570 matches
-
147), nr. 7-8 (548-549), iulie-august 2011, p. 82. *** Euphorion, în "Observator cultural", nr. 24, august 2000, p. 25. *** Expoziția de fotografie New Painting, în "Observator cultural", nr. 136, octombrie 2002, p. 24. Fabian, Gheorghe, Viori istorice în deschiderea stagiunii Filarmonicii craiovene, în "Mozaicul", serie nouă, an XIV, nr. 9, 2011, p. 14. *** Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF). Ediția a III-a (28 mai-6 iunie), în "Observator cultural", nr. 223, iunie 2004, p. 30. Flămând, Dinu, Reapariția autorului, în "Observator cultural
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Cosmin Dragoste, Eșecul unei utopii, în "Mozaicul", serie nouă, an XI, nr. 8, 2008, p. 13. 645 Mihaela Velea, Artfair, în "Mozaicul", serie nouă, an XIV, nr. 2, 2011, p. 18. 646 Gheorghe Fabian, Viori istorice în deschiderea stagiunii Filarmonicii craiovene, în "Mozaicul", serie nouă, an XIV, nr. 9, 2011, p. 14. 647 Mădălina Dăscălescu, Roxana Ilie, Roxana Neacșu, Laura Nisipașu și Ioana Zăbavă, Colocviile Revistei Mozaicul, ediția a XIV-a. Drumul cărții. Sistem sau accident?, în "Mozaicul", serie nouă, an
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Craiova a programat pe 26 mai a.c. premiera Cânta maică-mea în far, de Gilles Granouillet (traducere de Xenia Karo), în regia lui Alexandru Boureanu. Spectacolul este realizat în cadrul proiectului TRAMES II al Teatrului „Comédie de Saint-Etienne“, în care Naționalul craiovean este partener. O muzică relaxată ne întâmpină la intrarea în sală. Marsilianu și Perpinian, cei doi frați care vor să își salveze mama (din far, de bărbații care o înconjoară, de ea însăși) își fac de lucru pe la capetele primelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
Încă nu se luminase de ziuă când am ieșit pe ușă, cu un rucsac în spate, hotărât să prind singurul tren care îmi permitea să ajung în București la timp pentru lansarea cărții de interviuri a poetului Nicolae Coande. Alți craioveni nu își anunțaseră prezența, pe Corina urma să o întâlnesc în gară, dar era musai să susțină un examen, așa că avea să ajungă la Romexpo mai târziu. Ploua consistent pe umbrela mea înfiptă în pământul reavăn al rondului din fața Casei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
se înșiră pe o „inimă” de fier spre infinit, așa și „școlile ieșene” se înșiră pe apa milenară a Bahluiului aducându-și prinosul lor la „Marea de cunoștințe” științifice ale lumii. Școala de la Iași știe să respecte valorile umane. Un craiovean, Mihai Konteschweller, truditor pe tărâmul radiofoniei, alături de Dragomir Hurmuzescu, părintele Școlii de la Iași, a fost profesor la Iași numai doi ani, 1947-1948. Și totuși, în semn de prețuire pentru strădania acestuia, promoția de ingineri din 1948 poartă numele „ profesor Mihai
VALENŢELE ŞCOLII DE LA IAŞI. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Gheorghe Manolea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1004]
-
a făcut la repezeală, cu mâna stânga, din câteva linii, un portret în creion pe care îl mai păstrez și astăzi -, apoi m-a invitat insistent să colaborez la excelență revista pe care o conducea. Am scris în paginile periodicului craiovean condus de marele om de cultură (cel mai tradus scriitor român, probabil, din toate timpurile) până când, în urmă bineștiutei cabale provinciale pusă la cale chiar de subordonații pe care tot Domnia Să îi pripășise acolo, Marin Sorescu a părăsit redacția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de exemplare. Tiparul este executat la Combinatul Tipografic Casa Scînteii "I.V. Stalin". Despre lucrările acestui congres a scris pentru prima oară in extenso, după '89, într-un volum masiv, Ipostaze și metastaze ale discursului oficial (Editura Gitech, Craiova, 2000), universitarul craiovean Marian Barbu. Cuvîntul de deschidere aparține președintelui de onoare al USR, Mihail Sadoveanu. Într-un limbaj ideologizat, după ce declară deschiderea lucrărilor și salută pe cei prezenți, se simte dator să evidențieze factorii care au determinat înnoirea generală a societății: "Partidul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
