9,644 matches
-
care nu sunt legate de activitatea normală, curentă de producție și desfacere sau financiară a întreprinderii și care se referă fie la operațiuni de gestiune, fie la operațiuni de capital, cum sunt: despăgubiri și penalități încasate, venituri din vânzarea activelor, cota-parte din subvenția pentru investiții virată la alte venituri, donații, salarii neridicate prescrise și alte venituri excepționale. Contabilitatea veniturilor din diminuarea și/sau anularea provizioanelor. Diminuarea sau anularea provizioanelor se înregistrează la venituri din activitatea de exploatare, activitatea financiară sau excepțională
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
prețului, precum și, dacă este cazul, daune-interese. (5) Atunci când un coproprietar a vândut bunul proprietate comună și ulterior nu asigură transmiterea proprietății întregului bun către cumpărător, acesta din urmă poate cere, pe lângă daune-interese, la alegerea sa, fie reducerea prețului proporțional cu cota-parte pe care nu a dobândit-o, fie rezoluțiunea contractului în cazul în care nu ar fi cumpărat dacă ar fi știut că nu va dobândi proprietatea întregului bun. (6) În cazurile prevăzute la alin. (4) și (5), întinderea daunelor-interese se
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
civ instituie prezumția că fiecare soț a aportat la capitalul social jumătate din valoarea bunului. Este prezumția legală simplă instituită prin dispozițiile art 357 C.civ. privind contribuția legală la dobândirea bunurilor comune. Bineînțeles, soții pot stabili prin convenție alte cote-părți de contribuție la capitalului social. În această situație părțile sociale sau acțiunile sunt bunuri proprii ale fiecărui asociat, iar dividendele generate de acestea vor fi tot bunuri proprii. d) Situația bunurilor proprietate pe cote-părți. Asociații coproprietari ai unui bun proprietate
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
soții pot stabili prin convenție alte cote-părți de contribuție la capitalului social. În această situație părțile sociale sau acțiunile sunt bunuri proprii ale fiecărui asociat, iar dividendele generate de acestea vor fi tot bunuri proprii. d) Situația bunurilor proprietate pe cote-părți. Asociații coproprietari ai unui bun proprietate comună pe cote părți pot aduce bunul ca aport la capitalul social. În acest caz potrivit art. 83 din L.S.C. și a art. 1900 C.civ, asociații sunt ținuți solidar să-și îndeplinească obligația
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
83 din L.S.C. și a art. 1900 C.civ, asociații sunt ținuți solidar să-și îndeplinească obligația de vărsare a aportului prin predarea efectivă a bunului către societate. Dacă bunul subscris ca aport constituie obiect al dreptului de proprietate pe cote-părți, este necesar acordul expres al tuturor coproprietarilor, chiar dacă numai unul dintre coproprietari subscrie aportul și dobândește calitatea de asociat, deoarece este obligatoriu să fie transferat societății întreg dreptul de proprietate asupra bunului. Prin exprimarea consimțământului lor respectivii coproprietari nu dobândesc
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
fi și reprezentantul, mandatarul celorlalți coproprietari pentru exercitarea drepturilor societare. Din art. 65 alin. 1 din L.S.C. care vorbește despre "bunurile constituite ca aport" rezultă că unicul titular al dreptului de proprietate nu va putea subscrie ca aport numai o cotă-parte din acest drept și să păstreze pentru sine sau să transfere celelalte părți altor persoane. Din analiza comparativă a art. 83 și a art. 102 alin. 2, 3 și 4 din L.S.C.54 se apreciază că55 legiuitorul vizează, în cazul
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
a art. 102 alin. 2, 3 și 4 din L.S.C.54 se apreciază că55 legiuitorul vizează, în cazul societății în nume colectiv și a societății în comandită simplă numai ipoteza în care bunurile aduse ca aport sunt proprietatea comună pe cote-părți fie a mai multor persoane care dobândesc calitatea de asociați fie a moștenitorilor unui asociat decedat fie situația acelora care au dobândit prin cesiune partea socială. e) Atacarea actului subscrierii aportului. Creditorii asociatului pot ataca actului subscrierii în mai multe
