570 matches
-
Pavel Sanaev la Teatrul Bulandra și Oana Pellea pentru "Vocea umană" de Jean Cocteau la Teatrul Metropolis. Pentru Cel mai bun actor în rol principal au primit nominalizări Sorin Leoveanu pentru rolul titular din "Caligula" de Albert Camus la Naționalul craiovean, Marian Râlea pentru rolul Sașa Saveliev din "Îngropați-mă pe după plintă" la Teatrul Bulandra și Marius Turdeanu pentru rolul Emil Cioran din "Ispita Cioran" la Naționalul sibian. Nominalizări pentru rol secundar au primit actrițele Ioana Dragoș Gajdo - rolul Golde din
Gala Premiilor UNITER: Vezi nominalizările ediției aniversare () [Corola-journal/Journalistic/23035_a_24360]
-
din revistele literare este concentrată în sloganul următor, de obicei, neexprimat: "Hai să ne lăudăm unii pe alții!" Cele două reviste menționate fac un real serviciu culturii române, abordînd cu luciditate și claritate chestiunea provincialismului. * În același număr din revista craioveană, pe prima pagină, dl Mihai Zamfir răspunde la întrebarea despre cea mai importantă personalitate a culturii române din secolul 20: Întrebarea nu e pertinentă: în culturile europene, demne de acest nume, nu există o singură personalitate strivitoare, primordială, la nivelul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
motive exterioare conținutului cărții, care este, după cum voi încerca să demonstrez în continuare, unul cu adevărat spectaculos. Cauzele discreției nemeritate sînt cel puțin trei. În primul rînd o autoare tînără, cu un nume încă fără sonoritate proprie. Apoi o editură craioveană mai puțin cunoscută cu care totuși autoarea pare să fi colaborat bine, totul, de la aranjamentul în pagină la calitatea tipăriturii, dovedește o atenție deosebită. Există chiar și o erată, obicei pe care cititorii de azi l-au cam uitat. Nu
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
cu ochi înveninat istoria, ca istorie a celorlalți, numai că nu poate și nici nu are intenția să depășească doctrinal comunismul către altceva." (41) Analiza dramaturgiei lui I.D. Sîrbu ca și aceea a rolului său de secretar literar al teatrului craiovean sînt libere de prejudecăți, bazate pe text și pe document. Chiar dacă imaginea finală va fi departe de aceea cu care ne obișnuiseră elogiile reverenței postume, autoarea nu poate fi bănuită de rea intenție, ci poate doar de o luciditate prematură
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
Teliban semnează un amplu grupaj de versuri: „părul se grăbește să-mi crească și/ foarte încet încep să mor...” Sub titlul „O Arcă a bunei speranțe, de care avem astăzi atâta nevoie”, regizorul Mircea Corniș- teanu, directorul actual al Naționalului craiovean, acordă un interviu în care îl evocă pe scriitorul Ion D. Sîrbu, și el cândva locuitor al Craiovei și secretar literar al aceluiași teatru. Proză publică Alexandru Farcaș, iar Ruxandra Dan este autoarea unui eseu intitulat „Despre Dante, Fibonacci și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4849_a_6174]
-
condamnată pentru trafic de influență, în 2007, la un an de închisoare. Un alt denunțător este avocatul Ileana Alină Raducan, care a mai fost arestată în 2008 pentru constituirea unui grup de falsificatori de acte pe baza cărora mai mulți craioveni au contactat credite de la BCR. Adriana Dascălu, după ce a fost exclusă din Baroul București - tradițional, s-a înscris în Baroul București - Bota și l-a tras după ea și pe fiul judecătoarei Cîrstoiu, Florin Cergan. Potrivit luju.ro, Adriana Dascălu
Cine sunt denunțătorii judecătoarei Veronica Cîrstoiu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/75842_a_77167]
-
pe Dinel Staicu să scape de închisoare oferind 5000 de euro unui grefierului. Ileana Alină Raducan a mai fost arestată în 2008, fiind acuzată că ar fi fost liderul unui grup de falsificatori de acte, pe baza cărora mai mulți craioveni au contractat credite bancare de la BCR Craiova. Potrivit anchetatorilor, vreme de șase luni, grupul condus de avocata Alină Răducan, soția interlopului Mădălin Țiganu’, a reușit să scoată din bancă aproximativ 5 miliarde de lei vechi.
