512 matches
-
Am trecut prin mai multe sate, Mañeru, Ciraqui, Lorca, Villatuerta, iar la ora 14 am ajuns în frumoasa localitate Estella. Are, cred, vreo 10 hoteluri, hanuri și trei albergue pentru pelerini. în seara aceasta m-am plimbat prin localitate, admirând costumația populară a tuturor vânzătorilor din magazine, baruri și restaurante. Sunt zilele portului popular. Dintr- un magazin de încălțăminte mi-am cumpărat o pereche de sandale mai bune pentru mers decât cele pe care le am. Sper să fie mai bune
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
se trezește nici când în dormitor își face apariția un grup de tinere spanioloaice ce abia au coborât de pe bicicletă. Ca orice spaniol adevărat și ele sunt pline de viață, vorbesc și gesticulează neîncetat în timp ce se dezbracă de costumația specifică bicicliștilor îndreptându-se apoi spre dușuri. Jos, în fața hanului alți pelerini stau la taclale la o bere sau un suc. - Merg și aici să văd biserica dar este închisă, iar un afiș pus pe ușă spune că pot apela
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
poartă peste un pod lângă care localnicii au construit un fel de baraj care a format o piscină enormă, în care văd un bărbat atletic înnotând. Am ispita de a-i urma exemplul, dar îmi aduc aminte că nu am costumație de baie, așa că nu-mi rămâne decât să merg mai departe. Și această localitate este frumoasă, cochetă chiar, curată, și-mi face plăcere să trec prin ea. Mă opresc în centru pentru a cumpăra câteva fructe și a face o
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
dar nu au găsit cazare și s-au întors aici. în fața hanului, toate mesele sunt pline, atmosfera s-a mai răcorit și toți se întăresc cu câte ceva de la bar. Sunt mai mulți bicicliști pe care-i remarci imediat după costumația specifică, sunt și mulți tineri italieni, spanioli, două doamne ce vorbesc limba maghiară, iar de curând s-au întors din - vârful muntelui și prietenii mei italieni Silvia, Clara și Iacopo. în zare se văd pe vârf mai multe antene sau
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
deși tălpile picioarelor mă dureau rău de tot. Ceea ce mai remarc este numărul crescând al pelerinilor pe camino. Sunt mulți copii cu rucsăcele pe spate, vorbind zgomotos si gesticulând. Sunt și mulți tineri, băieți și - fete. îți dai seama după costumație, culoarea pielii picioarelor sau după mers că abia au început acest drum. Mă impresionează rucsacele imense ale unora, parcă au fugit cu tot ce au putut din fața frontului. întâlnesc mulți italieni, între care un grup numeros de scoutiști, ce au
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
poponarii care pozau și chițăiau Într-un colț În curte. Drogații erau adunați la un loc, vorbeau și gesticulau În felul lor tipic. Drogații poartă toți pălării, În cazul În care au. Toți arată la fel, ca și cum ar purta o costumație identică Într-un fel ciudat, care scapă unei corespondențe precis formulabile. Marfa i-a Însemnat pe toți cu pecetea ei inconfundabilă. Ike mi-a zis că deținuții fură adesea pantalonii de pe nou-veniți. - Așa o pegră-i adunată aici! Am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
au reumplut în zilele Festivalului, când bucureștenii, obișnuiți cu cenușiul apăsător în care viețuiau de câțiva ani, s-au trezit pe negândite într-un oraș plin de animație și, pe deasupra, cosmopolit. Tineri de pe toate continentele, albi, negri, galbeni, înveșmântați în costumații specifice, glăsuind în toate soiurile de idiomuri, cutreierau buimăcita noastră capitală, piețele, parcurile și stadioanele, unde cântau și dansau până noaptea târziu. La mai fiecare răspântie fuseseră înălțate estrade drapate în alb și albastru, culorile tinereții, pe ele producându-se
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
total eronată că Farmacistu ăsta e cine știe ce chiabur care a agonisit averi pe spinarea poporului. În seara aia, a venit și popa la mine și m-a luat cu blândețe. Nu umbla în anteriu, sau cum s-o fi numind costumația lui, ci călărea o mobră sau o capră, cum i se mai zicea, și, astfel costumat, aducea mai degrabă cu un motociclist din cine știe ce bandă care terorizează periferiile metropolelor. - Lasă, bă, tu să-ți vezi de scris! Nu contează ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fenomenul socio-cultural numit de antropologi ethnic melting pot). Este ceea ce observă călătorul german Ganz pe străzile pestrițe ale Bucureștiului de Început de veac XX : „Acolo unde țiganii, turcii, armenii și bulgarii Își pot vedea nestingheriți de ocupațiile lor, abordând o costumație bătătoare la ochi, nici evreul nu poate să pară izbitor de străin. [Evreul] nu e băgat În