3,317 matches
-
cu aceeași ardoare. Deseori trimiteam articole și poezii la ziarul din Baia Mare, la „Gazeta Literară” din București sau la „Tribuna” din Cluj. Multe dim acestea au fost publicate spre bucuria „autorului”! Ne duceam, împreună cu soția, iarna, pe o vreme de crăpau lemnele de frig, la un cenaclu din Satu Mare, condus de poetul Petre Got. Desigur, nu ocoleam nici Baia Mare, unde eram atras sufletește de cenaclul „Nord” - înființat de mine, de poetul Vasile Radu Ghenceanu și pictorul Mihai Olos. George ROCA: În
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
urs pe care-l înveți să joace pe tabla înroșită pe plită n-are principii numai capricii și dă tare cu gârbaciul că m-a adus pe mine cârpaciul să fac nu ce vreau ci ce-i place Degeaba îmi crapă pielea degeaba îmi urlă țeasta: ce fel de viață e asta?! că nu știu ce să mai fac dar nici nu-mi vine să tac! Referință Bibliografică: Lasă-mă în pace, zgâtie! / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 384, Anul
LASĂ-MĂ ÎN PACE, ZGÂTIE! de ION UNTARU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Lasa_ma_in_pace_zgatie_ion_untaru_1326966554.html [Corola-blog/BlogPost/361382_a_362711]
-
de reparații (manoperă, materiale, transport, etc.) s-au ridicat la peste 7 milioane lei (la valoarea leului din acea vreme). Pe 9 noiembrie 1940, după cutremurul înspăimântător din acea zi, școala a fost grav avariată: parte din ziduri au fost crăpate, unele sobe dărâmate, geamurile făcute țăndări, fiind afectate cu deosebire sălile situate la etaj. Dată fiind situația, cursurile școlare în sălile de la etaj sunt suspendate, este refăcut întregul program al școlii, astfel încât orele de program școlar al elevilor se desfășoară
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_viii_.html [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
mâinile, iar apoi, o să mă omoare. Mi-au mai zis, în bătaie de joc, că le-au făcut un serviciu alor mei, că mai întâi i-au omorât și că abia apoi le-au tăiat mâinile. Îmi venea să le crăp capurile și să le joc cadavrele în picioare. Ce mă durea, în afara faptului că mi-au ucis familia? Mă durea că majoritatea celor din Force Publique erau congolezi, unii erau chiar din tribul meu, se vânduseră ca să-și păzească pielea
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Congolezul_juma_ciprian_alexandrescu_1357920588.html [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
a delapidat fondurile dedicate bolnavilor, al doilea a distrus viețile a zeci de copii prin experimente neautorizate. Și cum a fost posibil să se ajungă aici? Cum a fost posibil ca un impostor care tratează o simplă luxație la șold crăpând bazinul unui copil și punându-i un implant din ceramică și sticlă, să fie considerat cel mai bun ortoped din România, „medicul care face miracole”? Societatea în care Mengele devine Sfântul Petru, iar Burnei Dumnezeu - aceasta este distopia adusă în
Medicii care suferă de sindromul Burnei-Dumnezeu. „Mi s-a spus că sunt impertinentă, că nu are dreptul o puştoaică să pună la îndoială decizia medicului” by https://republica.ro/medicii-care-sufera-de-sindromul-burnei-dumnezeu-zmi-s-a-spus-ca-sunt-impertinenta-ca-nu-are-dreptul-o [Corola-blog/BlogPost/338046_a_339375]
-
III pl.: ćeksinl`er; girsinl`er; ćalïśsïnl`ar; pallasïnl`ar [ćek- a pleca; gir- a intra; ćalïś- a munci; palla- a crăpa (verbe intranzitive)] P. III sg. și p. III pl. au formele de prez. conj. popular turcesc, ce folosește imperativul. P. II pl. reproduce forma de p. III pl., imitând verbele de conjugarea rromă. P. I pl. provine dintr-o formă
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496931098.html [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
-
