13,465 matches
-
o vei lua în mână nu se poate să n-o citești până la sfârșit. Sunt acolo știri istorice, note despre gospodăria cea veche și cea nouă, elemente de limbă, de cultură, cu totul necunoscute. Limba e a scrisului lui Ion Creangă." Și-a câștigat un merit, unanim recunoscut, de mare editor al operei lui Ion Creangă, ediția sa, apărută în 1939 la Editura Fundațiilor Regale, fiind una de referință, adică o ediție critică, cu note, variante și glosar, alcătuită de unul
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
acolo știri istorice, note despre gospodăria cea veche și cea nouă, elemente de limbă, de cultură, cu totul necunoscute. Limba e a scrisului lui Ion Creangă." Și-a câștigat un merit, unanim recunoscut, de mare editor al operei lui Ion Creangă, ediția sa, apărută în 1939 la Editura Fundațiilor Regale, fiind una de referință, adică o ediție critică, cu note, variante și glosar, alcătuită de unul care mai recuperase ceva din manuscrisele lui Creangă și cunoștea foarte bine limba acestuia. A
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
de mare editor al operei lui Ion Creangă, ediția sa, apărută în 1939 la Editura Fundațiilor Regale, fiind una de referință, adică o ediție critică, cu note, variante și glosar, alcătuită de unul care mai recuperase ceva din manuscrisele lui Creangă și cunoștea foarte bine limba acestuia. A mai dat, pe lângă această ediție, altele, vreo douăzeci, multe semnate împreună cu Ilarie Chendi. Condeie de seamă au recunoscut marile merite ale acestei ediții, care a fost, de altfel, și este singura până acum
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
de altfel, și este singura până acum integrală. Perpessicius spunea că ediția este un "monument editorial alcătuit cu gust ales și multă pricepere", iar Iorgu Iordan, care avea să publice el însuși, împreună cu Elisabeta Brâncuș, o ediție din opera lui Creangă, în două volume, în 1970, spunea că Kirileanu este "cel mai bun cunoscător al operei și vieții acestui mare artist al literaturii noastre". Kirileanu a alcătuit și două ediții din publicistica lui Mihai Eminescu: Icoane vechi și icoane nouă (Vălenii
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
exact aceeași atitudine ca față de personajele lui mari: nu le iubește. În lumea lui Caragiale nu există copii în sensul tradițional, în sensul clișeului literar, adică ființe pure, inocente, angelice. Caragiale este astfel primul care demitizează copilăria idilică, impusă de Creangă ( " Hai mai bine despre copilărie să vorbim, că numai ea..."). Copiii lui Mitică au deja griji, doar că grijile și preocupările lor sînt, la fel ca ale taților lor, derizorii. Eugen Ionescu aduce cu totul alt tip de mici oameni
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
sufletul în locul tău; trec degetele'mi-laser peste răni și aerul încet ți le dizolvă în etherul pantocrator între două solstiții, între două echinocții te îmbrac în oglinda 'n ale cărei ape nu crește decât trunchiul cu o mie de crengi melancolia deschid apoi muntele: ecoul și treniile iernii se-aud la mine, în sanctuar; te ascund în aerul tare și în miezul de noapte deschid și rup adânc din marea respirație o leg cu migală de tot sistemul tău; îți
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]
-
literaturii turce în țara dv." Festin literar Revista Limba română din Chișinău (redactor-șef: Alexandru Bantoș, redactori-șefi adjuncți: Raisa Belicov și Vlad Pohilă) este o adevărată "foaie pentru minte, inimă și literatură". Rubricile sale consacrate - Evoluția limbii române, Dialogul artelor, Creanga de aur, Itinerare spirituale, Lecțiile istoriei, Starea de veghe, Lumină din lumină, Permanența clasicilor, Trecută prin foc și sabie etc. -, la care colaborează personalități din Republica Moldova, România, Franța, Germania, SUA, Canada ș.a.m.d., instruiesc, dar și emoționează, conving, dar
ȘTIRI CULTURALE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14311_a_15636]
-
inimii este poemul: / Pulsând se consumă pe sine". Evreitatea este pentru Horia Gane o condiție asumată poetic și împăciuitor: "Precum de mult, evreul cu vioara / Pe Terra umblu, un cartier enorm, / sub braț cu poezii fără cadastru / și manuscrise-atârn în crengi de pom." Ce frumos. Nu știu dacă singurătatea se poate deprinde, sau dacă poți învăța vreodată să mori, iubind lumea atunci când ea te strivește, oricum, mie mi se pare spectaculos acest Poet care, atunci când "se ridică de la masa de scris
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
