489 matches
-
al ființei“ în regimul fabulosului, „dând personajelor individualitate psihologică, etnică, țărănească și chiar humuleșteană“ (Zoe DumitrescuBușulenga). - VARIANTA 4 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Max Blecher, Vizuina luminată) 1. sinonime: orașului - urbei, localității; dărăpănat - ruinat, dărâmat, năruit 2. În secvența selectată, cratima are rolul de a marca pronunțarea împreună a două cuvinte cu valori morfologice diferite, precum și absența vocalei „î“ din forma pronumelui personal îi. 3. [(a se trezi) cu noaptea în cap, (a petrece/a face) o noapte albă, de noapte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu meditații despre oameni și lucruri, despre sens și nonsens în lume, despre viață și moarte. - VARIANTA 5 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Iuliu C. Săvescu, La Polul Nord) 1. sinonime: adânc - profund, intens; solitari - singuratici, izolați 2. În secvența selectată, cratima, semn ortografic, are rolul de a marca rostirea legată a celor trei cuvinte; din punct de vedere prozodic, influențează măsura și ritmul versului, determinând fluența rostirii, iar în plan expresiv creează muzicalitatea interioară a poeziei. 3. [a semna în alb
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
întro viziune veridică, originală prin destinele personajelor și prin relațiile dintre acestea, prin imaginea complexă a lumii moromețiene. - VARIANTA 7 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Gellu Naum, Zenobia) 1. sinonime: obișnuit - comun, banal; încăpățânare - îndărătnicie, obstinație 2. În secvența selectată, cratima are rolul de a marca dispariția unei silabe, semnalând rostirea legată a celor două cuvinte. 3. [a purta vorba, a fi scump la vorbă, a pune o vorbă bună, a duce cu vorba, a schimba vorba, a lăsa vorbă, a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
NCM, iată câteva elemente interesante: 84% dintre californienii care se declară Hispanic, African American sau Asian American (voi discuta mai departe aceste categorii, deocamdată rețin că autorii studiului sunt cu o modă în urmă, fiindcă scriu cele două pseudoetnonime cu cratimă, hyphenated, ceea ce nu mai este politic corect) urmăresc mediile „etnice”; 89% dintre Hispanics urmăresc mediile în spaniolă; 79% dintre negri urmăresc mediile specializate pe acest tip de public; 75% dintre asiatici (mai ales chinezii, vietnamezii și coreenii) urmăresc mediile adresate
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mai elegant decât noir); Negro, destul de straniu în engleză, a fost un substitut pasager, fiindcă tot se putea utiliza peiorativ; African-American, am văzut, a fost bun o vreme, până ce s-a decis că e mai onorabil să se scrie fără cratimă; dar cei mai mulți cetățeni americani de culoare neagră nu vin totuși din Africa! Semantica istorică și studiile culturale au aici o temă inepuizabilă, care însoțește simptomatic procesul modernizării în America. Nici „indienii”, „pieile roșii”, „amerindienii”, nu au fost soluții eterne: acum
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a căpătat alcătuirea sa deplină, caracteristicile sale etnice complete, numai după ce elementului esențial, dacoromanic, constituind temeiul, i s-a adăogat elementul slav" (Giurescu, 1942, p. 75). Soliditatea "temeiului" daco-roman este accentuată și printr-un procedeu lingvistic, acela de eliminare a cratimei care separa dacii de romani. Preferința pentru denumirea de "Dacoromani" (Floru, 1931, p. 20; Giurescu, 1942, p. 62) în detrimentul celei de "Daco-romani" sugerează și un proces de telescopare identitară, i.e., contopirea sintetică a celor două elemente etnice într-un tot
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și cel al expresiilor, iată încă două locuri din aceleași poezii. Eminescu are așa: Căci perdelele’ntr’o parte când le dai - și De pe fruntea mea cea tristă tu dai vițele’ntr-o parte. Să se observe: în Noaptea (1871) are cratimă - în Scrisoarea I (1881) are apostrof pentru într’o / într-o. Dar edițiile preiau, toate, după Maiorescu, primul apostrof larg: perdelele ’ntr’o parte, și vițele ’ntr’o parte. Așadar, cum e cu perdelele: le dă pe amândouă într-o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