200]. Sentința judecății universale este definitivă[201] și Tertulian caută s-o demonstreze prin analogia cu vulcanii de pe pământ: „Cei mai înalți munți se despică sub presiunea focului din interiorul lor și ceea ce ne dovedește veșnicia judecății, oricât s-ar crăpa ei, oricât s-ar măcina, niciodată nu se sfârșesc”[202]. Oricum, judecata are o „rânduială îngrozitoare”[203], poate de aceea în termeni liturgici ea se numește „înfricoșătoarea judecată”. Criteriul judecății este cât se poate de drept potrivit lui Minucius Felix: „Dumnezeu
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ÎN CĂUTAREA LUI DUMNEZEU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 221 din 09 august 2011 Toate Articolele Autorului În căutarea lui Dumnezeu Soarele crăpase cu lama razelor usturător de luminoase Piersica dimineții ce-și scurgea zeama galbenă peste mine, Eu îmi luasem picioarele în cârcă să-L caut în orele rămase Pe Dumnezeul meu ce-L simt aproape, dar nu vine. Se lăsase o
ÎN CĂUTAREA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/In_cautarea_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/348252_a_349581]
-
unde dracu’ îi situat pe planetă ? Auzi, O.Z.N. - uri și civilizații extraterestre, tare de tot, colac peste pupăză, viață spirituală după moarte ? Mai aveți și alte cretinisme capitaliste dintr-astea ? Remus transpira din abundență. - Ce moarte, măi, civicule ? După ce ai crăpat, gata, nimicul. De ce p... mea crezi că vrem să trăim bine aici pe Pământ ? Ești tâmpit ! Eu n-aș da o viață, cum dracu’ îi spuneți voi, spirituală, pentru asta de acum. Mă, voi sunteți agitatori capitaliști ! La școală n-
A FI COMUNIST E LUCRU MARE, DAR A FI OM O ÎNTÂMPLARE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1466803512.html [Corola-blog/BlogPost/375882_a_377211]
-
încet. Dar ea nu e nici a lui, e a nimănui. E a vântului și, poate, ea de fapt nici Nu-i!... Dă-te jos din pat, uită ce e de uitat, pac-pac, mac- mac... Viorile cântă, pe când tac. A crăpat un drac ! Care nu sunt eu... Simplu, e-un dicteu...! ---------------------------- Roni CĂCIULARU Petah Tikva, Israel 21 noiembrie 2016 Referință Bibliografică: Roni CĂCIULARU - CHESTIA CU PAC, MAC ȘI TAC! (DICTEU) / Roni Căciularu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2158, Anul VI
CHESTIA CU PAC, MAC ŞI TAC! (DICTEU) de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1480229446.html [Corola-blog/BlogPost/366981_a_368310]
-
fără vârstă și... stingher. Orbecăiesc cu palmele pe un geam de gheață; ce mică-i casa astăzi: monumentul meu de lacrimi și o fostă viață. Anotimpurile acum o tot condamnă, nu se mai întorc nici păsări plecate astă-toamnă. Vatra e crăpată, nu-i nici miros de pâine, ascult cum plânge lanțul fostului meu câine. Vară, tu, cu lungi vacanțe, nu are rost ca să mai vii, eu am rămas un țurțure, să știi! Și picur printre anii acestor zile reci pășind, pășind
NUMĂRĂ-ŢI IZVOARELE! de STELIAN PLATON în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Numara_ti_izvoarele_.html [Corola-blog/BlogPost/350743_a_352072]
-
Articolele Autorului Ca la noi, la români! A reușit să se înalțe la cer, așa simte el românul, cu curul... Sunt sus de tot, peste toți și pe voi vă văd mici și umili. Eu, nene, mi-am lepădat tălpile crăpate din colbul bătăturii și al uliței, apoi m-am și purificat pe asfaltul impecabil al autoband ulilor românești. România miroase a noi, uni zic: " a oi și-a capre", sunt dejecții, torente, burniță și barbarie scuipate peste Daci, și, acceptate
CA LA NOI, LA ROMÂNI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1453980025.html [Corola-blog/BlogPost/363604_a_364933]
-
