1,315 matches
-
mi-ai furat toată culoarea De am rămas acum un nud alb-negru doar, Să poți să îmi ascunzi de toți candoarea Sub un desen de-al tău pe-un calendar. Din roșul buzelor focos ai desenat o floare Și-ai creionat apoi din umbra mea pistil, Din iarba oglindită-n ochii mei, culoare În frunza verde ce schimbase al meu stil. Din rozul de pe chip creat-ai fluturi vii Cu mici steluțe din privirea-mi lunecoasă Și firav m-ai convins
TU EȘTI CEL CE MI-AI FURAT CULOAREA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370871_a_372200]
-
petrecute / în calde rotocoale de fum. // Petalele florilor / somnoroase, / mirosind a culori, / zămislesc dimineața.” (Dimineață). Câteva dintre poezii, trecute pe sub ochiul de fin observator al autorului, relevă abilitățile acestuia în încondeierea aspectelor esențiale ale unei creații lirice. Iată ce frumos creionează portretul POEZIEI: „În vara din tine / e-atâta lumină, / aud glas de îngeri zburând peste tină. // În vara din tine-s / petale de floare, / celest curcubeu / armonii de culoare. // În vara din tine / e-atâta grea rugă, / păcatele-s fum
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
prins într-o formulă. 10 Desigur, cercetătorul-biograf încearcă să atenueze asperitățile și manifestările turbulente ale autorului Nopții de Decembrie, punând în lumină o dimensiune biografică și literară unică, în care viața și opera se întrepătrund, se intercondiționează și se completează, creionând, într-adevăr, profilul celui mai important „opozant” al lui Eminescu în epocă, precum și a celui dintâi simbolist și teoretician al simbolismului românesc. Credem că, după ampla monografie al lui Adrian Marino, ca și a paginilor dense și comprehensive ale lui
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
și din literatura română, cărți pe care le studiam cu pasiune, respingând studiile seci, anoste și plictisitoare apărute între coperțile cărților cu aer academic. Acele romane ne atrăgeau prin felul de a aborda viața romanțată a scriitorilor, modul de a creiona atmosfera socială în care au trăit și mai ales felul cum zugrăveau realitatea, în contextual vieții acestora. Astfel, autorii acelor cărți ne făceau să trăim și să suferim alături de ilustrele lor personaje, iar pe nesimțite învățam viața și opera personalităților-
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
de azi “azi mai devreme ca niciodată am aliniat toate visele cu noi așa într-o înțelegere tacită cu timpul” (Și mai departe...) Prescurtarea literei mari, un titlu care face dublă referire, una la conținut, poeziile accesând stilul minimalist și creionând esențe, concluzii, idei importante ale vorbirii lirice. Despre minimalismul încurajat in Lira21 am mai vorbit referitor și la alți autori liriști, considerându-l ca o replică actuală la postmodernism, cu impact la cititorul contemporan. A doua referire a titlului este
ADRIANA BUTOI- PRESCURTAREA LITEREI MARI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369918_a_371247]
-
clar de tot ce mă înconjoară! Accentuează-mi mierea glasului din forma buzelor sub a ta dăruire. Filmează-mi mișcarea numai de tine simțită cum o regizează fericirea prin Si bemolul trăirii atingănd cea mai de sus notă a armoniei! Creionează-mi mersul și zămbetul îmbrățișării! Pastelează-mi atingerea în rătăcirea lui azi sub ziua de măine, accentuînd totul în poimăine! Apoi semnează-mă ca naturala ta stare și încadrează-mă solfegiului vieții! Referință Bibliografică: Desen / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DESEN de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370006_a_371335]
-
