631 matches
-
precum membranele unui liliac. Iar când clinti o palmă, ce forma o latură a coifului, și-și ciupi perii scurți și înălbiți de pe versantul drept al craniului, căutându- și cuvintele, jocul de puzzle al trăsăturilor i se preschimbă într-unul crispat. Îngrijorat. Rușinat de împovărarea ce hotărâse să și-o dezvăluie. Ca un ameliorat, cu tivul încă prins sub bolovanul unei stări confuzionale severe. Glasul său toropit pluti deci, ca o peliculă de ulei, prin Cabinetul de Desăvârșire Psihică. Primul front
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
te-ai pierdut și pe tine. Și atunci un râs negru, înveninat și sinistru, însoțește toate gesturile tale, ca o mască hidoasă, distruge toate iluziile de elan și pe ruina tuturor surâsurilor naive, dulci și mângâietoare, apare surâsul agonic, mai crispat decât în măștile primitive și mai definitiv decât în cele egiptene. Despre mizerie Când mă gândesc la faptul că mizeria este strâns legată de existența omenească, nu mai pot adera la nici o teorie și la nici o doctrină de reformă socială
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
interesant ca pauză în cultură, ca recreație a spiritului după epocile constructive. El exprimă atunci dorința unei respirații iresponsabile a spiritului, a unei complăceri în propria lui inutilitate. Dar este întristător scepticismul teluric și subteran al României. Un scepticism suferind, crispat, lipsit de drăgălășie și de eleganță. Abandonarea pasivă soartei și morții; necredința în eficiența individualității și a forței; distanța minoră de toate aspectele lumii au creat acel blestem poetic și național care se cheamă Miorița și care, alături de înțelepciunea cronicarilor
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
crezând a-și fi găsit obiectul pasiunii sale. Fiind singur cu Sultana, Ioanide, imprudent, observîndu-i fixitatea rătăcită a privirilor, nu fu în stare să-și învingă obișnuința și bătu ușor cu mâna obrazul fetei, care, deloc scandalizată, stătu într-o crispată așteptare. Atunci Ioanide, mai mult amuzat, petrecu mâna peste mijlocul ei, ceea ce avu drept efect o năprasnică reacție din partea Sultanei. Aceasta, anticipând, se lăsă cu ochii închiși în brațele lui Ioanide, consternat de prea repedele succes și profitând de el
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
puse un vas cu creolină în odaia micilor bolnavi și le făgădui cele mai gustoase bomboane de pe lume. Fie că boala avea o formă severă, fie că pacienții, abia ieșiți din altă boală, o suportau greu, din cauza temperaturii, avură nopți crispate. Băiatul mai mare strigă de câteva ori "Mamă!" Gonzalv, speriat, alergă în oraș si aduse pe cele două foste soții, astfel că cele trei mame ședeau acum laolaltă, păzindu-și cei trei copii, alternate de Hergot și de Erminia, care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Curând după aceea ieși zvonul că Ioanide a fugit cu Ioana. Suflețel juca chiar înaintea cunoscuților scena în care arhitectul ar fi cucerit violent pe Indolenta: - I-a pus mâna în păr, uite-așa ( Suflețel apuca aerul cu mâna dreaptă, crispată ca o gheară), a tras-o ca pe o victimă docilă. Faun cu ochi care fascinează! - Ha-ha-ha! râse Gaittany ascultând acest raport jucat. XI Bonifaciu Hagienuș, zis Regele Lear, era un om extraordinar de tabietliu, și denominația "epicureu" i se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
umerilor tatălui său. - Tată, strigară aproape toți, ție îți dăm o sută cincizeci de mii de lei și nouă ne dai tot atît! Să cumpărăm locul lui Ionescu, e în interesul tuturor. Fiind sensibil la gâdilătură, Hagienuș începu să râdă crispat, fără a ceda. - E o crimă ce-mi cereți voi, zău așa, gîndiți-vă și voi laDumnezeu! Sufletul mortului fără groapă n-are liniște. Grecii, anticii, toți aveau credința asta, și chinezii o au. Credințele popoarelor au rosturile lor. Și cât
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
simți mai tragic insignifianța însărcinării sale publice. Era de fapt un om cu desăvârșire ratat, consolat cu un post decorativ, demnitar, nu erou, un director de teatru temut de tot personalul, pe scena căruia însă culegeau aplauze actorii. Situația deveni crispată când madam Pomponescu-Mamy, asistată de madam Pomponescu-mamă, semnală scandalul. Doamnele Pomponescu fuseseră și ele în mașină să vadă isprava lui Ioanide. - Ia ascultă, Jean, intră în chestiune madam Pomponescu-consoartă, nu ți se pare că te-ntreci cu amabilitatea față de Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
