4,763 matches
-
Anca Romila, clasa a V-a C Eu și Nică Într-o zi de vară m-am dus la bunica, în satul Humulești. Cerul era albastru ca o petală de miozot. În teiul din grădina bunicii era o pupăză cu creasta rotată care mă trezea din somn în fiecare dimineață. Eu însă nu o dușmăneam, deoarece îmi plă-cea să mă scol devreme, iar pupăza era exact ca un ceasornic. Vecinul meu era un băiețel tare năzdrăvan, pe nume Nică. Dar pupăza
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ceva. La aproape șaisprezece săptămâni după ce m-am trezit pe podeaua dormitorului, a sosit cutia cu becul. Silueta întunecată se ridică în fluxul conversațiilor și poveștilor, înoată prin zumzetul barurilor pline până la refuz de sâmbătă seara, dă ocol buclelor și crestelor numerelor de telefon schimbate. Un apel își greșește destinația și, la kilometri distanță, sinele meu inconștient se foiește în somn, deranjat de-un țârâit. De la patru grade de izolare, umbra de sub apă prinde mirosul. Un semnificant încovoiat, în ascensiune, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și ținând pasul, idei, gânduri, fragmente, frânturi de poveste, vise, amintiri țâșneau din iarbă într-o aversă rapidă. Sub ochii mei, aversa se intensifică. Însuși conceptul de iarbă începu să se ridice și să vălurească într-un V lung. Pe creasta valului, ceva se ivea din spumă - un semnificant curbat și crescător, o idee-înotătoare perfect evoluată. Mark Richardson. Mark Richardson. Mark Richardson. Mark Richardson. — Încă vine după noi. În buzunarul meu, strigă fata în spate. — Ce? — În buzunarul meu. Ambală motocicleta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
săpa brazde pestrițe în jurul meu și am dat din picioare, urcând spre lumina ce venea de undeva de deasupra. Am ieșit cu capul la suprafață și am inspirat sacadat. Aerul cald îmi umplu plămânii dureroși și eu am tresărit pe creasta unui val mic. Lumea ideilor și sensurilor și conceptelor pe care o simțisem sub apă își pierdu claritatea acum, că scosesem capul la suprafață; acum nu era decât apă, toată rece, sărată și adâncă. M-am scufundată și am tresăltat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
superioară, în timp ce ludovicianul o zdrobea, făcând-o așchii, după care... Imagine ??? 35 Exact ca-n rai Explozia făcu gaură în mare, forța presiunii aruncând tone de apă în sus și iscând un val violent și înalt, care mă ridică pe creasta lui, rostogolindu-mă, aruncându-mi picioarele peste cap și proiectându-mă în vâjâitul baritonal al adâncului albastru. Am revenit la suprafață icnind într-o lume fantomatică a ceței groase și-a stropilor de apă. Rămășițe de rechin și de barcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
a tronului cu pereții bordați cu catifea neagră încrustată în nestemate. În diverse colțuri erau plasate străji în armuri, cam de dimensiunea cavalerului meu. Țineau între chelicere niște sulițe cu vârfurile vopsite în roșu, purtau coifuri cu boturi ascuțite, o creastă antenoasă și un ochi central în frunte. Atunci, pentru ce se află aici? tună din nou împărăteasa, de data aceasta adresându-i-se furnicoiului vătaf. A mers vreme îndelungată de-a lungul drumului, fără să strivească un singur soldat al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în care Povestitorul, aflat în Pleistocen și-l închipuia în Elixirul dragostei al lui Donizetti pe José Carreras, ce aveau să se nască peste 13.500 de ani, bătrânul Rex porni să latre îndrăcit spre cocoșul de tablă înfipt în creasta casei (de pe bulevardul Karl Marx numărul 51), plesnit și răsucit în toate părțile de gloanțele trimise din viitor, semn că izbucnise Revoluția... Nu că ar conta, dar în acea zi probabil Revoluția era de vină Mioara Alimentară, la vârsta ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a luminat ciuperca morții pe 6 august 1945 la ora 815 la Hiroshima. Și în clipa în care mai trecea un tren, se auzeau din depărtări străbătute și șoselele și forezele prin munții pietroși ai minerilor și zăpezi foșnind pe crestele, pe care stăteau înțelepți vulturii, la gurile peșterilor rătăceau sfinți și foarte departe trenul de la ora 23:57, de pe traseul Arad, Radna-Săvârșin, Deva, Simeria, Orăștie, Sibot, Vințu de Jos, Alba-Iulia, Teiuș, Aiud, Războieni, Câmpia-Turzii, Cluj-Napoca, Gherla, Dej, Beclean pe Someș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