insuficiență, cruzimile mult adorate. Copilul interior, aici abstractizant, revelează traseele călătoriilor spiritului, cu puternice tușe aristocrate. Toate strălucirile stau în preajma epilogului, lângă aștrii durerii proscriși și nespus de ușori (Remember). Mircea Brăilița, animat de un șarmant elan "fin de siècle", creionează peisaje intime aproape "sub pecetea tainei". Versurile sunt intens șlefuite pentru a deveni barcazuri argintii/ tăind întunecata mare// construcții în sfârșit tremurătoare (Construcții în sfârșit tremurătoare). Neîntrerupte alchimizări au loc în vederea aflării cifrului eliberator. Ca un vis beatific, de sub zăpada
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
perceput când urc în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în imensitate ... Vor veni zilele ce ne-au sorbit/în cupele de alabastru ale amiezii,/din nou iluminând răsuflarea mării/și-nnebunind licuricii câmpiei,așa își creionează în Epilog edenul,poetul Vasos Voiadzoglu care a trăit o parte din viață, în insula Skiros,pe care o vede ca un spațiu edenic unde semnele bucuriei se văd, ca un dar al blestemului antic.Dacă la Vvoiadzoglu edenul era
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
în: Ediția nr. 1525 din 05 martie 2015 Toate Articolele Autorului CELULARU-I PRETUTUNDENI Fie el tramvaiul plin, E de-acum meteahnă veche, Toți vorbesc când pleacă, vin ...Și se țin de o ureche! CARAGIALE-I ACTUAL Nenea Iancu-a creionat „Cetățeanul turmentat” Astăzi ne-ar fi dăruit „Cetățeanul uluit”! DUPĂ BAC Vă spun sincer, acum vreau Oricum, o profesie, Să iau bani... mai mult să stau... Și s-ajung la pensie. UNII POLITICIENI VERSAȚI Găști mai mici sau găști mai
EPIGRAME (3) de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369607_a_370936]
-
din perspectiva rangului regal. În legătură cu abdicarea Majestății Sale Regelui Mihai, Regina evoca o dramă petrecută, care durea. Tabloul vieții Familiei Regale în exil, este revăzut astăzi în toate luminile și umbrele lui, iar la orice descriere, Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare creionează central pe Majestatea Sa Regele, o permanență sufletească pentru Alteța Sa Regală, un model eroic, un argument viu al dragostei de țară, o șansă pentru readunarea românilor și călăuzirea lor, pentru restaurarea României căzută pe dealul istoriei! Familia Regală a României
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
calități, pasiuni dezvoltate pe postamentul talentului, sunt evidențiate în cartea doamnei prof.dr. Ștefania Kory Calomfirescu, care prin cercetări în arhive, studiu în documentele vremii, inclusiv având mărturii ale contemporanilor prin investigații, a reușit, cu o tușe accentuată și sigură să creioneze personalitatea profesorului dr.Victor Papilian, în această carte ce are ca motto o frază de înțelepciune semnată de Ando Euripides : „Virtutea strălucește și după moarte “. Cartea începe cu cuvântările somităților din medicină, la sărbătorirea centenarului nașterii Profesorului Victor Papilian, ce
PERSONALITATEA PROFESORULUI DR. VICTOR PAPILIAN EVOCATĂ DE PROFESOR DR. ȘTEFANIA KORY CALOMFIRESCURY de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353296_a_354625]
-
ești pe drumul cel bun și atunci când te vei maturiză din punct de vedere literar,atunci vei publică iar eu te voi citi cu plăcere! -Mă bucur că mă consideri un poet bun și acum e rândul meu să te creionez în urmă vorbelor tale și cred că ai stofă de pictorița,tu simți natură iar frumusețea curge prin ține asemeni unui fluid dătător de viață. Isa zâmbi și privindu-și ceasul realiza că timpul o șomează și chiar o forțează
TABLOU DE VARĂ de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352780_a_354109]
-