strâns care leagă cuvintele, altul larg care le desparte - și, iată, unul postpus, foarte frecvent în poezia veche, mai ales la Dosoftei (dar foarte frecvent și în vorbirea liberă, așa-zis populară, de astăzi). Pe lângă acestea, mai există desigur și cratima, adică liniuța dintre cuvinte. Biata liniuță - astăzi a preluat funcțiile celor trei apostrofuri naturale ale limbii - și pe cele ale cratimei vechi. Limba română este, în fond, singura limbă romanică fără apostrof în scriere. Își poate cineva imagina franceza lipsită
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Dosoftei (dar foarte frecvent și în vorbirea liberă, așa-zis populară, de astăzi). Pe lângă acestea, mai există desigur și cratima, adică liniuța dintre cuvinte. Biata liniuță - astăzi a preluat funcțiile celor trei apostrofuri naturale ale limbii - și pe cele ale cratimei vechi. Limba română este, în fond, singura limbă romanică fără apostrof în scriere. Își poate cineva imagina franceza lipsită de acest semn? Da, dar în anii ’5o , anii electrici, nu este așa, lumina nu mai venea de la apus... Ceea ce vrem
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai multe cărți din lucrarea Lynnei Truss, astfel Încât, după o săptămână, tirajul ajunsese la 540.000 de exemplare. Școlile și universitățile au inclus-o pe lista de lecturi obligatorii, iar oamenii au Început să vorbească pe stradă despre virgule și cratime. Autoarea e ea Însăși uluită de ceea ce i se Întâmplă (la primăvară, cartea Îi va apărea și În SUA) și declară că habar n-are ce va face cu cei peste un milion de euro care-i revin ca drepturi
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
vorba despre vocația esenței de care sunt stăpâniți acești autori, de dorința Înlăturării a ceea ce ar putea prisosi inclusiv prenumele lor! Alți autori au două nume de botez: Miron Radu Paraschivescu, Ion Maxim Danciu, Ioan-Aurel Pop (legate sau nu prin cratimă). În asemenea situații, primul prenume poate reprezenta numele persoanei respective, iar al doilea numele tatălui acesteia sau ambele pot fi prenume ale persoanei. Multe persoane feminine Își păstrează la căsătorie și vechiul nume: Iuliana Marciuc Posea, Gabriela Pană-Dindelegan, Valeria Guțu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la căsătorie și vechiul nume: Iuliana Marciuc Posea, Gabriela Pană-Dindelegan, Valeria Guțu Romalo (procedeu Întâlnit mai frecvent În Banat, nelipsit de anumite conotații psihologice). Cred că regula ar cere ca Între cele două nume de familie să se pună o cratimă, așa cum procedează Tatiana Slama-Cazau, Doina Bogdan-Dascălu sau Iosif Cheie-Pantea. (Cratima este obligatorie În cazul atașării numelui localității natale - I. Dumitru-Snagov, Octav Pancu-Iași, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Ilie Radu-Nandra sau a unei porecle - Grigore Vasiliu-Birlic.) Mulți autori - americani, mai ales - folosesc În componența
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Valeria Guțu Romalo (procedeu Întâlnit mai frecvent În Banat, nelipsit de anumite conotații psihologice). Cred că regula ar cere ca Între cele două nume de familie să se pună o cratimă, așa cum procedează Tatiana Slama-Cazau, Doina Bogdan-Dascălu sau Iosif Cheie-Pantea. (Cratima este obligatorie În cazul atașării numelui localității natale - I. Dumitru-Snagov, Octav Pancu-Iași, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Ilie Radu-Nandra sau a unei porecle - Grigore Vasiliu-Birlic.) Mulți autori - americani, mai ales - folosesc În componența numelui și inițiala celui de-al doilea prenume: Rebecca B.
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Pușcariu, 1968, p. 350). Așa cum se precizează și În DOOM (ediția a II-a), distincția semne ortografice - semne de punctuație este Într-o anumită măsură artificială, nu numai pentru că scrierea corectă În sens larg include și punctuația, ci și deoarece cratima este un semn numai preponderent ortografic, bara oblică, *blancul, linia de pauză și punctul sunt mai ales semne de punctuație, iar virgula, deși semn de punctuație, privește Într-o anumită măsură și ortografia În sens strict (p. XXXVII). CITAT RETRAS
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
al doilea; - diverse prepoziții: „S-a inaugurat ruta București - Cluj-Napoca”, unde sunt substituite prepozițiile de la... până la... 4. Punctuația și ortografia Așa cum scria G. Beldescu (1995), punctuația are tangențe cu ortografia În situații În care amândouă recurg la aceleași semne (punctul, cratima, linia de pauză și bara oblică), În care semne de punctuație se află În contact (În vecinătate) cu semne ortografice, cu consecințe prozodice, și În care punctuația se corelează cu ortografia În scriere cu inițială majusculă și inițială mică (p.
