1,743 matches
-
cu o tehnică de scriitură precis definită -, soluția convenabilă este cea a căii de mijloc. Generația ’80 e numeroasă și prezintă diversitatea firească pentru scriitori care depășesc cercul limitat al unei școli literare organizate. Pe de altă parte, sunt incontestabile cristalizarea și promovarea unei estetici aplicate, a unei viziuni și a unei practici literare caracteristice. Această generație de scriitori are un traseu biografic specific: adolescența și prima tinerețe a optzeciștilor au coincis cu liberalizarea politico-ideologică a regimului comunist, formarea lor intelectuală
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
diversificatele științe socio-umane particulare, de la economie, psihologie, demografie, antropologie sau știință politică la sociologie. Dintre acestea, sociologia a insistat însă mai mult asupra studiului modernității, concentrându-se întâi asupra tranziției de la societatea zisă „tradițională” la cea „modernă”, iar apoi asupra cristalizărilor specifice modernității recente. O astfel de angajare teoretică a fost făcută într-o asemenea măsură încât unii sociologi contemporani, cum ar fi A. Giddens, U. Beck, Z. Bauman, Y. Bonny etc., consideră că modernitatea ar fi un subiect eminamente sociologic
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
adună din diverse văi în albia unui râu. „Metanarațiunile” nu sunt decât ideologii mobilizatoare și/sau justificative pe care modernitatea le fabrică fără încetare fie înainte de a urma un nou curs, în scopul de a exclude altele, fie după ce unele cristalizări deja s-au edificat în vederea legitimării lor. Să părăsim deocamdată ideologiile, care nu sunt decât excrescențe ale substanței inerente modernității, și să căutăm a identifica perioade succesive sau istorii parțiale ce construiesc împreună istoria modernității. Prin umanismul renascentist, prin „cearta
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
moderni”, până pe la începutul secolului al XVII-lea, se admite că ne aflăm în perioada premodernă. A doua jumătate a secolului al XVII-lea și secolul al XVIII-lea până la Revoluția americană (1776) și Revoluția franceză (1789) marchează perioada de cristalizare a proiectului iluminist al modernități. Este perioada în care se constituie un corp nou de cunoaștere, diferită și adeseori opusă celei religioase, deschizătoare a viitoarei cunoașteri științifice. Scrisorile filosofice ale lui Voltaire, publicate în 1734, redau în formă accesibilă și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezavantajele ce le sunt inerente. Oricum, vom urmări concomitent paradigmele organizării sociale și paradigmele sociologice care le-ar corespunde, întâlnirile și despărțirile lor, pentru a ajunge apoi, în partea a doua, să caracterizăm mai în detaliu și în mod sociologic cristalizări ale modernității reflexive. Capitolul 1. Proiectul iluminist de societate și știință socială Fiică a modernității, sociologia a apărut și s-a consacrat ca știință a tranzițiilor, adică a despărțirilor de formele de organizare socială trecute, considerate ca tradiționale sau chiar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care modernitatea noastră de astăzi, reflexivă cum se consideră a fi, optează pentru: a) să se despartă de „proiectul iluminist” ori b) să-l continue prin aprofundare sau 3. pur și simplu să se preocupe critic și constructiv de propriile cristalizări și constelații. Dacă la primul aspect, al constituirii, m-am referit mai pe îndelete, ultimul, cel al opțiunii actuale, mi se pare că solicită pe mai departe insistența atât cu privire la modurile constitutive actuale ale economiei, culturii, societății sau politicii, cât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individuale sau în modurile de comunicare. Economia, politica, viața socială și cea culturală se schimbă în ritmuri tot mai accelerate, valorile și regulile vieții personale dobândesc noi contururi, deși cel mai adesea se află încă într-o mișcare fluidă, fără cristalizări și constelații pe deplin clare. În sfârșit, mai vechea tranziție dinspre comunitate spre societate, identificată de Tönnies, este acum inversată, întrucât între persoana individuală și societate se reinterpune cu tot mai multă insistență comunitatea (căutăm să devenim tot mai locali
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prind în comunități culturale, etnice, corporatiste, politice diverse, care dau glas identităților diferențial multiplicate ale lor, neomogen agregate și mereu reconstruite, îngreunând astfel funcția de intermediere a guvernului. Comunitarismul și globalismul se prind într-un schimb reciproc de influențe și cristalizări care circumscriu multe dintre mesajele noii societăți în dezvoltare. Tranziția spre această societate (și economie), pe care unii o consideră de tip „post” (postmaterialistă, postindustrială, postmodernă), pe când alții o definesc pur și simplu ca fiind a cunoașterii, prin factorii care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dinspre economie, cultură, politică, religie sau oricare alt factor spre ceilalți este înlocuită astfel cu concomitența și armonia unei linearități a dezvoltării tuturor. Problema este de a