2,854 matches
-
G.Ivașcu vorbea patetic despre șocul pe care l-a avut când a aflat despre asasinarea premierului liberal I.G.Duca. A urmărit procesul intentat asasinilor și Gărzii de Fier și a condamnat solidarizarea unor intelectuali ca Nae Ionescu și Nichifor Crainic cu asasinii, prin mărturii în favoarea criminalilor și acuzații la adresa victimei. A rostit aprecieri cu substanță juridică împotriva deciziei completului de judecată. Într-o altă împrejurare, vorbind despre crimele politice ale lui Stalin și rolul nefast al procurorilor sovietici, Ivașcu s-
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
si de Valeriu Râpeanu 5, care este, în acelasi timp, si cel mai experimentat biograf si exeget al autorului romanului Dan. Întâmplarea, desigur, fericită m-a surprins, recent, prin descoperirea unei epistole, necunoscute până acum, trimisă poetului si eseistului Nichifor Crainic (n. 1889 - m. 1972), care, în timpul întâiului cataclism mondial, se afla la Iasi, ca o bună parte a intelectualității românesti, si colabora intens la ziarele locale - România si Neamul Românesc. Poetul Alexandru Vlahuță, poposind la Bârlad din cauza ororilor războiului, intervine
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
la d[octo]r. Dacă e în pat, dă adresa lui doctorului Dona11 și roagă-l să se ducă el să-l vadă, când o ieși în oraș pentru ceilalți clienți. Te sărut și te doresc, A. Vlahuță [Domnului Nichifor Crainic -La Redacția ziarului Neamul Românesc, Pasajul Banu, 3, Iași. Expediază Alexandru Vlahuță -Bârlad]. Note * Originalul acestei scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. I.E. Torouțiu - Studii și documente literare. Volumul 1, p. 333-337 (către Iacob
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
în lumina unor noi documente în Luceafărul, 4, nr. 4(63), 15 februarie 1961, p. 9. a lui 6. V[asile] Voiculescu - Durerea în Neamul Românesc, 13, nr. 117, luni, 30 aprilie 1918, p. 1, col. 4, sus. 7. Nichifor Crainic în epistola, localizată - Iași și datată 27 april[ie] 1918, trimisă lui Alexandru Vlahuță, afirmă fără echivoc: „Poezia doctorului e foarte energică, fără să aibă altă concepție. D[omnu] Iorga o admite și - încă o dată m-am încredințat cu bucurie
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
o combate când zice: «Nu vin spumos...». Nu vi se pare? Eu am vrut să dau acolo impresia de robie a unei puteri clocotitoare. Dacă n-aș fi izbutit, aș schimba și i-aș fi recunoscător doctorului." [Mircea Cenușă - Nichifor Crainic - portret în oglindă în Manuscriptum, 26, nr. 1-4 (98-101), 1995, p. 96, sus]. 8. Este demn să intre. Textul integral al expresiei este: Dignus est intrare in nostro corpore - Este demn să intre în învățatul nostru corp. Formulă care consacra
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
celebrului pictor și prieten al celor două familii. În virtutea acestor relații de rudenie și prietenie apelează la serviciile, ireproșabile, ale doctorului I.N. Dona. Notă specială Pentru o mai clară privire asupra valorii estetice a celor două poezii: Durere de Nichifor Crainic și Durerea de Vasile Voiculescu, le reproducem aici. Iar pentru o mai bună înțelegere a ceea ce a însemnat Alexandru Vlahuță pentru tânăra generație de scriitori este imperios necesar a se reciti evocarea lui Vasile Voiculescu - La Bârlad în Lamura, 2
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
Schenghean, Și-un-a lu’ Satan. Iară cel Traian Și cu cel Schenghean Mări, se piliră Și se opintiră Pe l-apus de soare Ca să îmi omoare Ratingul baban Făcut de cioban, Cel cu carduri multe, Conturi în valute, Si crainici dresați Cu mici și cârnați. Dar cel verișor Ăl mai scuipător, De trei luni încoace Flegma nu-i mai place, Bătăi nu mai face, Înțelept el tace. Giovanni, bă, c***e, Rezolvași o laie! De doi ani încolo, O să fii
Bancul Zilei: Miorița lui Gigi Becali by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/37383_a_38708]
-
conțin numeroase stiri si informații prețioase despre oameni si evenimente si se constituie în autentice mărturii privitoare la dramele secolului de curând încheiat. Remarcabilă sub toate aspectele, aici menționate, este si epistola, necunoscută până acum, trimisă poetului si eseistului Nichifor Crainic si care a fost generată de un articol privitor la posteritatea lui Ion Theodorescu-Sion, publicat în revista Glasul Patriei, revistă destinată, în exclusivitate, românilor din exil. Epistola e, de fapt, o zguduitoare confesiune despre România interbelică, despre pictorii ei si
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