Cine sunt denunțătorii judecătoarei Veronica Cîrstoiu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/75842_a_77167]
-
sale nu apare, cum nu apare nici la alți autori trecuți de mult în lumea umbrelor: I. Crețu, Lucian Drimba, G. G. Ursu, Angela Ion ș.a. Sînt cîteva cazuri de falsă bibliografie: regretatul C.D. Papastate, foarte onorabilă figură a învățământului craiovean, este citat cu vreo unsprezece cărți, cu an de apariție dar fără alt determinant, dintre care cel puțin opt sunt extrase, în general din culegerea Limbă și literatură; la fel la G. Ivașcu, un articol din 1937 despre Creangă și
Criticii români de azi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/15555_a_16880]
-
risipa generoasă", clișee plate și agasante, Cronicarul e alături de Cristina Sîrbu în laudele aduse distinsului dirijor. Se pare că muzica lui Wagner e de bun augur pentru mult încercatul Cristian Mandeal. In memoriam Adrian Marino Numărul din martie al revistei craiovene MOZAICUL dedică un amplu dosar publicării la Editura Polirom a deja celebrei cărți Viața unui om singur. Sub genericul Adrian Marino - un proiect realizat pentru cultura română, răspund anchetei propuse de redacție Marta Petreu, Iulian Boldea, Ștefan Borbely, Florina Ilis
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6416_a_7741]
-
de astăzi. Tragica experiență comunistă începe pentru Anatolie Paniș la 19 septembrie 1950, când este arestat pentru un motiv de neînțeles astăzi: spusese cum că Basarabia ar fi o provincie românească. Situația părea cam neclară în acei ani. Anchetatorii Securității craiovene opinau că acest "județ", greu de localizat pe hartă, ar fi fost furat de Antonescu de la ruși. Totuși, dată fiind complexitatea problemei, tânărul basarabean este livrat Securității bucureștene din Calea Rahovei. În acest sediu draconic exista o gheretă strâmtă, cât să
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
o dată, a lipsei de iscusință în lectură. Un exemplu de fine broderii verbale îl reprezintă însemnările publicate de Gheorghe Grigurcu, număr de număr, în RAMURI, sub titlul Pagini de jurnal. Iată cîteva fraze desprinse din numărul 11 (noiembrie) al revistei craiovene: „Soarele care te orbește nu preia oare rolul întunericului?”. Sau: „Verbalizezi o stare pentru ca, în egală măsură, s-o fixezi și s-o uiți.” Sau: „Un câine are gradul de conștiință al unui copil de doi ani, putând învăța vreo
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2978_a_4303]
-
soții niște țigănci borîte sau niște țigăncușe de iatac, ce menaje ideale ar fi dus, așa cum a dus Pamfil Șeicaru cu țiganca lui la Constanța, așa cum a dus Gh. Tătărăscu, acest țigan din munții Gorjului, cu Aretia Fotino, fiica profesorului craiovean de muzică, un țigan get-beget. Căsătoriile se asortează în primul rînd după rasa identică, în al doilea rînd după clasă similară, în al treilea rînd după secrețiuni hormonale la paritate, în al patrulea rînd după vîrstă (femeia ceva mai tînără
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
Florea Miu, Nicolae Coande. Grupajul de cronici este susținut de Paul Aretzu, Gabriela Gheorghișor, Ioan Lascu, Daniela Firescu, Ștefan Vlăduțescu, Mihai Duțescu. Horia Gârbea publică un fragment din traducerea sa „Hazlia poveste a Negustorului din Veneția” de Shakespeare. Doi scriitori craioveni sunt prezenți cu texte în alte genuri decât cele cu care ne-au obișnuit: criticul C.M.Popa semnează versuri, iar poeta Ioana Dinulescu publică un fragment de roman. Sub titlul „Personaje marginale în inima adevărurilor noastre celor mai sumbre”, Marc
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4793_a_6118]
-
cele cu care ne-au obișnuit: criticul C.M.Popa semnează versuri, iar poeta Ioana Dinulescu publică un fragment de roman. Sub titlul „Personaje marginale în inima adevărurilor noastre celor mai sumbre”, Marc Chambost și Cornelia Ciolac, vechi colaboratori ai lunarului craiovean, realizează o trecere în revistă a princialelor filme prezentate în ediția 2011 a Festivalului de la Cannes. În fine, un capitol al Ramurilor și ilustrația frumoasă a acestui număr sunt dedicate chiar orașului care găzduiește revista: „Cultura, în Craiova de altădată
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4793_a_6118]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia lui Nicolae Coande ( aflu cu surprindere că bardul craiovean, născut în 1962, are o calificare kafkiană, cea de arpentor) se autoplasează, fără grație, sub egida "fundăturii": "fundătura este propria mea viață contrasă în subsidiar și multiplicată în anomie, loc-neloc cu o singură intrare care e și ieșire totodată prielnic
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
Teatrul Național din Craiova cu Titus Andronicus al lui Silviu Purcărete. Atunci, comunitatea nu a fost implicată direct ca acum. Și-a jucat mai mult rolul de spectator. Emoția a mai fost dublată la Titus Andronicus de întîlnirea unui actor craiovean, fugit în 1988, de care unii cititori poate își amintesc, cu colegii lui buni: Petrică Gheorghiu Dolj. Coincidența a făcut ca și craiovenii să fie martorii debutului teatral australian a lui Petrică Gheorghiu Dolj. Emoții pe care doar simpla povestire