seamă și acesta-i cel mai bun lucru pe care și-l poate dori” (Reiseskizzen aus Rumänien, 1903). Când vorbește despre „adevăratul popor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cimitir evreiesc <endnote id=" (872)"/>. Un semn de prosperitate și de noroc pentru noua familie poloneză este purtarea de către mireasă a unui lucru „Împrumutat de la un evreu” sau prezența la nuntă a unor persoane care dansează mascate În evrei (cu costumație și Înfățișare tradiționale) <endnote id="(70, p. 162)"/>. Cel mai adesea Însă, cavalerul de onoare sau un alt prieten al mirelui se maschează Într-un negustor ambulant evreu (barbă lungă din câlți, caftan negru, un sac În spate etc.). Vorbind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
del Alma. Revenim în Iquitos, mergem la hotel să-mi rezerv camera pentru următoarea săptămână și cu puțin înainte de ora trei după amiază ne așezăm nerăbdători în sala de conferință. Prezentările sunt inedite, prezentatorii reflectă audiența: profesiile cele mai variate, costumațiile cele mai pestrițe. Numitorul comun: interesul pentru lumea spirituală. Către ora unu dimineața prima zi de conferință ia sfârșit. Urc cu Grazyna într-un mototaxi, facem schimb de impresii și ea este la fel de bulversată de multitudinea de informații ajungem la
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
procesului în sine. Intru prin țări necunoscute, în timpuri trecute sau viitoare, mă plimb printre piramide, văd oameni costumați ca în deșerturile egiptene, merg prin alte locuri, unele clar pe Terra, altele parcă nu sunt atât de sigură... Recunosc, uneori, costumații specifice unui loc sau unei epoci pe care mi le amintesc din filme sau din cărțile de istorie, intru în fiecare scenă, petrec ceva ce pare mult timp, trăiesc, iubesc în locul respectiv, apoi timpul este condensat într-o clipire și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
sunt cei ascunși în mantia modestiei și a normalității. În toate domeniile, nu doar în cel spiritual, dar poate mai ales în cel spiritual. Gândul îmi fuge la Carlos, șamanul ecuadorian din prima călătorie care a alergat să-și pună costumația de șaman pentru a impune respect vizitatorilor din armată. Haina îl face pe om??! Următorul stop: Tarapoto, orășelul mic al lui Jorge, situat mai către Vest, tot în Amazonas. Stau în La Patarashca , un hotel restaurant situat chiar în centru
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
le faisceau de ténèbres qui provient de son temps”. „Contemporan este cel care primește în plină figură fasciculul de întuneric al epocii sale.” (trad. mea, A.M.) În primul caz, opera lui Caragiale oferă mereu acest subtil ecart, ea pare în ciuda costumației belle époque mereu actuală, te scoate în afara timpului nu numai al lumii lui Caragiale, dar și al propriului tău timp. Însă ceea ce îl face pe Caragiale „contemporanul nostru” este mai ales a doua trăsătură, capacitatea de reda privirii prin opera
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cu țilindru, cu un baston de păr nodoros și cu mănuși - și dăduse și cu parfum”. Eleganța, ferchezuiala, scot în evi- dență un bărbat atent la detalii și nu neapărat nesigur pe el în spațiul social. Pe de altă parte, costumația constituie o replică modernă la carnavalesc. Mișu apare cum spune Mateiu Caragiale despre Pașadia în Craii de Curtea‑Veche, „ferchezuit la deznădejde”. Genul acesta de eleganță exce- sivă împinge costumația spre deghizament. Cel de-al doilea episod evoluează însă dramatic
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nesigur pe el în spațiul social. Pe de altă parte, costumația constituie o replică modernă la carnavalesc. Mișu apare cum spune Mateiu Caragiale despre Pașadia în Craii de Curtea‑Veche, „ferchezuit la deznădejde”. Genul acesta de eleganță exce- sivă împinge costumația spre deghizament. Cel de-al doilea episod evoluează însă dramatic, apariția inopinată a lui Mitică luând prin surprindere cuplul de amanți determină o reacție promptă și neașteptată din partea lui Mișu care-l lovește pe rival cu bastonul în cap omorându
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cca 700000 de dolari, "subvențiile" din reclame, donații, sponsorizări private etc. atingând însă câteva milioane de dolari pentru școlile cele mai titrate. (De reținut că, de regulă, fiecare membru al unei școli își suportă din propriul buzunar cheltuielile legate de costumație, acestea putând ajunge chiar la 1000 de dolari nu și în cazul "frumoaselor", îmbrăcate doar în... bikini!). După defilarea pe Sambodrom, carnavalul continuă pe străzi și pe plaje, precum și în unele localuri specializate în "baluri deochiate" de travestiți și alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a putea fi purtate de niște doamne onorabile, „se sont permis d’exposer des théories égalitaires du plus mauvais goût“ (au Îndrăznit să expună teorii egalitare de cel mai prost gust); a spus că era prea târziu să comande alte costumații și că fiicele ei nu s-au mai dus la bal; l-a acuzat pe le huissier și pe acoliții lui că ei stăteau tolăniți pe scaune moi În timp ce pe doamne le-au invitat să șadă pe niște scaune tari