fi publicate în câteva ample tomuri spre a înțelege, si mai bine, drama unui intelectual care a trăit aproape o jumătate de secol într-un Occident nu întotdeauna favorabil aspirațiilor românesti. * [Madrid], 14 iunie 1972 Avenida Reina Victoria, 13 Dragă Crainic, Am primit acum câteva ore Glasul Patriei 2, singura publicație românească în cuprinsul căreia se îngăduie prezența ta, dat fiindcă nu are circulația internă, și m-am oprit din scris, pentru a-ți citi articolul despre Theodorescu-Sion3. Acelea[și] perspective
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
făcut să-ți scriu. Tu aveai un tablou de Sion, cu plopi, foarte romantic, care îmi plăcea mult. Mă întreb de îl mai ai. Spune-i fetei tale că am o infinită admirație pentru devotamentul ei. Te sărut, Șeicaru [Nichifor Crainic, Bulevardul Di-nicu Golescu, nr. 43, apartament 6, Bucarest, Rumania; Pamfil Șeicaru - Avenida Reina Victoria, nr. 13, Madrid, España]. Note Originalul acestei scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1 S-au publicat două cărți - Pamfil Șeicaru
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
de opere și de publicații. 2 Revista Glasul Patriei a apărut la Berlin, între anii 1955-1972, în total 606 numere. Ultimul număr este din 20 septembrie 1972. A fost editată și coordonată de Ministerul de Interne al României. 3 Nichifor Crainic - Retrospectivă 1. Theodorescu-Sionîn Glasul Patriei, 17, nr. 10 (590), 1 aprilie 1972, p. 2, col. 1 + 2 reproduceri - Flori galbene și In livada de nuci. 4 Alexandru Busuioceanu - Balcic în România, 5, nr. 52, 1960, p. 6. E necesar să
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, prozatorului, jurnalistului și memorialistului Nichifor Crainic (1889-1972), la patru decenii de la trecerea sa în lumea umbrelor, continuă să fie necunoscută, denaturată sau, pur și simplu, inventată de unii dintre contemporanii săi a căror probitate științifică și morală e discutabilă. O sursă de informații biografice, literare, culturale
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
umbrelor, continuă să fie necunoscută, denaturată sau, pur și simplu, inventată de unii dintre contemporanii săi a căror probitate științifică și morală e discutabilă. O sursă de informații biografice, literare, culturale și politice o constituie, desigur, corespondența trimisă de Nichifor Crainic, timp de șase decenii, familiei și unora dintre confrații săi. Remarcabile, sub cele mai diverse aspecte, sunt epistolele pe care le trimite lui Alexandru Vlahuță, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Alexandru Busuioceanu, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
Blaga, Alexandru Busuioceanu, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu, Emanoil Bucuța, Aida Vrioni, Gheorghe I. Brătianu, G.D. Mugur, Constantin Angelescu, Ovidiu Papadima, Pan M. Vizirescu și mulți, foarte mulți alții. Epistolele adresate, în timp, soției sale, Aglaia Crainic (1891-1946) și fiicei, Fortuna Ioana Crainic (1921-1983), sunt extrem de interesante și conțin o sumă de note, precizări și date privitoare la oameni, locuri, fapte și mentalități ce au menirea de a contribui la rescrierea unei biografii clare și exacte a
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
Pillat, Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu, Emanoil Bucuța, Aida Vrioni, Gheorghe I. Brătianu, G.D. Mugur, Constantin Angelescu, Ovidiu Papadima, Pan M. Vizirescu și mulți, foarte mulți alții. Epistolele adresate, în timp, soției sale, Aglaia Crainic (1891-1946) și fiicei, Fortuna Ioana Crainic (1921-1983), sunt extrem de interesante și conțin o sumă de note, precizări și date privitoare la oameni, locuri, fapte și mentalități ce au menirea de a contribui la rescrierea unei biografii clare și exacte a celui ce încă mai suportă indiferența
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
la rescrierea unei biografii clare și exacte a celui ce încă mai suportă indiferența și oprobriul unora care nu l-au citit sau recitit. Revelatoare sunt și cele două epistole, ce se publică acum întâia oară, trimise soției sale, Aglaia Crainic, medic, cu studii strălucite la Viena, în care poetul Șesurilor natale evocă oameni și fapte ce se cuvin a fi reținute. Impresionează capacitatea de a nara și a portretiza a lui Nichifor Crainic, căruia nu-i scăpa nici un amănunt în ceea ce privește
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
acum întâia oară, trimise soției sale, Aglaia Crainic, medic, cu studii strălucite la Viena, în care poetul Șesurilor natale evocă oameni și fapte ce se cuvin a fi reținute. Impresionează capacitatea de a nara și a portretiza a lui Nichifor Crainic, căruia nu-i scăpa nici un amănunt în ceea ce privește relatarea unor întâmplări ce au devenit, ulterior, istorie literară. * Sighișoara, 20 august [1]929 Hotel Steaua de Aur Draga mea, E o săptămână de când sunt aici și chiar azi îți scriu. Adică vă