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de a folosi de economia ce ar putea rezulta din activitatea desfășurată. Profitul reprezintă un câștig evaluabil în bani rezultat din orice activitate economică. Beneficiile pot consta nu numai în sume de bani ci și în alte bunuri materiale 71. Cota-parte din profit ce se plătește fiecărui asociat constituie dividend. Dividendul este orice distribuire în bani sau în natură, în favoarea asociaților, din profitul stabilit pe baza bilanțului contabil și a contului de profit și pierderi. Societatea este obligată ca să achite aceste
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de aport după care se poate realiza, eventual o reducere a capitalului social. Constituie infracțiune îndeplinirea hotărârii adunării generale referitoare la reducerea capitalului social, fără ca asociații să fi fost executați pentru efectuarea vărsământului datorat; b) restituirea către actionari a unei cote-părți din aporturi, proporțională cu reducerea capitalului social și calculată egal pentru fiecare acțiune sau parte socială; aceasta poate interveni și atunci când societatea prosperă dar capitalul depășește necesarul de resurse pentru realizarea obiectului social. Pentru deblocarea acestui capital în exces și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
cheie ale creșterii competitivității / 112 3.6. Noul regim de protecție a drepturilor de autor / 117 Capitolul 4. Renovarea sistemului de finanțare a cercetării-dezvoltării- inovării și efectele în plan comercial. Studiu comparativ România celelalte state membre U.E. / 121 4.1. Cota-parte din PIB alocată cercetării-dezvoltării-inovării în statele membre U.E. / 121 4.2. Necesitatea creșterii aportului sectorului privat la finanțarea cercetării-dezvoltării-inovării în U.E. / 136 4.3. Uniunea Inovării veritabilă reformă structurală a finanțării cercetării-dezvoltării-inovării / 139 4.4. Dinamica investițiilor în cercetare-dezvoltare-inovare în
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
pe fonduri publice și pe fonduri private. Dacă fondurile publice reprezintă o necesitate pentru crearea unei baze solide a acestui sector, pe acest eșafodaj, fondurile private dezvoltă cercetarea și inovarea, pornind de la așteptarea legitimă de a obține profit. 4.1. Cota-parte din PIB alocată cercetării-dezvoltării-inovării în statele membre U.E. În perspectivă dinamică, creșterea cotei-părți din PIB destinată sectorului cercetare-dezvoltare-inovare reprezintă un factor care facilitează schimbările structurale 167. Creșterea potențialului inovativ al unui stat induce creșterea productivității și, pe cale de consecință a
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
pentru crearea unei baze solide a acestui sector, pe acest eșafodaj, fondurile private dezvoltă cercetarea și inovarea, pornind de la așteptarea legitimă de a obține profit. 4.1. Cota-parte din PIB alocată cercetării-dezvoltării-inovării în statele membre U.E. În perspectivă dinamică, creșterea cotei-părți din PIB destinată sectorului cercetare-dezvoltare-inovare reprezintă un factor care facilitează schimbările structurale 167. Creșterea potențialului inovativ al unui stat induce creșterea productivității și, pe cale de consecință a competitivității și a creșterii economice. Pe cale de consecință, lipsa unei finanțări substanțiale pentru
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
fiecare stat membru să aloce 3% din PIB sectorului cercetării-dezvoltării-inovării, din care 1% din finanțări din sectorul public și 2% din finanțări din sectorul privat este îndeplinit diferențiat de către unele state membre U.E. sau neîndeplinit de către alte state europene. Analiza cotei-părți din PIB alocată cercetării-dezvoltării-inovării, atât de diferențiată în statele membre U.E., evidențiază discrepanțe majore între statele membre ale Uniunii Europene, diferențe care se reflectă și în ceea ce privește măsurile de politică națională în acest sector. Sintetizând situația statelor membre ale Uniunii Europene