o îndepărtată nostalgie metafizică, cu dimensiuni montane sau marine. Imaginile sunt atât de elegant stilizate, încât capătă ceva clasic: Când prin grădini părăginite e prezis Aprilie, / Ridici o frunză, se sfărâmă - îți lasă în palmă frig timpuriu, merele putrede-n crengi, păianjeni. Raza se-năbușă de fum, făptura ta se dezmorțește risipind pe jos / furnici uscate - și te soarbe blând pământul veșnic lăsând afară, un sloi de ramuri albe." (Pământul veșnic, 1977). La un moment dat, tot vag și depărtat, parcă
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
o copilărie "nesupusă niciunei opreliști". Tatăl i-a dat voie să iasă cu pușca la vânat, când abia împlinea 12 ani. O influență benefică asupra școlarului o are primul lui dascăl, domnul Busuioc, prin care cunoaște "amintirile" și poveștile lui Creangă. De altfel învață să buchisească pe abecedarul marelui humuleștean. Trăind în mediul rural (Pașcani era un sat mai mare), copilul se ducea cu caii la adăpat, se interesa de păsăretul curții, cerea slugilor bătrâne să-i spună povești. Această curiozitate
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
ale vieții lui a rămas prietinia. La Iași, are profesori renumiți, ca V. Burlă, Xenofon Gheorghiu, Ion Paul, Costică Botez, mai toți viitori colaboratori ai Vieții Românești. Cititor impenitent și din ce în ce mai rafinat, Sadoveanu își dă seama de timpuriu că Ion Creangă nu e un scriitor popular, ci un artist care pretinde un cititor întrucâtva evoluat. Va dovedi în timp o înzestrare excepțională în lecturile lui din Amintiri din copilărie, socotind cu excesivă modestie că e singura lui însușire artistică de care
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
ca în Nopțile de Sânziene. După o scurtă ședere la București, unde bate pe la ușile redacțiilor, dezamăgit, Sadoveanu se întoarce la Fălticeni, se căsătorește în 1901, respectând cu sfințenie datinele, stabilindu-se într-un mediu care-l amintește nemijlocit pe Creangă. Locuiește chiar în casa care-l găzduise pe marele povestitor după ce fusese izgonit cu Trăsnea și Mogorogea de la Pavel Ciubotaru, în urma istoriei cu "poștele". Mahalagiii de pe ulița Rădășenilor își mai aminteau de popa Buligă și de moș Bodrângă, știutele personaje
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
Tehnica devine mai evidentă atunci cînd e vorba de dialog. Cucoana și avocatul din ART. 214 : ";- Și ce poftești: zi-mi-o / că,-n van, te sforțezi! / - Să mi-l devorțezi / - Pe fimi-o. - De cine? / - De aia / De-o ține creanga / la Otopeanca / la Hurdubiloaia / și alte tanti : / Popeasca, Ioneasca .../ S. c. l." ";Povestea" e, peste tot, cea din Caragiale sau, cel puțin, aceasta e prima senzație de lectură, pentru că, în realitate, ea dispare sau, mai degrabă, se ascunde tot în spatele
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
ce-i părea a fi închis. Curând în os pătrunde marea, Sub pas tresare înstelarea Iubirea pâlpâie-n potir. Octombrie Cum Te-așteptam, iată că vine O boare rece care-aduce În caldul vieții veștejirea. Dau să mă sprijin de o creangă, Scad sub coroanele de raze, Mă subțiez în sul de cețuri, Nădăjduiam să Te întâmpin, Dar mintea-ngălbenește, se prefiră, Și îmi ajung absentă ca un templu Din care n-a rămas decât arcada. Ocol Vreau să mă rog, dar
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
vizibil rănită, o doamnă. Pentru ea și pentru toți cei care, în fața unui cuvânt mai frust, se înmoaie ca o cârpiță și cad cu capul de astfalt, am transcris în limbaj academic o parte din Povestea pulei a lui Ion Creangă. Pentru că, deși ar fi putut obține aceeași expresivitate folosind “cuvinte frumoase”, și Creangă a preferat să folosească “un limbaj lipsit de eleganță”. Un țăran nepriceput, ce să mai discutăm... Dovada mai jos: Amu cică era într-un sat un țăran
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
cuvânt mai frust, se înmoaie ca o cârpiță și cad cu capul de astfalt, am transcris în limbaj academic o parte din Povestea pulei a lui Ion Creangă. Pentru că, deși ar fi putut obține aceeași expresivitate folosind “cuvinte frumoase”, și Creangă a preferat să folosească “un limbaj lipsit de eleganță”. Un țăran nepriceput, ce să mai discutăm... Dovada mai jos: Amu cică era într-un sat un țăran. Și țăranul acela a eșit odată în țarină să samene niște păpușoi. Și
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