cu ochi de peruzea, De mine ești așa departe, Te caut pentru a te îmbrățișa, Dar distanța mare ne desparte. Pot doar la tine să visez mereu, Să te privesc doar în fotografie, Fără tine timpul trece așa greu, Te creionez doar într-o poezie. Mereu visez că sunt cu tine, Stai aproape la brațul meu, Fiind zilnic lângă mine, Îndreptându-ne spre apogeu. Mâinile caută înfrigurate, Să cuprindă trupul tău, Gândul pleacă la plimbare, Să găsească chipul tău. Referință Bibliografică
UNDE ESTE CHIPUL TĂU? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352892_a_354221]
-
Acasa > Versuri > Visare > SPERANȚE CREIONATE Autor: Carmen Marin Publicat în: Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Dacă îmi înnod gândurile, Voi avea un tărâm de flori. Dacă creionez zborul în culori parfumate. Voi dobândi secundele amurgului meu verde. Dacă ating cerul cu palma, Voi renaște în nopțile pline. Dacă zâmbetul senin îmi mângâie fața, Fiecare rază de curcubeu o voi așeza în cupa vieții. Numai dacă pământul de sub
SPERANŢE CREIONATE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352897_a_354226]
-
care și-a desfășurat cu pasiune și dăruire meseria de învățător. Se pare că faptele sale bune, săvârșite cu fiecare elev format, sunt o dovadă în plus că a existat și, ne place să credem, că încă se mai poate creiona portretul dascălului autentic. Așadar, ce mesaj adresați tuturor oamenilor ce v-au condus pe calea educației? - Le mulțumesc tuturor profesorilor mei pentru tot ceea ce m-au învățat. Pentru aripile ce mi le-au deschis către viață. Le doresc sănătate, bucurii
REVISTA ,, CRONICI MOVILENE”- INTERVIU CU MOVILENI DE SUCCES de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352903_a_354232]
-
Există o conexiune. Depind una de cealaltă. Ego-ul e în măsură să determine relația între actori? Succesul și cariera celorlalți încătrănesc întrucâtva sentimentele unui actor? Cariera e sau nu e...! Ți-o faci ori nu, o judeci pe a altora, creionezi zilnic diverse caracrtere, creionezi stări, fapte, te perfecționezi pe tine în propriul drum spre ceva perfect! Poate...! Dar în niciun caz nu trebuie să hulești. Au fost, sunt și vor fi cazuri! Dai din ce ai și dacă dăruiești, primești
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
una de cealaltă. Ego-ul e în măsură să determine relația între actori? Succesul și cariera celorlalți încătrănesc întrucâtva sentimentele unui actor? Cariera e sau nu e...! Ți-o faci ori nu, o judeci pe a altora, creionezi zilnic diverse caracrtere, creionezi stări, fapte, te perfecționezi pe tine în propriul drum spre ceva perfect! Poate...! Dar în niciun caz nu trebuie să hulești. Au fost, sunt și vor fi cazuri! Dai din ce ai și dacă dăruiești, primești în primul rând aplauze
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
stele ce ard tăcere nescrisă poartă deschisă spre infinit de nourii pe înalt de ceruri vuiet de vânt destramă în fire iluzia optică aripi de înger planează deasupra în zbor de păsări gânduri fugare se răsfrâng în ploi de stele creionate în răsărituri senine ating durerea ce se sfărâmă în mii de fărâme pierdute în zare doar amintirea rămâne gravată pe colțul de suflet. Autori: Antonella Mocanu Gheorghe Șerbănescu Referință Bibliografică: Veșmânt purtat de iele / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VEŞMÂNT PURTAT DE IELE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353006_a_354335]
-
Claude-Jean Bertrand, reprezintă o platformă de prospecție interesantă, dar, evident, sumară pentru cei interesați de subiectul cercetat. Și tot în acel text spuneam că „mass-media românești s-au îndepărtat în mod extrem de clar de la menirea lor inițială, încercând să-și creioneze în linii mari propriul traiect funciar într-un regim de presă așa-zis liberal, având la bază, de fapt, o analiză de detaliu gândită doar din perspectiva influenței decisive, pe care ele o exercită asupra tuturor grupurilor de indivizi, de
PUMNUL POLITIC ÎN GURA PRESEI ROMÂNEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354300_a_355629]
