867 matches
-
socială a Bisericii ca și ghid etic promovat de o instituție gen ONG-ul care ajută societatea civilă. Însă și într-o asemenea situație ea nu reprezintă ceva util unei societăți schimbate și decreștinate. Argumentele contra posibilității ca gândirea socială creștină să poată constitui un ghid etic al practicii sociale în lumea secularizată a societăților postmoderne sunt multe și în aparență extrem de puternice. Gândirii sociale creștine i se impută următoarele trăsături: 1. Gândirea socială creștină e anacronică întrucât e generată într-
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
gânditorii care-și fundamentează principiile existențiale plecând de la o gnoseologie teologică au oferit câteva răspunsuri care contrazic cele expuse mai sus. Din punct de vedere sociologic, argumentele curente astăzi în științele sociale și politice în favoarea posibilității concrete ca gândirea socială creștină să poată fi un ghid etic al practicii nu sunt multe. Astfel de argumente ar putea fi rezumate pe scurt după cum urmează: "1. Gândirea socială creștină e un nucleu de valori fundamentale care pot orienta persoanele și societățile atunci când sunt
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
început cu puțini ani în urmă și să pornim în demersul nostru de la preluarea experienței valoroase a înaintașilor, urmând calea deschisă de Sfinții Părinți și de marii pedagogi ai neamului nostru. Aceștia au pus în centrul întregii activități de educație creștină modelul Domnului Iisus Hristos, ca pedagog desăvârșit, și experiența valoroasă a Sfinților Apostoli. Educatorul priceput trebuie să caute, mai ales, să facă educație integrală. Orele de religie trebuie considerate ca „ore regale de educație, ca ore totalitare, nimbate în același
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
toată grija”. Studiul individual se făcea, la înălțime, și în perioada episcopului de Hippona. El spune despre „un om cultivat în artele liberale, care s-a decis deja să fie creștin și tocmai de aceea vine acum, pentru a fi creștinat: e foarte greu de presupus că acesta nu cunoaște multe lucruri din Sfintele Scripturi și din scrierile noastre. Instruit deja în privința lor, el vine numai pentru a se împărtăși cu Sfintele Taine”. Ca și în trecut, și astăzi valorile religioase
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
acțiunea prezentă și contemplația prezentă și viitoare. Maestrul lui Cassian a fost Evagrie Ponticul. Mare parte din terminologia folosită de Cassian, privitor la aceleași idei, apare cu aceeași semnificație generală. Cuvinte precum apatheia, gnosis și theoria au o istorie ne-creștină și o istorie creștină. ,,Their Latin equivalents were free from the fain reminiscence of Stoic or Gnostic or Platonist” (,,Echivalențele lor latine erau departe de reminiscențele stoicilor, gnosticilor sau platonicilor”). Cassian a adoptat sistemul evagrian, divizând însă existența umană în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
true to their religious roots, or become just another variety of the centre-right?" (Vor rămîne credincioase rădăcinilor lor religioase sau vor deveni doar o altă variantă de centru-dreapta?) . Partea I Moștenirea secolului al XIX-lea I În căutarea răspunsurilor Democrația creștină europeană din secolul al XIX-lea a apărut ca urmare a dorinței catolicilor de a răspunde dublei sfidări a Revoluției franceze și a revoluției industriale. Aici trebuie situat actul de naștere al democrației creștine. Originea revoluționară a formulei "democrație creștină
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
împotriva puterii papilor, așa cum afirmă în Del rinnovamento civile d'Italia publicat în 1851. Ideologia lor nu este lipsită de contradicții sau de ambiguități: libertate pentru Biserică sau libertăți pentru toți? Ideal de libertate sau instrumentalizarea tehnicii parlamentare pentru a creștina sistemul politic? Gîndirea socială este foarte slabă. Prin ideile exprimate privind drepturile omului, locul Bisericii în societatea modernă, exprimarea prin vot, ei au avut totuși o influență remarcabilă. Acești oameni, majoritatea preoți, au arătat care este calea în mai multe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
asediată, iar pe preoți din sacristii. La puțin timp după alegerea sa, enciclica Aeterni Patris oferea un proiect de societate creștină aflat în contrast cu idealurile liberalismului și socialismului și care demonstra voința papei de a dialoga cu societatea pentru a o creștina. Leon al XIII-lea nu recunoștea originea creștină a democrației și respingea ideea conform căreia puterea putea să nu vină de la Dumnezeu căci, amintea el în 1881 în Diuturnum illud, sursa și principiul puterii se găsesc numai în Dumnezeu. De
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