într-un gest interesant. Acesta se străduia să apuce cu degetele mâinii paralizate dosarul medical, ajutîndu-și mâna bolnavă cu cea sănătoasă. Experiența reușise în parte. Oricum, bolnavul mișca mâna din umeri, o putea ridica puțin, iar degetele aveau o îndoire crispată, ca și cum ar fi fost înghețate. Conțescu își freca mereu mâna bolnavă, mai ales când nu era văzut, parcă voind să se vindece în secret, fără știința doctorului și a familiei. l se recomandă să se dea jos din pat și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
întîi să "mă plac" pentru a mă suporta ca personaj principal al propriei vieți și pentru a face din mine subiectul libertății mele. Fără această împăcare cu sine, fără această cunoaștere și acceptare de sine, orice preluare în proiect rămâne crispată. Cel care nu se simte bine între hotarele proprii nu și le poate deschide pentru a-l primi între ele pe altul și nici, primindu-l, nu-l poate face pe cel primit să se simtă bine. Trebuie mai întîi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a fost, presupun, capabil să preia de la celălalt, fără ca neapărat să o recunoască, sugestia pentru o componentă a existenței care îi lipsea. Dacă datorită lui am câștigat enorm în planul expresiei, eliberîndu-mă ludic și atingând, în interiorul însuși al naturii mele crispate, acel grad de cabotinism fără de care comunicarea socială și scrisul de o anumită factură nu sânt cu putință, Andrei, în schimb, a trăit, cred, prin mine o anumită cădere în gravitate pe care formal nu a experimentat-o și pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
1990. Avea totuși - nemărturisit, neconsemnat undeva - un statut aparte, privilegiat, ca peste tot în țările comuniste. Populația alfabetizată îl adora pentru că știa să compună, era o ființă cu mister și cu viziuni. Puterea l-a îngăduit întotdeauna cu un respect crispat, dar a avut și momente când 1i-a curtat și corupt strategic în interesul său. Exemplele, unele din ele foarte recente, sunt la îndemâna oricui. Chiar șicanele poliției politice, când acestea nu concurau prin vehemență și cruzime cu crima ordinară, pot fi
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
alta, e semnul unei personalități difluente în acțiune. Un Ego polarizant, acaparator, puternic, se zbate spectaculos în perspectiva aventurii fără sfârșit. Carnavalesc și tragic se întrepătrund. Mișcându-se în planuri stilistice eterogene și înaintând în iluzoriu, poetul, un postmodern, așteaptă crispat versul salvator. Nu timpul, nu iubirea, nu Marea Trecere ocupă prim-planul conștiinței, ci mirajul unui absolut himeric, insidios, motiv constant de ideizare. Cu remarcabilul Tratat despre Ochiul Orb, George Vulturescu s-a realizat plenar. Într-un text final (predominant
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
n multe locuri. Acest concept a marcat și includerea masajului în categoria terapiilor strict corporale, toți cei care au ̀ ncercat sau ̀ ncearcă să găsească sensul profund al tulburărilor tratate fiind priviți cu circumspecție și considerați ciudați; această reținere crispată ̀ n fața fenomenului PSI, vădește, de fapt, o mare ignoranță. O componentă psiho-afectivă afectată se găsește ̀ n toate situațiile în care kinetoterapeutul este chemat să intervină, componentă pe care unii autori o consideră chiar cauza tuturor bolilor, pe când
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
se face rușine. Se observă aici operându-se o deplasare a culpabilității de la registrul genital la registrul oral cu regresia pe care o implică aceasta. În timpul convorbirilor, se întâmplă ca Élisabeth să rămână tăcută pe tot parcursul ședinței, cu fața crispată, plângând. Ea pare în mod aparent inaccesibilă, indiferentă la diversele cuvinte ale terapeutului, incapabilă să explice motivele acestei disperări. După vacanța de vară a fost inițiată o psihoterapie regulată în aceeași perioadă în care Élisabeth a reînceput școala. De câtva
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Își luau rămas-bun de la soții, Înainte de a da fuga la centrele de recrutare. Una dintre acele fotografii fusese pe coperțile revistelor dintr-o jumătate de lume: cu tonuri În contrast violent sub lumina orizontală a dimineții, un grec cu fața crispată, nebărbierit, cu cămașa prost băgată În pantaloni din pricina grabei, Își Îmbrățișa soția și fiii, pe când altul, cu trăsături asemănătoare, poate fratele lui, Îl trăgea de mână, cerându-i să se grăbească. În planul secundar, erau o mașină cu portierele larg
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
al Mexicului, la ochii verzi care Îi Întâlniseră pe ai lui Faulques când el văzuse acel tablou Întâia oară. La el Însuși acolo, neclintit, privind cum Olvido Ferrara intra În viața lui. Un drum care Înainta drept, amenințător ca linia crispată a unei Împușcături, În peisajul pictat pe perete, până Într-un loc precis din Balcani. Ce naiba! Surprins, pictorul de război s-a oprit și a sorbit din cafeaua rece rămasă În ceașca de pe masă, sprijinită pe coperta albumului The Eye