nimic până dimineața * am avut o iubită care semăna a ogar hămesit îmi transpirau palmele așteptând-o mereu să se întoarcă din lungile ei amețeli dragostea noastră era ceva ca o vânătoare regească avea buzele aspre și luminoase sentimentele ne crăpau pe la colțuri îmi făcusem cuib în triunghiul liniștii descris de gâtul, umărul și sânul ei stâng și ne iubeam atât de intens încât simțeam sângele scârțâindu-ne în vene, copleșitor "mă ucizi ca un luceafăr"- spunea parcă plecăm la război
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/claudia_priefer_1410500908.html [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]
-
ochii altuia / cum se-ntoarce gîndul meu spre tine,/ de data asta chiar port podoabe și mirodenii / întocmai ca un personaj din Kobo Abe / o porțiune de palmă, de încheietură,/ un nor subțire peste fața lunii / la ceasul cînd se crapă de ziuă / aș putea oare să nu mă simt fermecată ? / un suspin, ai zis, nu eram sigură.../ precum tînguirea muezinului / în dimineți care ard cu atăta sfială / încheietura de taină a gîndurilor” (Dincolo, pînă la marginile timpului). Și nu întîmplător
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Culesul_fructelor_de_dupa_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
Acasă > Stihuri > Cugetare > ȘI-I MAI BUNI ȘI MAI BUNI, DICÂT BRÂNZĂ CU SMÂNTÂNI? Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Toată lumea știe că românii crapă pâine mai dihai decât orice nație! Până și fotbaliștii noștri i-au speriat pe străini cu câte coșuri de firimituri au ridicat de la masa lor. La fiel și mama îmi spunea, ia cu pani, uăi găujiosuli, ci nu ți mai
ȘI-I MAI BUNÎ ȘÎ MAI BUNÎ, DICÂT BRÂNZA CU SMÂNTÂNÎ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 by http://confluente.ro/george_safir_1433835533.html [Corola-blog/BlogPost/379827_a_381156]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SPRE PRIMĂVARĂ Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne, ce puternic ești! Și cum stăpânești Tu timpul, Cu grijă roata-i învârtești Și repede schimbi anotimpul. Ieri pietrele crăpau de ger, Crăiasa Zăpezii dansa în grădină, Azi soarele strălucește pe cer, Din ziua-ntunecată ai făcut lumină! Se va topi și ultima ninsoare Și, în curând, din lacrimile ei, Sub mângâierea razelor de soare Se umple câmpul cu ghiocei
SPRE PRIMĂVARĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1454968184.html [Corola-blog/BlogPost/383999_a_385328]
-
țipătul de disperare al puiului de lebadă, alergă repede la malul apei, apoi făcu imediat calea întoarsă și lătră la ușa paznicului, zgârâind tocul ușii cu ghearele, pentru a-i atrage atenția, determinând-ul să iasă afară în gerul ce crăpa pietrele. Nea Ghiță zis “Mami” după cum se adresa el fiecărui interlocutor, fost electromecanic la farul “Verde” trecut de șaptezeci de ani, păzea de ani de zile această clădire. Acum moțăia la căldura unui calorifer electric. Era cald și bine în
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Plansul_puiului_de_lebada_stan_virgil_1388576519.html [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
Ministrul Bostan. De când a fost pus în funcția de ministru al Comunicațiilor, a deschis gura o singură dată semnificativ: să zică o prostie. N-a vorbit de contractele de sute de milioane ale lui Sebastian Ghiță, de felul în care crapă sistemul informatic care deservește cardul de sănătate sau de plata electronică la Fisc, problema dlui Bostan era educația. Zicerea lui că e „o imbecilitate” ca profesorii să se plângă că au salarii mici i-a stricat premierului Cioloș cea mai
Câteva semne că Dacian Cioloș vrea să rămână by https://republica.ro/cateva-semne-ca-dacian-ciolos-vrea-sa-ramana [Corola-blog/BlogPost/338382_a_339711]
-