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
diferențiată în statele membre U.E., evidențiază discrepanțe majore între statele membre ale Uniunii Europene, diferențe care se reflectă și în ceea ce privește măsurile de politică națională în acest sector. Sintetizând situația statelor membre ale Uniunii Europene din rapoartele privind politica inovațională, analizând cota-parte din PIB alocată sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare, cu relevarea provocărilor cărora trebuie să le facă față și cu evidențiarea reușitelor ori a eșecurilor în domeniu, identificăm: liderii în materie de inovații Danemarca, Finlanda, Germania, Suedia; promotorii în inovații Austria, Belgia, Estonia
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
care trebuie să recupereze un puternic decalaj Bulgaria, Letonia, România. Diferențierea dintre aceste grupuri caracteristice este conferită de poziționarea diferită față de cota- parte din PIB alocată sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare, corobarată cu măsurile de dezvoltare a cercetării și a inovării. Media cotei-părți din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare la nivelul statelor membre U.E. este de 1,67%. Grupul statelor membre U.E. care se detașează prin măsuri active de cercetare-dezvoltare-inovare, coroborate cu o cotă-parte din PIB care depășește cu mult media Uniunii Europene atingând targetul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
corobarată cu măsurile de dezvoltare a cercetării și a inovării. Media cotei-părți din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare la nivelul statelor membre U.E. este de 1,67%. Grupul statelor membre U.E. care se detașează prin măsuri active de cercetare-dezvoltare-inovare, coroborate cu o cotă-parte din PIB care depășește cu mult media Uniunii Europene atingând targetul stabilit la Lisabona, dau substanță liderilor europeni în materie de inovații. Tabelul nr. 4.1. Liderii inovaționali europeni State Membre U.E. lideri în inovații Cota-parte din PIB pentru CDI
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
cercetare-dezvoltare-inovare, coroborate cu o cotă-parte din PIB care depășește cu mult media Uniunii Europene atingând targetul stabilit la Lisabona, dau substanță liderilor europeni în materie de inovații. Tabelul nr. 4.1. Liderii inovaționali europeni State Membre U.E. lideri în inovații Cota-parte din PIB pentru CDI Măsuri proprii de activizare a sectorului cercetare-dezvoltare-inovare Finlanda 3,87 % - reforma sistemului național de învățământ, cu accent pe dezvoltarea învățământului universitar; - dezvoltarea de parteneriate între sectorul industrial și cel academic. Suedia 3,42 % - dezvoltarea de linii
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
un comportament inovațional, de cercetare și de dezvoltare specific. Se înscriu în acest grup: Austria, Franța, Slovenia, Belgia, Olanda, Irlanda, Marea Britanie, Luxemburg și Estonia. Tabelul nr. 4.2. Statele membre U.E. promotoare ale inovațiilor State Membre U.E. promotori ai inovațiilor Cota-parte din PIB pentru CDI Măsuri caracteristice de promovare a sectorului cercetare-dezvoltare-inovare Austria 2,76 % - creșterea mărimii cotei-părți din PIB alocate sectorului cercetare-dezvoltare-inovare; - susținerea întreprinderilor inovative mici și mijlocii, prin deschiderea de linii de creditare specifice, dar și prin creșterea gradului
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Belgia, Olanda, Irlanda, Marea Britanie, Luxemburg și Estonia. Tabelul nr. 4.2. Statele membre U.E. promotoare ale inovațiilor State Membre U.E. promotori ai inovațiilor Cota-parte din PIB pentru CDI Măsuri caracteristice de promovare a sectorului cercetare-dezvoltare-inovare Austria 2,76 % - creșterea mărimii cotei-părți din PIB alocate sectorului cercetare-dezvoltare-inovare; - susținerea întreprinderilor inovative mici și mijlocii, prin deschiderea de linii de creditare specifice, dar și prin creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene. Franța 2,26% - modernizarea cadrului legal pentru sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare; - facilități fiscale
