561 matches
-
în Germania, 96487 Dorfles-Esbach, Am Kasernenplatz 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, Str. Mestecenilor nr. 3, ap. 17, județul Cluj. 241. Farr Augustin-Calin, născut la 9 mai 1972 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiul lui Cremene Augustin și Irina, cu domiciliul actual în Germania, 91550 Dinkelsbuhl, Oberer Mauerweg 7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Înfrățirii nr. 12, ap. 23, județul Cluj. 242. Hatzak Daria-Elena, născută la 10 iunie 1974 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 680 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130056_a_131385]
-
și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 70449 Stuttgart, Maikammerstr. 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sânpetru Mare nr. 721, județul Timiș. 148. Lutsch Toader, născut la 21 octombrie 1967 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Cremene Vasile și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 95032 Hof/Saale, Schollenteichstr. 16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Podului nr. 106, județul Sibiu. 149. Malarcsek Anca-Laura, născută la 14 septembrie 1976 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin
HOTĂRÂRE nr. 747 din 31 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130303_a_131632]
-
ILOVAT, cu satele: Budanesti Cracul Lung Racova 8. Comună CAZANESTI, cu satele: Cazanesti Birbovatu de Sus Govodarva Ilovu Jignita Paltinisu Roșia Severinesti Suharu Valea Cosustei 9. Comună PRUNIȘOR; CU SATELE: Cervenita Lumnic 10. Colmuna TIMNA, cu satele: Timna Boceni Colaret Cremenea Față Cremenii Izvoralu Pavat Plopi 11. Satul Stignita din comuna POROINA MARE 12. Comună PADINA, cu satele: Iablanita Olteanca 13. Orașul VANJU MARE, cu localitățile: Bucură Nicolae Bălcescu 14. Comună PUNGHINA, cu satele: Punghina Recea 15. Comună SĂLCIA, cu satul
ACORD din 28 iunie 1971 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia referitor la modificarea şi completarea unor dispoziţii din Acordul dintre cele doua părţi privind micul trafic de călători în zona de frontieră, încheiat la Belgrad la 13 ianuarie 1970. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135353_a_136682]
-
satele: Budanesti Cracul Lung Racova 8. Comună CAZANESTI, cu satele: Cazanesti Birbovatu de Sus Govodarva Ilovu Jignita Paltinisu Roșia Severinesti Suharu Valea Cosustei 9. Comună PRUNIȘOR; CU SATELE: Cervenita Lumnic 10. Colmuna TIMNA, cu satele: Timna Boceni Colaret Cremenea Față Cremenii Izvoralu Pavat Plopi 11. Satul Stignita din comuna POROINA MARE 12. Comună PADINA, cu satele: Iablanita Olteanca 13. Orașul VANJU MARE, cu localitățile: Bucură Nicolae Bălcescu 14. Comună PUNGHINA, cu satele: Punghina Recea 15. Comună SĂLCIA, cu satul Sălcia 16
ACORD din 28 iunie 1971 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia referitor la modificarea şi completarea unor dispoziţii din Acordul dintre cele doua părţi privind micul trafic de călători în zona de frontieră, încheiat la Belgrad la 13 ianuarie 1970. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135353_a_136682]
-
ILOVAT, cu satele: Budanesti Cracul Lung Racova 8. Comună CAZANESTI, cu satele: Cazanesti Birbovatu de Sus Govodarva Ilovu Jignita Paltinisu Roșia Severinesti Suharu Valea Cosustei 9. Comună PRUNIȘOR; CU SATELE: Cervenita Lumnic 10. Colmuna TIMNA, cu satele: Timna Boceni Colaret Cremenea Față Cremenii Izvoralu Pavat Plopi 11. Satul Stignita din comuna POROINA MARE 12. Comună PADINA, cu satele: Iablanita Olteanca 13. Orașul VANJU MARE, cu localitățile: Bucură Nicolae Bălcescu 14. Comună PUNGHINA, cu satele: Punghina Recea 15. Comună SĂLCIA, cu satul
HOTĂRÂRE nr. 1.002 din 9 august 1971 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia referitor la modificarea şi completarea unor dispoziţii din Acordul dintre cele doua părţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135352_a_136681]