detecta acele schimbări din componentele sociale în jurul cărora se agregă grupări sau aglutinări, cristalizări care sunt semne ale intrării societății într-un nou stadiu. Astfel, explorând valorile și sistemele de credințe dintr-o societate putem înțelege și cum alte schimbări din alte domenii se sincronizează cu acestea într-un timp pe care numai succesiunea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau mai târziu. Ca atare, tranziția postcomunistă poate fi considerată ca aglomerată cu acest gen de „efecte periodice”, chiar ca o recesiune către materialism, dar și ca o trambulină a lansării în forță a acelor schimbări care sunt congruente cu cristalizările specifice epocii postmaterialiste, pe care nicicând nu le-a înlăturat complet și care se configuraseră deja, așa cum afirma și Bell, încă din perioada comunistă. Mesajele tranziției postcomuniste românești sunt o mărturie elocventă în acest sens și ele au fost evocate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tendința spre care se orientează configurările culturale sau politice din tranziția noastră postcomunistă. 2.4. Către o nouă sociologie În cunoscuta sa lucrare Foundation of Social Theory, J. S. Coleman ne avertiza că schimbările profunde din organizarea socială conduc la cristalizarea... ... cerinței pentru o nouă știință socială. Cerința crește pe măsură ce transformarea organizării sociale continuă, o cerință pentru cunoaștere și idei ce va sprijini beneficierea de oportunitățile create de această transformare și evitarea problemelor pe care le generează. Noua tranziție socială dinspre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
reflexivă, care-i opusul raționalității structurale, în măsura în care structurile sunt pe atât de evanescente și flexibile, pe cât sunt produse ale indivizilor autonomi și reflexivi. În al treilea rând, invocăm acea raționalitate comună a actorilor individuali reflexivi care este concretizată de premisele, cristalizările și modelele culturale ale vieții, adică de acele enunțuri, norme sau reguli derivate din și aplicate în experimentele trăite ale vieții. Cele trei raționalități se află în prezent în competiție unele cu altele în elaborarea politicilor, în aplicarea și evaluarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în „societatea/economia cunoașterii” cea mai scumpă marfă și cel mai important „factor de producție”, cunoașterea a încetat astfel să fie privită în universitate doar din ipostaza de contemplație, explicație, „bun simbolic” sau componentă a unei culturi ce ar asigura cristalizări de distincții și identități. Produsă, transmisă și reprodusă încă în procese universitare tradiționale, cunoașterea este astăzi tot mai mult activată în incubatoare tehnologice sau în unități eminamente comerciale asociate universităților pentru a-i testa forța economică în noile „industrii ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a depista structuri, simboluri, metafore obsedante ce construiesc o viziune. Distanța măsoară un interval de lectură și formație - M. a traversat experiența unei șederi de mai mulți ani la Dijon ca lector de limba română -, dar și un prag de cristalizări ce își pun pecetea pe stilul critic. Acest tip de analiză se susține printr-o vervă asociativă bogată, ce dezvoltă arborescențe, bibliografia abundă, notele devin indispensabile, însoțind secțiunile cărții și întărind impresia de lectură „în ecou”. Volumul informației nu se
MIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288164_a_289493]
-
atât un act fiziologic, ci o situație ontologică (aceea de suspensie a fluxului ternar al temporalității). Husserl numea polul acestei pasivități primare das Ichfremde, definind astfel suspensia temporară a structurilor de anticipație ale ego-ului, „alienarea” sa în vidul de sedimentări, cristalizări, plasticizări - atât de uzuale pentru conștiință. Pe scurt, Husserl convoacă la o înțelegere radicală a conștiinței pure a subiectivității ca spontaneitate ori pasivitate absolută. În matricea acestor foarte importante decizii teoretice ale lui Husserl, o fenomenologie a revelației este deja
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
exercitată de politicieni și finanțatori „discreți” cu neostoită voință de putere etc. -, publiciștii și publicațiile de prestigiu și calitate, dându-ne uneori speranțe în capacitatea „celei de-a patra puteri” de a contribui la nașterea unui nou spirit public prin cristalizarea unui discurs mediatic nou, audibil prin larma generală a unei societăți locvace, isterizată de lipsa călușului. Formula mai veche a lui Mircea Iorgulescu, „marea trăncăneală”, și-a găsit astfel după 1989 corespondentul perfect în realitatea socială. Până la apariția televiziunilor private
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
schimbarea la față” le aduce foloase -, uneori persoane cu bună formație academică sau universitari condamnați de salariile modeste la cele mai felurite expediente - inclusiv la cele onorabile -, cumul, vânătoare de burse și moonlighting, au avut și ei o contribuție la cristalizarea noului spirit public, beneficiind câteodată de masive resurse financiare - ca Fundația Soros, sub diversele ei nume și în diversele ei alcătuiri, din ce în ce mai puțin finanțate în ultimii ani, din ce în ce mai departe de ceea ce făcuse bine (sprijinul pentru educație, cultură, publicații). Viitorul ne