între 1941 și 1944 de "Vocea Americii". La 7 octombrie 1943, evocînd ziua de 14 iulie, care "ne amintește și de neînțelegerea crudă care, de mai bine de un secol și jumătate, a tulburat conștiința franceză, prinsă între tradiția sa creștină prea des confundată cu o politică reacționară și tradiția sa revoluționară prea des confundată cu o filosofie distructivă de viață", el nota, după ce condamnase dur regimul de la Vichy: "Rezistența franceză a fost ocazia unei apropieri de o importanță extraordinară, cînd
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
la 31 ianuarie 1964. Ioan-Paul al II-lea, în momentul accederii sale la pontificat, era puțin familiarizat cu problematica creștin-democrată. Fără să-i pară ostilă, era străin de tradiția sa. El ține totuși un discurs, des repetat, conform căruia democrația creștină recunoaște drepturile omului, problema socială, democrația: În timpul celor o sută de ani care ne separă de Rerum novarum, legătura dintre democrație și creștinism s-a aprofundat. Biserica nu uită că Statul de drept și metodele democratice de soluționare a conflictelor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
încercarea unei fracțiuni stîngiste a KVP-ului de a fonda Partidul Politic al Radicalilor, expresia unei aripi a Democrației Creștine mai aproape de opțiunile socialiștilor, a eșuat. Această situație nouă în istoria politică a Olandei contemporane a obligat partidele de inspirație creștină să se apropie și să se unească. În 1971 a fost elaborat un program comun pentru cele trei partide. Acest program făcea referire expresă la creștinism, propunînd o politică inspirată din Evanghelie. El pregătea, ca și documentul comun din 1972
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de altă parte, există forțe de care trebuie să luăm seama dacă admitem amploarea dezastrelor și dificultățile nemaiîntîlnite în refacerea politică, economică, spirituală, culturală. În schimb, țările cu tradiție ortodoxă puternică par să fie mai refractare față de aceste partide. Democrația creștină imposibilă în țările ortodoxe? Tradiția Bisericii ortodoxe, care pune accent pe liturghie și contemplare, supusă puterii politice, nu tinde în mod natural spre o acțiune politică și socială liberă. "Marea încercare" dintre 1917-1988 în URSS și apoi în cadrul sateliților ei
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
dominante sunt galbenul-arămiu, albul și roșul în exterior; albul, galbenul și verdele în interior. Biserica Vasile Blajinul din piață e un unicat, de un sincretism remarcabil. Ucrainenii sunt malo-ruși, veniți ceva mai devreme, în secolul al XI-lea erau deja creștinați în masă de cneazul Vladimir și mama sa, după succesul delegației bizantine. Sunt mai blînzi, deși naționaliști, au trădat toți cuceritorii Rusiei de pînă acum: Gustav al II-lea, Napoleon, Hitler ș.a. Sunt alunecoși, petrecăreți, se ocupă preponderent cu agricultura
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
alianța dintre neclintirea materiei și mișcarea vitală, însuflețitoare a acesteia - revine, o dată mai mult, ca metaforă-cheie a statutului realității teatrale. Împreună cu ea reapare și motivul strânsei legături a teatrului cu tematica magiei și a miracolului, cele două versiuni - păgână și creștină - ale uneia și aceleiași puteri: puterea de a trezi la viață inanimatul, de a transforma materia moartă în materie vie. În Lazăr, de pildă, trimiterea la Maeterlinck și la viziunea lui asupra „minunilor” este mai mult decât evidentă, cu diferența
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
-și douăzeci de secole de piață idealistă, monopolizează filosofia, ocupă tot spațiul și nu lasă nimic adversarului, nici măcar câteva firimituri. Idealismul, filosofia învingătorilor de la triumful oficial al creștinismului devenit gândire de stat - Doamne, câtă dreptate are Nietzsche să numească religia creștină un platonism pentru plebe! -, trece în mod tradițional drept singura, unica filosofie demnă de acest nume. Hegel, furierul acestei lumi, cheltuie o energie uriașă afirmând în Prelegerile de istorie a filosofiei ținute la Universitate - locul ad hoc - că nu există
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
248; Diogene 129, 131; Grădina din Atena 176, 179, 212-213, 227, 293; învățământ 154, 175, 225, 234; populație 127 Autodafé Amyclas și Clinias îl salvează pe Democrit 52; Platon vrea să distrugă scrierile lui Democrit 10, 51-52, 110, 150-151; practica creștină 14-15, 301-302 Bestiar peștele masturbator 130-131; porc 80, 150, 177, 181, 221, 279, 309; purcel 169, 177, 225, 234 Contraistorie ce este Î 16-17; ce nu este Î 14-16; o istorie indirectă a hedonismului 15; o istorie indirectă a trupului
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