FCM Bacău 1-2 (0-0) FCM Bacău a izbutit o victorie în condiții de iarnă, la penultima clasată, Tricolorul Breaza. După o primă repriză albă și la propriu și la figurat, partida a fost animată de o decizie eronată a arbitrului craiovean Eduard Constantinescu, în minutul 60. Atunci, mardeiașul din Bănie nu a sancționat un fault clar la Ignătescu, dar a dictat penalty după ce balonul a sărit în mâna lui Taban. Liuba a transformat lovitura de pedeapsă, iar elevii lui Ghiță Poenaru
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
României, al civilizației, al științei, învățământului și păcii în lume.“ („Strălucit promotor al modernizării învățământului românesc“, România liberă, 23 ianuarie 1987) POPESCU Marius, prof. univ. dr., Prorector al Universității din Craiova „Conștienți de rolul și îndatoririle ce le revin, studenții craioveni, alături de colegii lor din celelalte centre universitare ale țării, răspunzând grijii partidului, personal a secretarului său general, sunt hotărâți să valorifice cu eficiență maximă complexa bază materială asigurată la un înalt nivel de dotare, să obțină pe linie profesională rezultate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
eu nu auzisem pînă atunci de așa ceva, m-am convins că profesorii universitari sînt o grozăvie, ceea ce m-a determinat să apelez la serviciile lor. /La examenul de admitere aveam să fac furori cu homerismul ăsta. Am dat la Filologia craioveană (unde se intra, de obicei, cu media cea mai mică - nu făcusem un liceu de filologie, ci de mate-fizică, și credeam că am un handicap față de ceilalți can didați) și în anul acela subiectul principal de la lite ra tură a
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
rotească... într-un mod care amintește de o scenă din Cătălina Buzoianu filmată de un operator de la MTV. Nu lipsesc decât corurile lui Silviu Purcărete. Intenționat ? Eu sunt Adam ! seamănă, într adevăr, cu versiunea cinematografică a uneia dintre montările maestrului craiovean și asta nu doar pentru că “tefan Iordache e personajul principal. Amalgamând Pe strada Mântuleasa cu La țigănci, dar și cu sugestii preluate din alte scrieri fantastice ale lui Mircea Eliade, Dan Pița a realizat un scenariu à la O mie
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
anii 70. A fost și a rămas un excelent filmolog, un om al studiului meticulos, serios și solid ceea ce anglosaxonii numesc un scholar. Spre rușinea mea, nici nu citisem cartea, nici nu auzisem de domnia sa ! Anul trecut citisem (în revista craioveană cu același nume ca editura) o cronică entuziastă și entuziasmantă la Moartea domnului Lăzărescu și comisesem o gafă de proporții : i-am suprapus numele altei identități, crezând că Petre Rado e un fotograf newyorkez... Textul era impecabil după știința mea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