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
bani, și tâmpiți din fire. Trebuia să mă rezerv pentru altă dată. Multe prostii face omul. A propos de prostii: am scris și o poezie, bunicică. Vă sărut cu dragoste de tată, și pe tine, mamă, și pe tine, Ninișor, Crainic [Doamnei doctor Aglaia Crainic, Strada Polonă, nr. 38, București, III]. * [Brașov, 23 iulie 1930] Lițico dragă, De când am plecat, îmi stă pe suflet să-ți scriu ce mi-ai cerut pentru bietul Segal 6. Mă execut chiar azi. De când m-
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
fire. Trebuia să mă rezerv pentru altă dată. Multe prostii face omul. A propos de prostii: am scris și o poezie, bunicică. Vă sărut cu dragoste de tată, și pe tine, mamă, și pe tine, Ninișor, Crainic [Doamnei doctor Aglaia Crainic, Strada Polonă, nr. 38, București, III]. * [Brașov, 23 iulie 1930] Lițico dragă, De când am plecat, îmi stă pe suflet să-ți scriu ce mi-ai cerut pentru bietul Segal 6. Mă execut chiar azi. De când m-am întors, n-am
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
te mai sărut o dată. Dar ca sănătate nu-mi place. Muncești prea mult și mă mâhnește să te topească truda și căldura. Cruță-te pe cât poți. Tu prea mi te treci cu firea. Te sărut mult, mult, mult. Al tău, Crainic [P.S.] Adresele le scrii tu. Nu găsesc plicurile. D[omnu]lui Ion Lugoșianu, Subsecretar de Stat - Președinția Consiliului; D[omnu]lui Eugen Filotti, Directorul general al Presei - Preș[edinția] Cons[iliului]. Caută să vezi pe Nașu’ așa ca din întâmplare
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
scrii tu. Nu găsesc plicurile. D[omnu]lui Ion Lugoșianu, Subsecretar de Stat - Președinția Consiliului; D[omnu]lui Eugen Filotti, Directorul general al Presei - Preș[edinția] Cons[iliului]. Caută să vezi pe Nașu’ așa ca din întâmplare. [Doamnei doctor Aglaia Crainic, Strada Polonă, nr. 38, București, III]. Note Originalele acestor scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. E necesar să precizez că doamna Marta Cojan este posesoarea unică a tuturor drepturilor de autor ale lui Nichifor Crainic
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
Crainic, Strada Polonă, nr. 38, București, III]. Note Originalele acestor scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. E necesar să precizez că doamna Marta Cojan este posesoarea unică a tuturor drepturilor de autor ale lui Nichifor Crainic. 1. Dumitru Gherghinescu-Vania (1900-1971) poet și jurnalist. A colaborat, intens, la revista Gândirea (1921-1944). 2. Ovidiu Creangă, prozator și gazetar, specialist în științe juridice. A publicat în revista Gândirea o nuvelă - Cheltuielile de îngropăciune, 6, nr. 2, martie 1926, p.
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
și gazetar, specialist în științe juridice. A publicat în revista Gândirea o nuvelă - Cheltuielile de îngropăciune, 6, nr. 2, martie 1926, p. 64-67. 3. Domnița Gherghinescu-Vania (1909-1969), traducătoare, memorialistă și epistolieră. 4. Horia Teculescu (1897-1942), istoric literar și folclorist. Nichifor Crainic i-a recenzat, elogios, cartea Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate. (Doine și strigături) în Gândirea, 10, nr. 4, aprilie 1930, p. 145-146. (Cronica măruntă). 5. Am consultat ziarul Universul din anul 1929 și nu am identificat, încă, nimic
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
am identificat, încă, nimic. 6. Solomon Segal, poet și traducător. A publicat în limba idiș o antologie din poeziile lui Mihai Eminescu, care s-a bucurat de o excelentă prefață a lui Nicolae Iorga. A fost ajutat, permanent, de Nichifor Crainic și familia sa. 7. Nichifor Crainic - Țara de peste veac. Poezii. București, Editura „Cartea Românească“, [1931], 128 pagini. Exemplarul din biblioteca mea are următorul autograf - Lui Ion Pillat, poetului și prietenului cu care ne-am găsit adesea împreună pe drumurile artei
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
Segal, poet și traducător. A publicat în limba idiș o antologie din poeziile lui Mihai Eminescu, care s-a bucurat de o excelentă prefață a lui Nicolae Iorga. A fost ajutat, permanent, de Nichifor Crainic și familia sa. 7. Nichifor Crainic - Țara de peste veac. Poezii. București, Editura „Cartea Românească“, [1931], 128 pagini. Exemplarul din biblioteca mea are următorul autograf - Lui Ion Pillat, poetului și prietenului cu care ne-am găsit adesea împreună pe drumurile artei și ale vieții. Nichifor Crainic 19
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]