implementa. Ar fi putut fi un joc fără consecințe externe, deoarece exista În propria sa dimensiune logică. Și totuși, vreme de mai bine de un mileniu și-a condamnat la pieire jucătorii, dîndu-i pe mîna celor aflați la putere. Teologia creștină timpurie și dualismul occidental au fost „obiecte ideale”, adică sisteme funcționînd Într-o dimensiune logică, fără să aibă nimic intrinsec În comun cu jocurile de putere ce se jucau În numele lor și care aparțineau unor alte dimensiuni ale realității. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sacru (2); scump (2); sfințire (2); tradiție (2); act spiritual; adevăr; Adi Minune; adult; agheasmă; alb; alinare; apă sfințită; apă sfîntă; ateu; baie; bani; bani pierduți; băiețel; Bobotează; de la botez; bunică; cadă; cană; capul; catolic; cazan; Cătălin; chef; colac; a creștina; creștinătate; creștinesc; creștinizare; cumătru; cumetri; cununa; a da un nume; datină; dedicare; degeaba; divin; divinitate; drăgălășenie; duminica; eliberare; emoțional; prima etapă; eveniment; familie; fecior; fetița mea; botezul ei; fin; finuț; forțat; fratele; har; identitate; iertat; iniția; invitați; Iordan; îmbărbătare; încredințare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
s-a supărat foarte tare pe mine și mai ales pe soția lui. Iar eu mi- am luat sacoșa cu lucrușoarele și lumânarea de botez și am plecat întristată la locuința mea, sperând să apară o altă ocazie ca să o creștinez. Ocazia s-a ivit doar peste 10 ani, odată cu botezul fetei mele. Am profitat atunci de lipsa tatălui care era la un examen de bacalaureat. Așa am botezat amândouă fetele la biserica Sf. Nicolae din Copou și ele au devenit
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ceva frumos - vită ori ființă omenească -, să scopești și să zici: „Să nu fie de deochi!“ Cînd o vacă fată, i se leagă un fir roșu în coadă, ca să nu se deoache. Copilul nebotezat nu se deoache, căci nu este creștinat. Cînd îți curge sînge din nas, ești deocheat de unul căruia îi ești drag. Cînd te-oi mira de cineva (copil), să-i scuipi (în gură), ca să nu se deoache. Cînd se țintește atenția și mirarea cuiva asupra vreunui animal
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sfârșitul secolului al III-lea d.Hr. în sud estul Damascului de către un trib yemenit, migrat spre nord în urma inundațiilor cauzate de ruperea barajului de la Marib. Ulterior, pe lângă limba lor proprie - araba, gassanizii au adoptat și limba aramaică, s-au creștinat și au intrat în sfera de influență politică a Bizanțului, iar statul lor a devenit o zonă tampon în fața triburilor beduine, jucând un rol oarecum asemănător cu cel pe care i-l vor acorda britanicii Transiordaniei în epoca modernă. Inițial
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
au împins masele de beduini dincolo de ținuturile lor aride, spre teritoriile mai atrăgătoare din nord, spre confortul și bunăstarea regiunilor civilizate din Semiluna Fertilă. Sub aspect istoric, înaintarea arabă a fost facilitată și de o anumită oboseală a populațiilor recent creștinate din teritoriile supuse, ce au preferat arabul păgân, grecului sau bizantinului corupt, iar din punct de vedere fizicogeografic, spațiile ocupate de arabi dispuneau de condiții climatice și morfo topografice similare celor din peninsula arabă, favorizând penetrarea arabă în arealele-țintă. În
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
atat mai aprinsă, cu cât se considera că Isus a venit pe lume cu scopul de a muri pentru ea. În această situație s-a impus precizarea unei distincții: în morală și dogmatica creștină sacrificiul diferă de suicid. Astfel, morală creștină accepta sacrificiul de sine în vederea unui scop divin, sau cel puțin a cărui necesitate este de natură divină, în timp ce a comite suicid înseamnă a te consideră egal în drept cu Dumnezeu și, totodată, a-i nesocoti poruncile. În Par-delà le
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
libertatea conștiinței iar Biserica ortodoxă era dominantă în statul român:“Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune întrucât exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și legilor de organizare ale Statului. Biserica creștină ortodoxă și cea greco-catolică sunt biserici românești. Biserica ortodoxă română fiind religia marii majorități a Românilor este biserica dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are întaietate față de celelalte culte. Biserica ortodoxă română este și rămâne neatârnată de orice chiriarchie
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
dominantă în statul român: “Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune, întrucât exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și Siguranței Statului. Biserica ortodoxă creștină și cea greco-catolică sunt biserici românești.Religia creștină ortodoxă fiind religia marei majorități a Românilor, biserica ortodoxă este biserica dominantă în Statul Român, iar cea greco-catolică are întâietate față de celelalte culte. Biserica ortodoxă română este și rămâne neatârnată de orice chiriarhie străină, păstrandu-și însă unitatea, în privința dogmelor, cu
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]