nici din causă că se ocupă cu comerciul”. Nu este exclus ca autorul anonim al acestei broșuri să fie un evreu supărat de modul În care sunt percepuți evreii de către români. În orice caz, editorul acestei broșuri este un evreu craiovean, Filip Lazăr, ginere (ca și Lazăr Șăineanu) al editorului și tipografului Ralian Samitca <endnote id="(848)"/>. Redactat În 1886, statutul „Societății istorice Iuliu Barasch” preciza, chiar de la primul articol, scopul acestei asociații : „Societatea [...] Își propune a aduna materialul privitor la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apare ca indiscutabil odată ce suntem asociați câinilor. Ei bine, această interdicție nu aparține unui club nazist, nici nu este luat prin analogie cu cele din vremea apartheidului din Africa de Sud, ci reproduce, schimbând etnia, conținutul unui afiș de pe intrarea unei discoteci craiovene: „Accesul interzis țiganilor și câinilor”. Televiziune publică a relatat în programul de știri din 17 septembrie un incident rasist petrecut la Craiova. A fost o relatare seacă, necomentată și, tocmai de aceea, culpabilă. Pe scurt, în Craiova la o discotecă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pot încălca fără pedeapsă. Cel mult pot să încerc, alături de alții, să influențez schimbarea regulilor și să le respect între timp. Dar nici o discotecă nu este o instituție de tipul celei pomenite mai sus. Să presupunem că acceptăm verdictul poliției craiovene: într-un club privat, patronii stabilesc regulile. Potrivit principiului „pantei alunecoase”, orice practică devine posibilă: canibalismul, violul, tortura, pedofilia, traficul de carne vie. Drepturile persoanei sunt moral construite ignorându-se orice altă determinare în afara faptului de a fi om. Aceasta
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
redat pământului, la slujba solemnă participând patriarhului Miron Cristea, mitropolitul Gurie al Basarabiei, Al. Lapedatu - ministrul Cultelor și Artelor, Ion I. Nistor - ministrul Muncii și rectorul universității din Cernăuți, mareșalul Ilasievici - reprezentantul regelui, generalii Țenescu - comandantul Diviziei a opta și Craioveanul, Dimitrie Mermeliuc - primarul Cernăuților, prefecții Vântu - al Cernăuților, Apati - Storojineț, Florescu - Hotin, Theofil Sauciuc-Săveanu - fost ministru al Bucovinei, Maximilian Hacman - vicepreședintele Senatului, foarte multe alte personalități ale vremii, precum și episcopii Visarion Puiu al Hotinului - cel care avea să-i succeadă
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
ziarist. Urmează cursurile Colegiului „Carol I” din Craiova și Facultatea Juridică a Universității din București, unde obține licența în 1890. Lucrează ca avocat al Creditului Funciar Rural, după un timp intrând în Baroul de Ilfov. Debutează în 1884, la ziarul craiovean „Carpații”, iar editorial în 1910, cu proza din Negru pe alb. Mai este prezent în „Presa”, „Oltenia”, „Voința Craiovei”, „Secolul”, „Steagul”, „Frontul”, „Farul nou”, „Decalogul”, „Dreptul”, „Pagini juridice”, „Convorbiri literare”, „Dimineața copiilor”, „Universul copiilor”, „Arhivele Olteniei”, „Unirea”, „Cultura creștină”, „Păstorul
THEODORIAN-CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290162_a_291491]
-
TRC., an. IX, nr. 896, 4/16 martie 1871, p. 3. În stagiunea 1870-1871 bucureștenii au fost lipsiți de spectacole în limba română, cu excepția unor reprezentații întâmplătoare datorate unor trupe cu existență efemeră sau a acelora asigurate de trupa teatrului craiovean de sub conducerea lui Teodor Theodorini, începând din luna ianuarie 1871. Criza pe care o străbătea acum teatrul bucureștean se datora faptului că nu se bucura de sprijinul oficialităților, neînțelegerii dintre cei doi mari artiști ai epocii, Matei Millo și Mihail