în birou. E trecut de ora cinci după-amiază ... am plecat de acasă pe la două ... am dus-o pe CrisLi la microbuz, pentru că trebuia să plece la București. Ea se chinuie pe acolo ... o mînă de om, numai suflet, iar eu crăp de ciudă că sînt izolat în văgăuna mea misterioasă, dar nu am ce face. Carina merită acest sacrificiu. Nu mai suportam ideea s-o văd jucîndu-se prin parcurile inundate de chiștoace, excremente de cîini, cutii de conserve, capace de bere
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
cumpără o vacă și că mai are timp să pună cartofi chiar dacă este secetă pentru că, explica el, numai dacă ar ploua vreo cincizeci de zile la rînd, s-ar satura pămîntul de apă, că era sec de atîția ani, îi crăpa sufletul de dor de ploaie reavănă pămîntului, dar el se va lupta din răsputeri, va căra apă cu căruța, iepele lui sînt deja puternice, și-a luat el de la gură, ca să bage porumb în ele, le strălucește părul ca soarele
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
în privința vocii, cum n-ar prea fi nici azi și cine știe dacă vor să mai fie, e interpretul Nicolae Furdui Iancu. Cine să-l creioneze pe acest chipeș ca un căpitan de haiduci, pe acest cântăreț cu voce care crapă pieptul muntelui și apleacă sub coroană gorunul, cine să-i explice cântecul dacă păsările tac și-l ascultă, cine să-i descrie portul, dacă zăpada-i cenușie față de bumbacul straielor sale, dacă nu are câmpul flori cum sunt broderiile straielor
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397648291.html [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
Mozaic > NU-I ZIUA TA, ȚARĂ! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului cică e ziua ta, fa, Românică... aiaiaiaiii, ce prefăcuți!... cum de nu cade cerul peste ei, cum de nu crapă să-i înghită pământul, mânca-i-ar ciorile și viermii! e ziua ta, ai?!... nu mai pot ei de ziua ta, doar ca să-și mai tragă un chiolhan, să-și afișeze decorațiile pe burțile lor pline de rahat, să mai
NU-I ZIUA TA, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/george_safir_1448785730.html [Corola-blog/BlogPost/374981_a_376310]
-
înspăimântător. Noroc că era vară și totul se zvânta repede. Exista atâta sete în pământ încât nici o cantitate de apă nu era suficientă pentru a-l sătura. A fost o perioadă destul de lungă de secetă și pământul începuse să se crape de puteai să-ți strecori degetele de copil prin crăpături. Se anunța și o iarnă la fel de grea pe cât a fost vara de secetoasă. Lângă via noastră ceapeul cultivase o solă cu ovăz. Cum umblam eu după fluturi și “mestecă”, o
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
țipătul de disperare al puiului de lebădă și alergă repede la malul apei. Apoi făcu imediat calea întoarsă și lătră la ușa paznicului, râcâind tocul ușii cu ghearele, pentru a-i atrage atenția acestuia să iasă afară, pe gerul care crăpa pietrele. Moș Ghiță zis „Mami” pentru că el așa le spunea tuturor când se adresa cuiva, și care păzea de ani de zile această clădire, moțăia la căldura unui calorifer electric. Era cald și bine în cameră. La un moment dat
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444382472.html [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
ocazia și ca o dulce amintire pentru cei care au trăit această emoție, următoarele versuri: „Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, / Auzi cum se frământă, plângând că se usucă, / Noianul rădăcinii - crescută-n patru vânturi - / Și chiar cum crapă-n ramuri, furiș, coaja pe nucă.” (Tablou de septembrie) Iată cum, din liniștea toamnei și Viscolul iernii, autorul ne introduce în alt plan și anume într-un „crivăț” sufletesc, dilematic, cel al iubirii de neam și țară. Zbaterile, rănile tot
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1488613344.html [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]