aproape tot ceea ce poate fi arătat, subtitrările erau nespus de caste. Fără să-și propună așa ceva, O să spuneți că limba română scrisă nu suportă asprimea unor cuvinte cu care engleza, franceza, germana s-au acomodat de multișor. scrisă de Ion Creangă în 1877 și publicată în 1939. :: The One, martie 2014 Textul asta a fost scris prin anii ’90 ? Ca în literatura română din 2000 încoace, cuvintele licențioase sunt poate prea dese, în niciun caz prea rare... Uneori chiar din titlu
Dragoste în vremea fofoloancei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82358_a_83683]
-
prostie pe care o poți face pe munte: am luat-o pieptiș prin pădure, având ca țintă creasta, fără niciun traseu și niciun fel de echipament de escalada. Au urmat trei ore de calvar, în care ne-am agățat de crengi de brad și apoi de jepi ca să escaladam un versant tot mai abrupt. Ne-am lovit, ne-am zgâriat, mie mi-a alunecat piciorul între două pietre și m-am ales cu o vânătaie de toată frumusețea, am crezut de
Cum mi-am petrecut ziua de naștere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82437_a_83762]
-
sper ca prinde și se mai implică oamenii. Cred că statuia nu e pt voluntari, cine e voluntar, rămâne voluntar zic eu, nu-i trebuie ceva să-l motiveze. statuia e pt ceilalți. adică avem în București statui cu enescu, creangă, toți de pe o alee din parcul cișmigiului și nu mai sun țin viața, nu a făcut cineva statuile pt ei , ci pt popor to remeber. ți-ai dat seama că nu încerc să te conving că voluntarii merită o statuie
Inaugurăm Monumentul Voluntarului Necunoscut by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82573_a_83898]
-
unele consacrate literaturii române. A început să scrie volume doar cînd condițiile de minimă libertate i-au permis să spună exact ceea ce credea. Și astfel și-a publicat prima carte semnificativă la vîrsta de 43 de ani. Studiul ei despre Creangă (1963) a marcat o schimbare de perspectivă și o realizare a dezideratului călinescian din urmă cu un război, acela privind necesitatea de a-l analiza pe Creangă "în mod strict estetic". De fapt, Creangă și apoi Eminescu erau priviți de
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
publicat prima carte semnificativă la vîrsta de 43 de ani. Studiul ei despre Creangă (1963) a marcat o schimbare de perspectivă și o realizare a dezideratului călinescian din urmă cu un război, acela privind necesitatea de a-l analiza pe Creangă "în mod strict estetic". De fapt, Creangă și apoi Eminescu erau priviți de Doamna Zoe de la înălțimea literaturii europene și judecați drept cele mai tipice produse românești din literatura universală. Am asistat ulterior la lărgirea naturală a orizontului ei scriptic
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
43 de ani. Studiul ei despre Creangă (1963) a marcat o schimbare de perspectivă și o realizare a dezideratului călinescian din urmă cu un război, acela privind necesitatea de a-l analiza pe Creangă "în mod strict estetic". De fapt, Creangă și apoi Eminescu erau priviți de Doamna Zoe de la înălțimea literaturii europene și judecați drept cele mai tipice produse românești din literatura universală. Am asistat ulterior la lărgirea naturală a orizontului ei scriptic pînă la dimensiuni la care puțini români
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
părea! Eram la concurență cu un film buuuuun, da' buuuuun, băi! Și mi s-a părut că foaia se înegrește, nu mai distingeam literele, spațiile dintre ele, totul devenise întunecat, negru uniform... copacii intraseră, frunzoși, foșnitori, aiuriți, jeluitori, patetici, cu crengile desfăcute disperat a rugăciune... se clătinau în odaie...se zbăteau degeaba, parcă asmuțiți de tristețea mea ... mă îndemnau să uit, să uit... da' pînă cînd să tot uit? Doar uitam eu, într-o doară, atîtea chestii ce nu-mi conveneau
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
13 feluri de a fi privită de o mierlă" 1. Te-ai așezat pe cea mai înaltă creangă a vișinului. De acolo m-ai privit prima oară. Aproape din cer. Ochii tăi mă vedeau mică și neînsemnată asemeni unei fragi. 2. Apoi ai început să cobori. Pe o creangă abia înmugurită. De acolo mă vedeai la fereastră, aplecată
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
mierlă" 1. Te-ai așezat pe cea mai înaltă creangă a vișinului. De acolo m-ai privit prima oară. Aproape din cer. Ochii tăi mă vedeau mică și neînsemnată asemeni unei fragi. 2. Apoi ai început să cobori. Pe o creangă abia înmugurită. De acolo mă vedeai la fereastră, aplecată peste o carte. încercai să înțelegi cum se vede lumea din paginile acelea scrise cu firmituri ciudate. Ce gust aveau ele oare, cuvintele? 3. Ai zburat și te-ai așezat pe
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]