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Deputaților („În Cameră se pregătește o moțiune prin care se cere dezlipirea României de Turcia și pro clamarea Independenței“, - Memoriile, vol. IX, p. 75). A doua zi, la 29 aprilie/11 mai 1877, unul dintre cei mai activi parlamentari liberali-radicali, craioveanul Anastasie Stolojan, vicepreședinte al Camerei, a interpelat guvernul în legătură cu starea de război existentă între noi și Turcia („Ei bine, în contra așteptării noastre, Turcia a început rezbelul cu noi - căci nu trebuie să ne facem iluziuni - astăzi ne aflăm în rezbel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în drept. Combatant pe frontul de Est, e rănit și cade prizonier, probabil în 1944. Se înapoiază în țară, se pare în 1955, și o vreme activează în Asociația Nevăzătorilor. Încă elev, F. debutează în 1929 cu versuri, în revista craioveană „Vatra”. După ce devine ofițer, colaborează destul de asiduu cu poezii, traduceri și articole la periodice din orașele în care își face serviciul, dar și din București: „Linia nouă”, „Ramuri”, „Meridian”, „Adevărul literar și artistic”, „Poezia”, „Provincia literară”, „Gând românesc”, „Jurnalul”, „Bilete
FONEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287067_a_288396]
-
, Madelaine (7.VI.1927, Craiova - 7.VII.2002, București), traducătoare. Este fiica avocatului craiovean Nicolae Fortunescu. Clasele primare și secundare le face la Școala „Ecaterina Urziceanu” din Craiova, pe care o va absolvi în 1946. Urmează, în paralel, Facultatea de Științe Economice și Facultatea de Drept din București (1946-1950). Este redactor la Editura Științifică
FORTUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287070_a_288399]
-
Popescu, în timp ce fugarele notații ale lui Victor A. (actorul Victor Antonescu), cuprinzând schițarea unei situații dramatice sau descrierea unor caractere, dovedesc spirit de observație și înclinație către analiza comportărilor umane. Tot el este autorul unor cronici dramatice ale spectacolelor teatrului craiovean; într-una din ele semnalează sursă franceză (piesă Un fîl à la patte) a comediei Nunta lui Lică de N. G. Rădulescu-Niger. Un articol informat discuta activitatea literară a scriitorului francez J.-K. Huysmans, cu dese referiri la ideile critice
FREAMATUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287087_a_288416]
-
aer de artificialitate. SCRIERI: Confesiuni, Craiova, 1993; Himera de hârtie, Craiova, 1996; Catedrala și firul de iarbă, Craiova, 1997. Repere bibliografice: Constantin Sorescu, Cadranul mediocrității. Excepțiile, SLAST, 1986, 31; Ovidiu Ghidirmic, „Cadran solar”, „Înainte”, 1986, 21 iunie; Nicolae Diaconu, Școala craioveană, R, 1987, 4; Florea Miu, „Confesiuni”, „Cuvântul libertății”, 1993, 247; Marian Barbu, „Himera de hârtie”, „Cuvântul libertății”, 1996, 268; Nicolae Coande, „Himera de hârtie”, „Orient latin”, 1997, 12; Nicolae Prelipceanu, Poeții orașului Craiova, RMB, 1998, 31 ianuarie; Gabriel Coșoveanu, Ode
DEMETRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286726_a_288055]
-
însă și stăruie să fie trimis la școală. Urmează liceul în Craiova până la clasa a IV-a gimnazială. Se pare că a pregătit în particular clasele a IV-a și a V-a . Publică încă din școală versuri în ziarele craiovene „Alarma” (1883) și „Clopotul” (1883-1884). Remarcat de Al. Macedonski, își începe în 1884 colaborarea la „Literatorul” și scoate un prim volum, Poezii (1885), elogios prefațat de Macedonski. În 1886 vine în București, locuiește la Macedonski și este redactor la „Revista
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
Luceafărul”, „Secolul”, „Reforma”. Din 1893 semnează în ziarul socialist „Munca”, apoi în „Lumea nouă” și „Evenimentul literar” (poezie, proză, cronică literară și politică). Este membru al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România și face parte din conducerea organizației locale craiovene. La 1 Mai mergea în fruntea muncitorilor și s-a implicat în propaganda socialistă din țară. Semna Tradem, Drac, Elislav, Fux, Fabio, Intim, Longhin, Miop, Nerva, Pârjol, Scrib, Ulpiu, Un singuratic, Vedeaude. A murit răpus de ftizie. Primele volume ale
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]