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
unește, ci izolează. Rolurile nu se schimbă niciodată, situația rămâne blocată. Departe de a întreține relațiile sociale firești dintre membrii mediului observat, o atare practică nu face decât să contribuie la erodarea acestor relații și la crearea unui climat tensionat, crispat. Supravegherea se află la originea „zvonului” și, pornind de la el, a emiterii unor judecăți de valoare asupra oamenilor, cu inerentele lor efecte dezagreabile pe plan local. Când există o imobilitate definitivă a rolurilor, supravegherea de proximitate se degradează, coboară la
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
turnat pe mine însumi... Octav: (nu înțelege) Vrei să mă ajuți puțin? (Costache se așează pe scaunul pescăresc, în apropierea mesei de camping; intră securistul, care se așează pe scaunul de rafie; controlează masa și scaunul... de microfoane...; Costache tace, crispat, intimidat) Securistul: Hai, mai repede, că am și alte treburi. Zi-i! Costache: Am greșit, tovarășe colonel. Securistul: Iar?! Costache: Iar. Securistul: Nu-i bine. E grav? Costache: Destul de grav. Securistul: În faptă sau în gînd? Costache: Nu, în faptă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Libertatea sa este un chin neîntrerupt. Înainte de a-i da lovitura finală, Anca l-a distrus psihic. E înnebunit de neliniști și insomnii, de ura soției, pe care o poartă ca pe-o greutate invizibilă, adus de spate. Atitudinile sale crispate seamănă cu cele ale lui Ion. Ca un animal hăituit, mereu la pândă, nu poate privi în ochi, zvâcnește când și când cu furie, zbătându-se neputincios, trecând năprasnic de la calm aparent la furie dementă. Spre deosebire de montarea teatrală, unde fuga
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
caustic. Henri Laborit era mereu un pic acru, un pic frustrat deoarece fusese unul dintre pionierii ciberneticii și ai teoriei sistemelor și era nemulțumit să vadă cum "tinerii" își apropriau ideile sale fără a-l cita. Asta îl făcea puțin crispat și hotărîse să nu mai participe așa de mult la dezbateri. Acestea explodau adesea și erau destul de puternice și de tensionate, însă întotdeauna într-un spirit pozitiv. B.C. Venirea socialiștilor la putere a facilitat influența ideilor Grupului celor Zece? J.
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
comunistă, a demisiilor morale, diaristul excelează prin versatilitatea spiritului critic și reflecția superioară. Este totuși vorba de o natură poetică; sărăcia epică și anecdotică confirmă acel elan de a se pierde asemeni unui apostol posedat de obsesia românească, acea intransigență crispată și chiar voluptate a prăpastiei de sorginte cioraniană. Cele două volume de memorii "La apa Vavilonului", semnate de Monica Lovinescu (București, 1923 - 2008, Paris), rescriu viața autoarei la Paris între 1947 și 1980, oferind însă și anticipări din perioada postdecembristă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de nădejde al meu, in chestiuni amoroase. El mai era si dramaturgul de succes al Teatrului "Nottara", în acea perioadă. Dar fusese inițial medic. Deci, poate că știa mai multe despre himere, deliurum-tremens, halucinații post-bahice... I-am povestit totul, sincer, crispat și uimit. Transpirînd și îngrozindu-mă de tembela-mi docilitate în fața necunoscutei. După ce am terminat, IDȘul cum i se mai spunea nu a avut nici el o reacție de om sănătos la cap. Ba chiar parcă vroia să-mi demonstreze
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
situare a Elenei, solidară în acest fel cu spațiul existenței ei, poartă semnele investiturii erotice. Aspectul "obiectual" al afecțiunii (răsfrînte asupra "prelungirilor" metonimice ale persoanelor, domiciliile lor) apare aici în varianta cea mai pură, cea mai spiritualizată. Personaj care opune crispatei atenții la obiecte o reverie atenuantă, soporifică, Maxențiu transportă în visul său o imagine construită, un acord final al trecutului cu himera trăită în prezent. Nu mai puțin obsesie a romanului, reveria asupra casei închide în cîteva linii psihologia deviantă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cioplit în dur bazalt" (Panteism); 2. Transferarea trăirilor interioare asupra unor simboluri obiective (copacul, munții, râurile): "Hipnotizat de-adânca și limpedea lumină/ A bolților destinse deasupra lui, ar vrea/ Să sfărâme zenitul și-nnebunit să bea/ Prin mii de crengi crispate, licoarea opalină" (Copacul); 3. Setea de absolut, în înțeles platonician, admirația pentru "perfecțiuni poliedrale" duce cu gândul la increat, la "oul dogmatic"; principiul lumii este prezent în microcosm și macrocosm și trebuie contemplat în starea lui pură: "E dat acestui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]