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
se află În contact (În vecinătate) cu semne ortografice, cu consecințe prozodice, și În care punctuația se corelează cu ortografia În scriere cu inițială majusculă și inițială mică (p. 67). Limba română are cinci semne ortografice: blancul sau pauza albă ( ), cratima (-), linia de pauză (-), bara oblică (/) și apostroful (’). Dintre acestea, numai blancul și apostroful nu sunt Întrebuințate și ca semne de punctuație. De aici rezultă legătura intrinsecă Între ortografie și punctuație. În cele ce urmează, vom lua În discuție cazurile cele
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de ghilimele: FIGURA!!!!! (p. 128) Dispersie dezarmantă În folosirea ghilimelelor (apud I. Funeriu, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1995, p. 123) 5.8. Linia de dialog sau de pauză Același semn de punctuație - un fel de cratimă dublă! - are două funcții diferite: - ca linie de dialog, marchează Începutul vorbirii fiecărei persoane care participă la discuție; - ca linie de pauză, redă pauza dintre diferitele părți ale propoziției, dintre propoziții sau fraze. Linia de dialog nu creează, În general
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fie cifre urmate de o paranteză. CORECT: Se vor folosi fie steluțe - dacă nu sunt prea numeroase -, fie cifre urmate de o paranteză. Linia de pauză se mai folosește și În situațiile În care avem un cuvânt compus scris cu cratimă: americano-sud-coreean; nord-nord-vest etc. 5.9. Paranteza Parantezele rotunde ( ) sau drepte [ ] indică un adaos În interiorul unei propoziții sau fraze. În piesele de teatru, sunt puse Între paranteze rotunde indicațiile de regie. Parantezele drepte sunt folosite pentru a Închide un adaos făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Caragiale), amănunt pe care mulți editori Îl ignoră, deși valoarea stilistică a lor este ridicată În aceste contexte. Trebuie reținut faptul că, În textele științifice, punctele de suspensie trebuie folosite cât mai puțin, tocmai datorită valorii lor conotative. 5.11. Cratima (liniuța de unire sau de despărțire) Ca semn de punctuație, cratima se folosește În următoarele situații: - În repetiții de cuvinte ce formează o unitate: „Gânduri-gânduri... treceau prin cugetul lui Dănilă” (G. Galaction); - În interiorul unor expresii formate din părți de vorbire
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a lor este ridicată În aceste contexte. Trebuie reținut faptul că, În textele științifice, punctele de suspensie trebuie folosite cât mai puțin, tocmai datorită valorii lor conotative. 5.11. Cratima (liniuța de unire sau de despărțire) Ca semn de punctuație, cratima se folosește În următoarele situații: - În repetiții de cuvinte ce formează o unitate: „Gânduri-gânduri... treceau prin cugetul lui Dănilă” (G. Galaction); - În interiorul unor expresii formate din părți de vorbire identice sau diferite: „Pe cer nouri: ici-colo clipesc stele” (M. Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
din bibliografie se omit titlurile universitare, militare, de noblețe etc., care preced sau urmează numelui autorului” (p. 21). Toate precizările făcute la „intrările” din cadrul indicelui de nume sunt valabile și la Întocmirea bibliografiei; când avem nume compuse și unite prin cratimă, le ordonăm după primul cuvânt: Papadat-Bengescu, Hortensia; numele autorilor francezi care au particula de noblețe La sau Le vor fi trecuți la litera L: La Rochefoucauld, François; Le Bon, Gustave ș.a. Unele edituri impun ca, la Întocmirea bibliografiei, anul de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ori, cifrele care indică pagina se clasifică În ordine crescătoare: Eminescu, Mihai: 12, 29, 34, 90. Observații • Pentru economie de spațiu tipografic, numerele unor pagini succesive (18, 19, 20, 21) vor fi notate astfel: 18-21 (Între cifre se va folosi cratima, nu linia de pauză). • Toate observațiile de până acum se referă la redactarea manuală a indicelui. Apariția calculatorului a produs și aici avantaje enorme, fiindcă acum există programe ce preiau automat „intrările” evidențiate În text cu mărci distinctive (sunt scrise
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
mențiunile de identificare (dacă e cazul), apoi cifra sau cifrele unde apare numele respectiv, cifrele fiind despărțite Între ele prin virgulă. Unele edituri folosesc diverse semne de punctuație Între prenume și prima cifră (două puncte, virgulă, linie de pauză sau cratimă), iar altele nu pun nimic, deși corect ar fi să se pună două puncte: Scridon, Gavril: 343, 481, 518 Scridon, Gavril, 343, 481, 518 Scridon, Gavril - 343, 481, 518 Scridon, Gavril 343, 481, 518. Observații • Numărul paginii se indică pur
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
se indică pur și simplu prin cifra respectivă, fără a se scrie p. sau pp. După ultima cifră punctul nu este obligatoriu. Când aceeași persoană apare În mai multe pagini consecutive, se notează doar prima și ultima pagină, punându-se cratimă Între ele: Ovidiu, 310-318, ceea ce Înseamnă că numele lui Ovidiu apare pe fiecare pagină, de la 310 la 318. Se Înțelege că, dacă un nume este amintit de mai multe ori pe aceeași pagină, aceasta este menționată o singură dată. • O
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
puțin cunoscute (sau știute doar de către specialiști) mici explicații: Abaza, pașă de Rusciuk; Acornion, fiul lui Dionysos; Beatrice, soția lui Matei Corvin. • Dacă numele de familie este format dintr-o combinație de două nume, vom proceda În funcție de prezența sau absența cratimei Între ele. Astfel, dacă există o cratimă, vom inventaria persoana respectivă În funcție de primul nume de familie: Papadat-Bengescu, Hortensia; Brunea-Fox, Filip; Dumitrescu-Bușulenga, Zoe; Dobrogeanu-Gherea, Constantin (și nu Gherea-Dobrogeanu, cum se scrie În indicele de la Istoria lumii În date). Dacă lipsește cratima
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]