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
unul formal: un anumit comportament intelectual, un anumit stil al ideilor și al argumentației, presărat cu asertări, decelări, inferențe, aprehendări și sintagme latiniste. La debutul său, în volumul Lumile lui Argus. O morfotipologie a poeziei vizionare (Ed. Paralela 45, 2005), craioveanul Cătălin Ghiță se resimte benefic de o astfel de influență. Semnele sunt foarte discrete, relevabile numai cunoscătorilor, de pildă, după cum introduce în analiza logică particula qua. O fizică și o metafizică a actului poetic sunt pasiunea lui Cătălin Ghiță, deopotrivă
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
om de teatru, obsedat de artă pînă și în cele mai neînsemnate bancuri sau fapte cotidiene pe care ți le împărtășește, precum și generozitatea și delicatețea unui bărbat seducător. M-am simțit răpită de Făt-Frumos, cînd, la Stockholm, după spectacolul naționalului craiovean cu Titus Andronicus, am fugit în mare taină la Radu Penciulescu acasă. Mi s-a așternut la picioare o împărăție dirijata de o comunicare spirituală tihnita și profundă, amețita de aburii unui vechi Armagnac. A rămas, ca la Proust, madeleina
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
resimțit ca fiind „mic, mic, foarte mic”. Aici nu e însă, cum s-a afirmat, un „bacovianism” decît pe cale tematică. Deoarece, spre deosebire de bardul Plumbului, copleșit de viziunea halucinogenă a unei dezamăgiri totale, a unei stări de torpoare fără soluție, poeta craioveană posedă o fibră vitală pe care nu ezită a o aduce în scenă. Retractilitatea e doar un contrapunct stilistic al unor reacții suficient de energice. În primul rînd față de fauna umană rebarbativă, întrupată într-un „neica nimeni”, care „se plimbă
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
Sorin Lavric Să facem un efort și să ne scuturăm mintea de scenariul unei campanii concertate îndreptate împotriva lui Gabriel Liiceanu. Să privim așadar cazul ziaristului craiovean găzduit de Ziua ca pe un act de agresiune culturală în care un gazetar acuză grav un intelectual sprijinîndu-și afirmațiile pe niște argumente ce se vor cît mai solide cu putință. Cum e vorba de învinuirea de plagiat, argumentele de
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
învinuirii. Cu cine avem așadar de-a face? Oricît ți-ai spune că trebuie să păstrezi un ton moderat, folosind un limbaj cît mai tehnic și mai sterilizat de nuanțe emotive, cuvintele prin care poți descrie spectacolul oferit de ziaristul craiovean nu pot fi nici reținute, nici tandre. Căci, întîi de toate, sare în ochi faptul că avem de-a face cu un detractor ale cărui legături cu filozofia nu depășesc pragul diletantismului. Profesorul Mircea Dumitru, în Cotidianul din 14 martie
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
avem de-a face cu un detractor ale cărui legături cu filozofia nu depășesc pragul diletantismului. Profesorul Mircea Dumitru, în Cotidianul din 14 martie, a făcut în mod exemplar anatomia acestui diletantism ilustrat în marginea primelor acuze lansate de ziaristul craiovean la adresa lui Gabriel Liiceanu în ediția de acum două săptămîni a ziarului Ziua. Voi reveni aici, oprindu-mă asupra noilor "probe de dosar" - din nou Heidegger și, de astă dată, și Petru Creția - aduse în discuție în noua rundă de detractare
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
Ziua arată că, în ambele cazuri, Gabriel Liiceanu nu a făcut decât să indice sursa din care și-a extras ideile. Un alt lucru care ne sare în ochi este cecitatea mentală pe care o pune în joc ziaristul nostru craiovean. El invocă detalii livrești a căror relevanță nu o poate intui. Se vede limpede că citatele pe care le folosește nu au fost depistate de el. Contrastul dintre lipsa de familiaritate cu care manevrează fragmentele în cauză și gravitatea acuzelor
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
poate să nu găsim în fiecare propoziție sensuri care să dea apă la moară dispoziției noastre sufletești. Nimic nu deformează mai mult lectura unui text decît ochiul unui om în al cărui suflet ura și-a ridicat metereze patologice. Ziaristul craiovean pare o marionetă trasă din umbră de sforile înmuiate ani la rînd în otrava unor frustrări și complexe tenace. Frustrări și complexe de filozofi veleitari, de discipoli închipuiți, de cărțulii și broșuri de pripas, neluate de nimeni în seamă. Asmuțit
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
nu pentru prezent, pentru publicul dat, ci pentru viitor, către un destinatar necunoscut și trăind într-un timp istoric mai norocos: "Sertarul cu manuscrise nepublicate sau, deocamdată, nepublicabile este un furuncul dureros și penibil. Gândindu-mă la bietul meu Bildungsroman craiovean Lupul și Catedrala, care, ca o cărămidă fierbinte e pasat din mână în mână (în sus, tot mai în sus), tocmai fiindcă știu că el nu are nici o șansă de apariție decât după ce eu voi fi mort demult, îmi face
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]