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
speculat în viitor 179. În statele europene promotoare ale inovațiilor, remarcăm o contaminare a politicii de cercetare-dezvoltare-inovare cu elemente caracteristice statelor europene lideri inovaționali (promovarea parteneriatelor cercetare industrie), alături de o serie de elemente caracteristice. Creșterea gradului de conștientizare a importanței cotei-părți din PIB alocate acestui sector se traduce prin creșteri graduale ale acesteia, dar și prin dezvoltarea politicilor educaționale, precum și prin măsuri de stimulare fiscală a acestui sector. Cota-parte din PIB destinată acestui sector tinde adesea să depășească media U.E. Inovatorii
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
alături de o serie de elemente caracteristice. Creșterea gradului de conștientizare a importanței cotei-părți din PIB alocate acestui sector se traduce prin creșteri graduale ale acesteia, dar și prin dezvoltarea politicilor educaționale, precum și prin măsuri de stimulare fiscală a acestui sector. Cota-parte din PIB destinată acestui sector tinde adesea să depășească media U.E. Inovatorii moderați (Cehia, Cipru, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania) se concentrează pe recuperarea decalajelor față de statele membre U.E. promotoare a inovațiilor, urmărind să intre în
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
sistem universitar cu tradiție, însă nu excelează la capitolul întreprinderi inovative. Astfel, doar una din cinci companii din acest stat este inovativă, fiind necesare noi eforturi în acest sens. Lituania se află printre inovatorii moderați ai Uniunii Europene cu o cotă-parte de 0,79% din PIB pentru sectorul cercetare-dezvoltare-inovare. Numai câteva sectoare economice au o oarecare capacitate inovativă: industria de mașini și de echipament, servicii optice și medicale, industria farmaceutică și a calculatoarelor. Se adaugă și numărul redus al brevetelor de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
procesul inovativ și de cercetare, ruptura dintre sistemul educațional și întreprinderi, corelate cu inexistența unei politici pentru acest sector 185, fac explicabil faptul că actuala criză economică nu are niciun efect asupra politicii inovaționale în acest stat. Caracterizate printr-o cotă-parte din PIB situată sub media statelor membre U.E., o parte dintre statele inovatoare moderate europene au fost anterior în grupul statelor care aveau de recuperat decalaje evidente față de media statelor inovative ale Uniunii Europene. De altfel, ca procent din PIB
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
și mai mult sectorul industrial, deteriorând comportamentul întreprinderilor și a managerilor acestora, care s-au văzut nevoiți să taie, la propriu, cheltuielile pe care le făceau anterior în inovări, în produse și tehnologii noi. Decalajele dintre statele membre U.E. în ceea ce privește cota-parte din PIB alocată cercetării-dezvoltării-inovării și modul în care este implementată politica în acest sector, explică starea de fapt actuală: din cei aproximativ 500 milioane de locuitori ai U.E., 32 milioane europeni (din care 22 milioane de români) trăiesc în state
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
exploatarea economică a rezultatelor cercetării; schimbarea accentului dinspre finanțarea întreprinderilor mari spre susținerea întreprinderilor mici și mijlocii; creșterea importanței sectorului privat în finanțarea cercetării-dezvoltării-inovării. 4.2. Necesitatea creșterii aportului sectorului privat la finanțarea cercetării-dezvoltării-inovării în U.E. După cum am constatat, în cadrul cotei-părți din PIB-ul statelor membre ale U.E. la finanțarea sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare, un rol important îl are ponderea sectorului privat. Firesc, există o legătură de cauzalitate între finanțarea sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare și inovarea dinspre întreprinderile cu capital privat. Obstacolele, uneori
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]