-
altă tară de analizat de către specialiști a ceea ce definim drept deontologie profesională) este apanajul elocvent al unor state unde dictatura își exercită puterea din plin, dar și o gravă eroare decizională, în același timp, a membrilor unei instituții, eroare care creionează o vădită formă de antidemocrație românească a prezentului. A-i respecta de fapt și de drept unei profesii anume - fie ea aparținătoare sferei mediatice sau oricărui alt domeniu de activitate de aici și de oriunde din lume - granițele de desfășurare
PUMNUL POLITIC ÎN GURA PRESEI ROMÂNEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354300_a_355629]
-
movileni, coordonați de dascălii lor, s-au întrecut în concursuri de recitări și de cunoștințe despre viața și activitatea poetului aniversat. L-au citit, recitit și au încercat să-și îndrepte condeiul către versurile pline de farmec ale acestuia. Au creionat un medalion literar-artistic demn de niște vorbitori ai limbii române. Căci, cine se poate numi român, decât acela care știe a stăpâni graiul poporului căruia îi aparține? Talentul și munca lor au fost admirate și apreciate atât de colegi, cât
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
iluminat de desăvârșita măiestrie a meșterelor care îl migălesc. Prin neînchipuite brutalități pătrund destui în față azi în lumea scenei, în timp ce Mariana Anghel e urcată de propriul farmec și de cântecele-i fermecătoare. Cât de frumos și de adevărat o creiona pe debutanta Mariana Anghel, cu ani în urmă, Mărioara Murărescu: „Se spune că ochii sunt oglinda sufletului. Cu zece ani în urmă, în emisiunea «Tezaur folcloric» debuta o fată de 16 ani. Telespectatorii au remarcat simplitatea cântecului, eleganța costumului, trăsăturile
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
gustul schimbărilor rapide, propulsat rapid de propriul talent, fără încercări eșuate, Nae Lăzărescu și-a legat la scurt timp și definitiv viața, numele și cariera, de spectacolul Revistei românești, devenind un neconfundabil actor care „seamănă numai cu el”, cum îl creionează actorul Dorel Vișan. Deopotrivă, a fost și scriitor, autor de texte memorabile pentru Revista românească. A fost un actor care a muncit, care a învins confruntându-se cu frigul sălilor de spectacol, înghețate, care a voiajat prin țară informații traficate
NAE LĂZĂRESCU. MARII ACTORI RĂMÂN ŞI DUPĂ PLECARE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353166_a_354495]
-
a mai tinerelor personalități ilustre ale vremii, Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Ionel Perlea, Elvira Popescu și alții. Din cartea „Hitler, Regele Carol și Mareșalul Antonescu. Relațiile germano-române 1938-1944”, scrisă de Andreas Hillgruber se poate extrage un fragment care creionează suficient de deslușitor portretul Regelui Carol al II-lea și latura sa principială în politica externă și internă a României: „Începând din 1930, figura centrală în politica internă și externă a României a fost Regele Carol al II-lea. Ca
REGELE CAROL AL II-LEA FILE UMBRITE, UNEORI CHIAR ÎNTUNECATE, DAR ŞI LUMINATE, DE ISTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353233_a_354562]
-
Stănescu, Mihail Sadoveanu, Zaharia Stancu, Ion Băieșu, Gheorghe Zamfir, Dumitru Fărcaș, Sofia Vicoveanca, Maria Ciobanu, Irina Loghin, Margareta Pâslaru, Lucreția Ciobanu, Marioara Murărescu, Florentina Satmari, Elise Stan, Liza Panait și câți alți oameni de valoare ai României nu l-au creionat afectiv?! Atunci când ne petrecem câteva clipe de extaz pe care ni le dăruie muzica folclorică românească, trebuie mai cu seamă să cugetăm că folclorul urcă de la rădăcinile naturii și ființei, neîntrerupt, în limba și trăirea primordială a sufletului. Aceasta se
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]