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a publicisticii culturale românești, ci m-am limitat la câteva elemente pentru o viitoare analiză cuprinzătoare. La fel, nu pot examina aici programele și performanțele editurilor românești, care merită o discuție minuțioasă, legată și de evoluția sistemului universitar, precum și de cristalizarea unor noi poziții cultural-ideologice. Încă relativ subțirea producție indigenă și vasta producție de traduceri au început să constituie un imens corpus de texte apropiat de ceea ce ar trebui să avem în biblioteci pentru a amorsa dezbateri cultural-ideologice foarte substanțiale și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
laudă până la greață ceaușismul; fapt regretabil, chiar unele periodice de ținută acceptă să publice uneori texte de această teapă, ca pseudoscrisoarea lui Mihai Pelin către Liviu Antonesei, „De ce se consideră acești domni o elită?” (Timpul, octombrie 2005, p. 6). Poate cristalizarea dezbaterilor noastre cultural-ideologice va interveni în următorii ani, pe măsură ce tot mai mulți participanți la dezbateri nu vor mai fi (doar) literatori, ci și universitari specializați în idei și doctrine. În vechea generație de istorici și teoreticieni ai literaturii, regretatul Adrian
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
consensul rațional nu ar fi atât diversitatea pozițiilor morale ale membrilor unei societăți (ca să nu mai vorbesc de problemele practice ale construcției unui sistem politic capabil să traducă diversitatea în consens fără a-și manipula sau asupri cetățenii), cât a) cristalizarea spontană a consensului în proiect utopic, având ca rezultat inevitabil violența, și b) caracterul imprevizibil al istoriei, din care decurge imposibilitatea proiectelor pe termen lung5. Potrivit lui Gray, Popper, ca și Mill din perspectiva pomenită mai sus, se înșală, în special
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rămas apropiat până la moarte. Strauss ținea partea lui Platon, pe când Kojève îl susținea pe Hegel. Introducerea lui Kojève la lectura lui Hegel este unul din textele filozofico-politico-istorice cele mai influente produse (inițial predate) în Parisul anilor ’30-’40, contribuind la cristalizarea celebrului Collège de sociologie, precum și la întreaga teorie despre sfârșitul istoriei generată în acei ani, ajunsă peste Atlantic prin Leo Strauss, devenită subiect de dezbatere publică grație unui alt straussian (via Allan Bloom, profesorul său la Cornell), Francis Fukuyama, figură
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pe care le vom Întâmpina vor fi mai numeroase, pentru că ne aflăm În perioada de formare și consolidare a ortografiei românești cu litere latine, după Înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin (1862), etapă care a coincis și cu procesul de cristalizare a limbii române literare. În plus, trebuie luat În calcul și un aspect de natură tehnică: multe tipografii nu aveau semnele diacritice pe care le doreau scriitorii, corecturile nu se făceau Întotdeauna cu scrupulozitate, ceea ce contribuia la relativizarea străduinței de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a pune în evidență relevanța, pentru România, a conceptului de organizație bazată pe cunoaștere și căi concrete pentru operaționalizarea lui. Conceptul de organizație bazată pe cunoaștere își are originile în anii 1984-1988 și a înregistrat, de atunci, faze succesive de cristalizare. Astfel, Huber și-a pus în mod explicit probleme legate de natura și proiectarea organizațiilor „post-industriale”, sesizând necesitatea unui model organizațional propriu noului tip de societate, ce îi succede celei industriale. Câțiva ani mai târziu, ideea de organizație bazată pe
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
persoane ca elemente ce se suprapun. Există dificultăți însemnate în ceea ce privește diferențierea lor în procesele concrete din organizație. Ce sunt în cele din urmă cunoștințele? Literatura și practica de specialitate nu ne oferă deocamdată un răspuns unic, ceea ce reflectă perioada de cristalizare în care se află domeniul. Cunoștințele sunt considerate a fi rezultatul interacțiunilor dintre oameni și informație. Aceștia procesează informația, o asociază cu alte informații, îi dau acesteia un sens și o utilizează pentru atingerea unor obiective. De aici, rezultă caracterul
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
obiectiv, independent de cel ce face aprecierea. Acest lucru se realizează cu ajutorul cantității de informație, care este o mărime de poate fi măsurată. Ideea evaluării cantității de informație, aparține inginerului american Hartley în anul 1928, cu aproximativ două decenii înaintea cristalizării teoriei informației, care propune ca măsură a cantității de informație parametrul: H 0 =log 2 n, unde n este numărul variantelor echiprobabile de realizare a evenimentului, iar log 2 al lui n, reprezintă puterea la care trebuie ridicată cifra 2
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]