-
satele: Budanesti Cracul Lung Racova 8. Comună CAZANESTI, cu satele: Cazanesti Birbovatu de Sus Govodarva Ilovu Jignita Paltinisu Roșia Severinesti Suharu Valea Cosustei 9. Comună PRUNIȘOR; CU SATELE: Cervenita Lumnic 10. Colmuna TIMNA, cu satele: Timna Boceni Colaret Cremenea Față Cremenii Izvoralu Pavat Plopi 11. Satul Stignita din comuna POROINA MARE 12. Comună PADINA, cu satele: Iablanita Olteanca 13. Orașul VANJU MARE, cu localitățile: Bucură Nicolae Bălcescu 14. Comună PUNGHINA, cu satele: Punghina Recea 15. Comună SĂLCIA, cu satul Sălcia 16
HOTĂRÂRE nr. 1.002 din 9 august 1971 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia referitor la modificarea şi completarea unor dispoziţii din Acordul dintre cele doua părţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135352_a_136681]
-
se află barajul și hidrocentrala de la Porțile de Fier II. între Călărași și Brăila — un sector cu luncă extinsă la peste 10 km în care, la exterior, sunt brațe importante ale fluviului (Dunărea Veche spre Podișul Dobrogei, și Borcea și Cremenea către Câmpia Română), între care întinse suprafețe mlăștinoase au fost transformate în terenuri cultivate. La Cernavodă începe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Sectorul fluvio maritim de la Brăila și până la vărsare, cu adâncime de 7 - 12 m, ce permite pătrunderea dinspre mare a
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
potențial turistic care însă,până în prezent,nu a fost valorificat decât în mică măsură. Potențialul turistic natural Dunărea și Insula Mare a Brăilei, în ansamblul ei,reprezintă un potențial turistic de o certă valoare. În primul rând, arterele hidrografice principale - Cremenea, Măcin și Vâlciu - pot fi folosite pentru excursii cu vaporul. Atât zona de protecție dintre brațe, cât și digurile construite împotriva inundațiilor sunt, în cea mai mare parte, plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de sălcii
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
vaporul. Atât zona de protecție dintre brațe, cât și digurile construite împotriva inundațiilor sunt, în cea mai mare parte, plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de sălcii. La acestea se mai adaugă și ostroavele de pe brațul Cremenea cu un frumos peisaj natural - păduri de sălcii,canale, lacuri mici - care ar atrage mulți vizitatori. Aceste zone marginale, împreună cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite în scopuri turistice de agrement. De asemenea, zonele din jurul lacurilor Blasova și japșa
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
arhivă:9) o poveste complicată, despre incompetență, birocrație, concurență neloială, risipă etc., care se întinde pe toată perioada interbelică. Principala cauză a tergiversărilor au constituit-o neînțelegerile asupra terenului în care să fie construit: „pe locul vechiului abator”; „la punctul Cremenea”, comuna Letea; unde era „tîrgul de lemne”; „în preajma Bulevardului Carol I și Podul de Fier”; „în strada Fabricilor, lîngă fabrica de pielărie a dr. Perlberger”; la „stînga Școlii Normale de Fete”. De fiecare dată, specialiștii se contrazic și își impută „greșeli
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de lehamite și de exasperare, expresia a continuat să circule pînă spre sfîrșitul deceniului al patrulea, dar însoțită de fiecare dată de una sau de alta din sinonimele ei intrate mai demult în folclor: ,,Țara lui PapurăVodă!’’ și ,,Țara lui Cremene’’. ,,Ei, ce vrei? Țara lui Hübsch, țara lui Papură-Vodă!’’7) Și: ,, Socoteala aiasta (autorul se referea la un caz de cenzură - n. m.) îi foarte bună pentru țara lui Cremene, au a lui Hübsch’’.8) Faptul de a o dubla
