cosmopolitismul arogant și represiv față de miturile spiritualității naționale” (Eugen Simion). Carmen Doreal Se dovedește a fi imperios-cunoscută Europei sinonimia totală, de noblețe, pelasg / pelasgi > valah / valahi (sau vlah / vlahi, bolohovean / bolohoveni, olah / olahi, vlas / vlasi, bănățean / bănățeni, maramureșean / maramureșeni, ardelean / ardeleni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Chipurile și priveliștile Americii (1946), la care se adăugau traduceri din literatura americană. Unii politruci nu doar gândeau că scriitorul este un trădător, ci nu se sfiau să-l acuze direct. într-o ședință de la Uniunea Scriitorilor, menită să demaște cosmopolitismul, Mihail Davidoglu și-a pus cenușă în cap spunând autocritic că citise și-i plăcuseră scrieri ale lui Eugene O'Neill, traduse de Comarnescu. Atunci, Traian Șelmaru a arătat cu degetul spre traducător: ,Dușmanul e aici, printre noi!" în alt
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
lui T.M. erau înfipte în tradiția binelui și frumosului, el respingea organic cultul rasei, retorica superiorității ariene. În pofida imensei reputații, nu fusese menajat, ci smuls de pe piedestal, tratat drept o sperietoare, un trădător al națiunii, un agent al decadenței și cosmopolitismului. În pas de galop i s-au retras privilegiile, a fost anulat titlul de Doctor Honoris Causa în filosofie, a fost preparat actul de Ausbürgerung (abrogarea cetățeniei). După primele runde ale încăierării, T.M. nu se dezmeticise total, n-a putut
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
hipnoza schimbării, fascinația fracturilor și ruperii cu orice preț, au trebuit vindecate și modulate de cumințenia stabilității și confortul statu-quoului. Lupta rădăcinilor cu aripile, a sedentarismului cu no ma dismul, a iconoduliei cu iconoclastia, a naționalismului izolaționist cu ecumenismul și cosmopolitismul, a xenofiliei cu xenofobia, tensiunea acțiune/reacțiune ș.a.m.d. reprezintă o constantă istoric-universală inutil de con testat. Și chiar de glosat. E de acceptat și administrat în funcție de contextul energiilor angajate. Ca paseist (să zic arheofil?), citez ori de câte ori am ocazia
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]