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
între voci, ca și repertoriul ales. Momentul folk, pregătit de prof. Lucian Moraru, emoționant și calitativ, a realizat legătura cu un reușit recital de poezie, Cântarea cântărilor, coordonat cu minuțiozitate de prof. dr. Lucia Munteanu. Diferențierea dintre epocile evocate prin costumație, deși sumară, dar adecvată, a întregit nota de seriozitate și competență profesională. De asemeni, suportul muzical din Concertele brandemburgice de J. S. Bach, discret și bine ales, s-a constituit într-un moment reușit de elevație spirituală. Corul Basileus al
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Sparrow (personaj picaresc inventat de talentații scenariști Ted Elliott și Terry Rossio) și a echipajului său de pirați de pe corabia Black Pearl, în gross plan, filmul lui Verbinski a pus în fundal mai toate elementele care țin de imaginarul marinpirateresc : costumații complexe, simboluri oculte, aventuri pe insule luxuriante, bătălii navale, călătorii în lumea morților, spectrul macabru al blestemelor, o comoară ascunsă în peșteră, un cufăr râvnit, o hartă și o busolă fermecată, o fântână a tinereții, dispute între pirați, mazilirea prin
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
spânzure de catarg pentru nesupunere, ghi cim în Spânu un ins inteligent, violent, ambițios și însetat de putere. El nu are nici picior de lemn, nici mână terminată în cârlig, nici papagal pe umăr, nici tricorn și redingotă, nici altă costumație cunoscută în literatura occidentală de profil. Structural levantin, ni l-am putea imagina în viața de zi cu zi, atunci când nu urmărește ceva anume, îmbrăcat în straie orientale, cu turban, șiac, vestă, șalvari și cizme cu botul ascuțit și întors
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
filme, însă, au proiectat eroii de care Occidentul de după Secolul Luminilor a avut nevoie, indivizi care n-au riscat nimic, ficțional vorbind, căci au câștigat întotdeauna, spre satisfacția admiratorilor lor. Și astăzi, portretul clasic unui pirat implică un metisaj între costumația aristocratică a secolului al XVIII-lea (tricorn, redingotă cu nasturi mari, pantaloni trei sferturi, cizme înalte sau pantofi cu catarame) și cea a rebelilor marini fără cauză (centură lată, pantaloni largi, cap acoperit de eșarfă, sabie scurtă, pistol, cămașă descheiată
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
centură lată, pantaloni largi, cap acoperit de eșarfă, sabie scurtă, pistol, cămașă descheiată la piept, barbă, ochi acoperit, o mână sau un picior cu proteză). Îl recunoaștem oriunde, în producțiile occidentale de gen, în cărți, filme, benzi desenate, animații, reclame, costumații de carnaval. Mixtura vestimentară divers colo rată a piraților e atât semnul indiferenței la eticheta socială (în special la cea aristocratică, disprețuită profund și repudiată prin opțiunea pentru piraterie), cât și al epatării revoltate, cu mijloace transnaționale, la îndemână și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
individualitatea lui e puternică. El e disimulat, blazat, cunoscător al slăbiciunilor umane, hotărât și răbdător. Tăierea boierilor e purtare de criminal fanatic într-o privință, de om politic rece într-alta. Tabloul respectiv e al unui colorist îndrăzneț, amestecător de costumații pitorești, de sânge și lividități. Drama lui Moțoc, soi de Polonius, curtean lingușitor și poltron, predat de vodă furiei populare, formează un al doilea act puternic. Dezorientarea vulgului și hotărârea lui irațională de a cere "capul lui Moțoc" sunt de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
autor, e o piesă slabă, care, misogină și ea, ține să arate gradul de perversitate al unei femei. Mitică Popescu, comedie puțin mai sprintenă, se silește a defini pe bucureșteanul "Mitică". Mult mai dinamic e micul Act venețian, repetând în costumație situații din Patima roșie. Cellino, soi de Rudy, trece prin sudorile morții din cauza ferocității dragostei Altei, care-și ucide soțul, un fel de Castriș, sub ochii lui, spre a evita scena indignării maritale. Dar cea mai profundă operă este Danton
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]