comerciale, zgârie ochiul. Ceea ce nu vede însă nimeni, sunt energiile care se împletesc aici, destinele care nu țin cont de sensul giratoriu care închide parcul. Asemenea, coboară din neant, câte o caretă romană, condusă de un ofițer care-și flutură creasta roșie a coifului. Caii sunt împietriți în avânt, roțile carului nu se învârt, grupul e dus de o bandă rulantă invizibilă, încet, încet, până se pierde în zidurile Teatrului. Freamătul nărilor, încordarea gâturilor, boturile deschise, gâfâitul cailor, strigătele romanului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe Mioara pentru a fi în mijlocul copilăriei acum când se oferea un material mai interesant decât însăși existența mea. Pământul se opri din mișcare. Val după val, împietri. Dâmb lângă dâmb, câmpia devenise o mare cu valuri de pământ, cu crestele inegale pe sub care se zbătea dedesubtul. Probabil că va mai fi o furtună imaginară, iar Oceanul bărăganic va produce un val și mai mare. Într-adevăr, valurile își spărseseră crestele, lăsând lumii o priveliște care ne tăia respirația. Copii murdari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dâmb, câmpia devenise o mare cu valuri de pământ, cu crestele inegale pe sub care se zbătea dedesubtul. Probabil că va mai fi o furtună imaginară, iar Oceanul bărăganic va produce un val și mai mare. Într-adevăr, valurile își spărseseră crestele, lăsând lumii o priveliște care ne tăia respirația. Copii murdari abia mișcând, cu ochii închiși și scâncete slabe, se iveau pe jumătate din țărână. Pământul năștea... Și, în loc de aburi, ieșeau fuioare de informații care miroseau a dedesubtul Pământului, a tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ochii de vultur pe repetenții lui dragi ce trebuiau să fie la școală, fix la miezul nopții, ultimele două ore, între orele 3 și 5 dimineața urmând a fi de matematică, da, urmând. A dat ocol foișoarelor, se așeză pe creasta zidului cu fresca celor trei mari criminali ai Omenirii și parcă, în același timp, sau Tomaida a leșinat cu zgomot de spaimă sau Gagu a atins vreun știulete care, trezit din somn, a dat alarma printre știuleți, Căpcăunu ședea drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
entropiei sale. Se spune că au îngropat Orașul. Abia dacă se familiariza cu noua stare. Se spune că elicopterele survolau pădurea de grâu fără să zărească printre valuri vreun semn de viață. Vârfurile copacilor nu dădeau semne de disperare, nici creasta vreunui acoperiș sau consolele stâlpilor de înaltă tensiune nu păreau a cere ajutor. Veștile erau, desigur, exagerate. Și contradictorii, se pare! Una se raporta prin stațiile poliției, alta pe e-mail-urile Administrației locale. Și cu totul altceva prin sms-urile adolescenților pregătindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
întins pe nisip cu ochii spre cerul înstelat. Se auzea parcă de pe celălalt mal un sunet, ca un strigăt de om, pe o notă foarte înaltă, sunetul se prelinse pe apele foșnitoare ale fluviului, ca o panglică albă mulată de pe crestele valurilor. Un șarpe muzical cu o lungime cât lățimea Dunării. Cântecul se unduia odată cu trupul după formele apei. Valuri de hulă, unde line, vârtejuri. Și câte un plescăit de coadă. Se înfiripară goale în fața celor doi adormiți niște fete cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
vizibile de violență; limba pe secțiune de culoare roșiatică, omogenă; dinții fără leziuni traumatice; 2.13. Era pleistocenă răcirea climei subpolară perioada glaciară temperată perioada interglaciară ca urmare la peste 1.800 m apar ghețari care au creat văi glaciare creste cu circa 10.000 ani în urmă încălzirea climei topirea ghețarii 2.14. Sfârșitul cuaternarului hologenul cele mai tinere forme de relief luncile Delta Dunării definitivarea cursului Dunării și în prezent acționează asupra reliefului agenții externi omul. Gâtul: părțile moi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu fainul, scânteile luminau Universul incognoscibil, strânse pleoapele încercând să-l taie mai fin după ce tură triodina la maximum, electronii îi deformau și mai tare chipul, polizorul nu făcu decât să-i estetizeze hidoșenia, deformările se vălureau sub lovitura barosului, crestele ascuțite se modulau precum sânii ei sub palparea palmelor lui flămânde, de fiară, de lider al dracilor, ale Sfântului Gheorghe Habulea zis Satelitu, de a străpunge cu sulița balaurul dorințelor și Liubelor din mine, Liuba copil, care a deschis ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pădurea supărărilor sale și ale celorlalți, copilul Își reluă, cu ambiții sporite, preocuparea ce-l pasiona de când sosise. Ochii săi urmăreau o cloșcă cu pui mărișori, de care se apropia tiptil, cu speranța că, doar-doar, va prinde un puișor cu creastă roșie, pui care blânzi, cum erau Învățați cu oamenii, nu-l prea luau În seamă, ferindu-se doar așa cât să arate mamei-cloșcă modul cum au Învățat o anumită lecție de apărare. Cât timp „oamenii mari” schimbau saluturi, se informau