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai demult în folclor: ,,Țara lui PapurăVodă!’’ și ,,Țara lui Cremene’’. ,,Ei, ce vrei? Țara lui Hübsch, țara lui Papură-Vodă!’’7) Și: ,, Socoteala aiasta (autorul se referea la un caz de cenzură - n. m.) îi foarte bună pentru țara lui Cremene, au a lui Hübsch’’.8) Faptul de a o dubla arată, totuși, că la anii indicați, ea nu mai era evocatoare decît pentru un număr restrîns de cititori. Renunțînd la titlul ,,Hübsch’’, Bacovia dovedește că a ținut seama de acest
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
PORUMBACU DE JOS. - izvoare de apă sărată În satul Sărata; - nămol terapeutic la Sărata; - pictură pe sticlă; - arhitectură populară specifică Țării Oltului; - Cabana Negoiu. - pensiuni turistice. RACOVIȚĂ. - Săpături arheologice: vestigii dacice; - descoperiri arheologice un toporaș de mînă (cioplitor), confecționat din cremene aparținînd celei mai vechi culturi din istoria omenirii - “cultura de prund” (Pebble culture) care semnalează prezența omului pe aceste meleaguri cu 1.000.000-600.000 ani În urmă. - cabana Suru; - pensiuni turistice. RĂȘINARI. - Săpături arheologice: obiecte din epoca romană; - ruinele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
aproape satul copilăriei : Ce pașnic era satul...Pitit la poala culmii Ca un ostrov de cuiburi sub streșina-nvechită. Îl străjuiau din muche, doinindu-i pururi, ulmii Și-l încingea pe vale pădurea de răchită. Părea bârlog sălbatec scrobit în cremeni sparte, Știind numai de datini, de hori și dragul glumii, Ferit din drumul mare, pierdut așa departe, Ca-n basmul cu cetatea la marginile lumii ! Era o poezie care îi aducea în inimi nu doar pe Vlahuță, Goga sau Macedonski
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
se poate trăi aci fără magazin, fără școală, fără biserică, fără frizer, oameni tot timpul cu picioarele goale. Ca să mergem la satul cel mai apropiat Tufești trebuia să trecem două brațe ale Dunării, Vâlciul și Dunărea mare navigabilă zisă și Cremenea, spre deosebire de Dunărea veche ce limita Dobrogea. De la Tufești mergeam la Brăila, singurul punct serios de aprovizionare cu ceea ce se mai putea găsi în acel timp de război greu. Pe Vâlciu și Dunăre, la Brăila, se putea merge doar
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
până sub genunchi, încins cu un brâu de culoare roșie, peste care se trecea o curea de piele de care era legat cuțitul. La brâu sau în sân ținea tabachera cu tutun și pachetul cu foițe. Avea la el și cremenea cu care scăpăra cu amnarul și cu iasca aprindea țigara. Parcă mai ieri îl vedeam pe moș Costache Cantea din Vatra îmbrăcat în acest costum pe care l-am descris mai sus. Unii țărani din Hudești mai aveau o pungă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
gnosticilor, platonicienilor cît și neoplatonicienilor. Mitra născut din piatră se poate explica prin nașterea luminii datorată fulgerului din bolta cerească și care în multe mitologii este asemănată la început cu o boltă de piatră sau firmament. Dar și piatra terestră - cremenea - poate genera scîntei și deci lumină, care se înalță către cer. Mitra, prin nașterea sa este le-gat mai mult de Mama Pămîntească și energiile ei creatoare de viață care era cele-brată încă din cea mai adîncă antichitate în peșteri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
frapantă originalitate: "Ca în perioada de ridicare a munților, când straturile de pământ inițial plane au sărit, sub puterea izbucnirilor centrale, în poziții de neînțeles, care întunecă istoria planetei chiar pentru geologi, creația lui Arghezi arată lumii, în reliefuri de cremene, o altă orogenie. Ea nu este un spațiu comod de plimbare cu mâinile la spate; e o ascensiune continuă, care se face în sărituri din piatră în piatră și, dacă cititorul simte adesea și câte o amețeală, senzația vine din