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
înaltă vibrație artistică, de înaltă plasticitate, de univers mirific etc. în cartea sa. În locul splendorilor literare promise, întâlnim doar versificări simpliste și reprezentări naive ale frumuseții naturii: „Din lumea codrilor de brad / Cu basme-mpodobită, / Pășeam cu sufletul curat / În universul crestelor de argint, / Pe o cărare însorită. // Urcând pe culmile de piatră, / Cu stânci abrupte și bizare, / Mă apropiam de Duhul Sfânt, / Ce cobora din ceruri pe pământ, / Pe coama razelor solare. /... / Ajuns trudit pe creastă, / M-a-ntâmpinat crăiasa munților, / Cu ochii
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu sufletul curat / În universul crestelor de argint, / Pe o cărare însorită. // Urcând pe culmile de piatră, / Cu stânci abrupte și bizare, / Mă apropiam de Duhul Sfânt, / Ce cobora din ceruri pe pământ, / Pe coama razelor solare. /... / Ajuns trudit pe creastă, / M-a-ntâmpinat crăiasa munților, / Cu ochii mari, puțin speriată, / C-un zâmbet cald și-un tainic dor, / Mi-a dat o floare-nmiresmată.“ (Idilă alpină) Și mai stângace sunt poemele satirice. Ele aduc aminte de textele brigăzilor artistice de agitație care
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pe la stat / Bocind că-i defavorizat.“ (Trândavul) Lipsit de spirit critic, încântat de propria lui creație, Mircea Noaghiu se celebrează singur, povestind, în prefață, în ce împrejurări și-a scris versurile: „Acum, la «strunga vieții», după ani de pribegie pe crestele munților [...] Dumnezeu m-a răsplătit cu un «surghiun» într-un loc mirific. [...] Simțeam puterea benefică a forțelor telurice, care parcă-și micșoraseră gravitația și-mi permiteau să zburd ca pe vremea copilăriei. În seara aceea am încropit câteva versuri. Astfel
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a ordonat heruvimilor să cânte pentru o posibilă nuntă în cer; pe pământ, fără un scop definit, moartea sufla în foi. În mijlocul bisericii, două umbre arzînde se țineau de mână într-un șotron dantelat cu tăciune. Până mai sus de crestele Bârgăului, arderile de tot înmiresmau văzduhul; Dumnezeu, alergic, strănuta într-o batistă albă. Sănătate! Facă-se-n voia ta, Părintele meu îmbătrânit de bătrânețile lumii! La ora două dormeau lemn puterile cerești. Lemnul, ca să fie treaz, trebuie să înverzească continuu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dansează! Este nunta noastră. Am așteptat-o jumătate de viață, nu te jena, nici eu nu cunosc bine pașii. Să imităm ritmul flăcărilor, să ne lăsăm prinși până la mijloc, până la inimă, până la tâmplă. Să imităm vântul, vom zbura cenușă peste crestele munților într-un cuib de pasăre, într-un ou de pasăre, într-un zbor neînceput. Dansează! Suntem în Cana Galileei, s-a terminat vinul, Iisus va face prima minune; sângele său va domoli toate însetările, toate bețiile lumii. Privește cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în fiecare noapte în livada coniței Cătălina erau ipotetice, atât cât să aibă gust țigara, să încălzească coniacul, să lunece brișca în bucata de slănină afumată. Totuși scenariile nu le domoleau nici pe departe orgoliile de veterani ai schitului. De după creasta Bârgăului, soarele cât o mămăligă pentru toți flămânzii lumii; la poalele Bârgăului, o câmpie sub care pământul năștea milioane de licurici; vântul sufla atât cât să le deschidă ochii; cerul deasupra cerului era fumuriu; umbrele, prinse ca într-o menghină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
suport? Nu înțeleg, de unde atâtea ifose de fată mare în inima unei curve bătrâne? A încorsetat-o moartea în chingi, a îmbălsămat-o în esență de pustietate, a pironit-o ca pe o cruce cu rădăcini de spatele meu și creste, crește sfidător și mă apasă precum un drum nefăcut până la capăt. Mama ei de momâie cu țâțele stafidite de sterpăciune, cu ochii descompuși în mâlul cerului după furtună, cu obrajii exfoliați! Fardul ascunde brazdă în inimă. Cum mi-a căptușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Îndemnau să-l cred. În altă parte Însă, totul era clar: doi șerpi de culoarea brumei Încolăceau un arbore cu frunze foarte rare, În care tremurau niște porumbei cenușii. De neuitat era și silueta cărămizie a unei cetăți pe o creastă de munte, Înconjurată de prăpăstii adînci și de luciul unor săbii sau cuțite pe fundul gropii. Îmi mai amintesc de o casă impunătoare din streșinile căreia curgeau flori mari, aurii și purpurii, iar doi bărbați cafenii, Înarmați cu niște pari
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]