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în două strofe din poemul Entropie: "E timpul deci să înnoptez acum/ în ceață ca un râu în tâmpla lunii/ cu visele pornite pe un drum/ ce-a încetat de mult și calea nu mi-i// decât o reincludere în cremeni/ acolo unde pot să mă mai cheme/ priveliștile, unui stol asemeni/ de grauri repezi lunecați din vreme" (în op. cit., p. 70). 24 Absență sau gol mai semnificative decât plinătatea prezenței, pentru că ele întruchipează însăși posibilitatea plecării, a înscrierii în ceea ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
tub, sifon; formațiune anatomică în formă de U" (cf. gr.σίφω, -νωνος s.m.; lat. sipho, -onis s.n. "sifon, pompă de incendii): med. ro. sifon s.n. (cf. fr. siphon s.m.; en. siphon); silic(o)-/silici- "siliciu" (cf. lat. silex,-icis s.m. ,,cremene, piatra tare"): med. ro. silicoză s.f. (cf. fr. silicose s.f.; en. silicosis); simbolo- "simbol"- în psihopatologie etc. (cf. gr. σύμβολον, -ου s.n. "contract; marcă; semn; auspiciu): med. ro. simbol s.n. (cf. fr. symbole, s.m.; en. symbol); sinus(o)- "cavitate" (cf.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
se poate trăi aci fără magazin, fără școală, fără biserică, fără frizer, oameni tot timpul cu picioarele goale. Ca să mergem la satul cel mai apropiat Tufești trebuia să trecem două brațe ale Dunării, Vâlciul și Dunărea mare navigabilă zisă și Cremenea, spre deosebire de Dunărea veche ce limita Dobrogea. De la Tufești mergeam la Brăila, singurul punct serios de aprovizionare cu ceea ce se mai putea găsi În acel timp de război greu. Pe Vâlciu și Dunăre, la Brăila, se putea merge doar cu barca
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
prestigiul, românismului bucovinean... Greu însă a face publicistică independentă. În chiar numărul respectiv de ziar, Achille Scânteie publică articolul „În fața juraților” în care acuză pe Arnold Schwartz, redactorul lui Allgemeine Zeitung din localitate, cu care ajunsese la tribunal; sub semnătura Cremene , la rubrica „Caricaturi contemporane”, în articolul „Omul zilei” era satirizată activitatea unui director de teatru, iar Mursache era nemulțumit că este învinuit căși apără clienții de la... bară. Ziarul mai făcea referiri la: „Sărbătorire modernă”, informații externe, Cuvântul Regelui, informații despre
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
colonelul Georgescu un om de ispravă, la care toți oamenii vin să se plângă pentru feluritele lor năcazuri... Dorogan Dorogan morarul. Murafa pe care l-au prădat hoții... Masa și ceaiurile. 22 Iulie. Cotigeni Cuhurești Ciornița Văscăuți (Ciripcău) Soloneț și Cremene Stoicani. În Soloneț Cremene și Stoicani răzeși. Soroca și Nistru. Adunarea învățătorilor. 23 Iulie. Cetatea Sorocei Nistru Harki (Pagliacio Ernest Ernestovici) Mișa Spillag maior Ionaș familie rămasă săracă care ține restaurant domnu Mișa fetița sora sa care cântă la piano
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de ispravă, la care toți oamenii vin să se plângă pentru feluritele lor năcazuri... Dorogan Dorogan morarul. Murafa pe care l-au prădat hoții... Masa și ceaiurile. 22 Iulie. Cotigeni Cuhurești Ciornița Văscăuți (Ciripcău) Soloneț și Cremene Stoicani. În Soloneț Cremene și Stoicani răzeși. Soroca și Nistru. Adunarea învățătorilor. 23 Iulie. Cetatea Sorocei Nistru Harki (Pagliacio Ernest Ernestovici) Mișa Spillag maior Ionaș familie rămasă săracă care ține restaurant domnu Mișa fetița sora sa care cântă la piano. Atmosfera de bunătate și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Chiprian popă Cimbru răzeș Ciuntu Isaiia ucis la 16 Ianuarie 1471 Climent pânzar Liov Colun tatar Coman Comuz Condrea Coman Cornea Corod boier Costea Tataraș era cumnat lui Ștefan V. Tulbure Sărăciu ținând în căsătorie pe Sora Cozma Cotea Cristina Cremene Crețu Opriș -Dâmba Dan Pace-bună Dragomir Liteanu Dragoș Zamă Duma Isăcel Dumbravă Rău Istrate Tatu Filip Frâncu Groza Orbu Ion Pelin Săcară Iuga Ivu Pleșan Sinescu Vulpe Limbă dulce Plotun Mălina Mănăilă Mânzatu Mara Marcu Marga. În 1471 Ștefan VV
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]