823 matches
-
agită spațiul vital în căutarea ieșirii, de delirul soteriologic ce-l cuprinde ca o maree înaltă. − Într-un fel, sunt de acord că mizăm prea mult pe saltul în necunoscut, și asta din cauza prejudecăților religioase, speculă Rudi. Regina Isabella către Cristofor Columb: "Pleacă spre vest, și dacă pământul pe care-l cauți nu există încă, fii sigur că Dumnezeu îl va crea spre a-ți răsplăti îndrăzneala". Ce vreți mai clar de-atât? − Exact ce spuneam eu! se amestecă și Ian
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
in Jade, ed. bilingvă, tr. Mircea Ivănescu, Sibiu, 1999. Repere bibliografice: Mircea Ivănescu, Titus Andronic, T, 1974, 2; Titu Popescu, Titus Andronic, „Diminețile rituale”, F, 1980, 9; Ioan Mariș, Titus Andronic, poetul suavităților naturale, „Tribuna” (Sibiu), 1994, 7 octombrie; Ion Cristofor, Poezia ca asceză, TR, 1995, 9; Daniel Deleanu, Titus Andronic, „Ninsorile de aproape”, „Rostirea românească”, 1997, 5-7; Al. Florin Țene, Titus Andronic, „Vocea liniștii”, CRC, 1998, 9; Radu Patrichi, În căutarea liniștii, TMS, 1998, 5; Al. Sfârlea, Titus Andronic, „Lacul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285362_a_286691]
-
secolul XXIX. O zi din viața unui ziarist american în anul 2889, pref. trad., București, 1961, Cele cinci sute de milioane ale Begumei, pref. trad., București, 1968, Șarpele de mare, București, 1969, Steaua Sudului. Țara diamantelor, București, 1973, Descoperirea Americii. Cristofor Columb (1436-1506), București, 1992; J. H. Rosny-Aîné, Xipehuzii, București, 1965, Navigatorii infinitului, postfața trad., București, 1974; Lino Aldani, 37ș, pref. trad., București, 1972; A. S. Pușkin, Poveste cu un pescar și un peștișor, București, 1975; J. Allen Hynek, Experiența OZN, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
de care a avut parte clădirea bisericii, menționăm că în interiorul bisericii există o inscripție pe marmură, care spune: "În anul 1912 s-a introdus lumina electrică și s-a revopsit biserica Sf. Spiridon, fiind epitropi: Dr. Emanoil Riegler, Gheorghe S. Cristofor, Constantin I. Ivașcu. Anul 1918 februarie 18, Meletie Racoviță Sardcon". În prezent, pereții în interior sunt vopsiți imitând marmura, în câmpuri delimitate geometric și fără picturi care să reprezinte chipuri de sfinți sau scene biblice. Numai la baza boltei de pe
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
3; Ion Pop, Poezia genezelor, ECH, 1972, 6-7; Poantă, Modalități, 126-128; Mincu, Poezie, 228-230; Popa, Dicț. lit. (1977), 438; Lit. rom. cont., I, 754-755; Dumitru Radu Popa, Pariul identității, LCF, 1984, 25; H. Zalis, Deveniri promițătoare, VR, 1984, 7; Ion Cristofor, „Investigații”, ST, 1985, 8; Popa, Ist. lit., II, 624-625. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
tineretului”. Prima carte, Viața fără nume, îi apare în 1980. Format în cercul revistei „Echinox”, M. intră imediat după debutul editorial în atenția criticii, fiind apreciat ca „un poet matur, unul din cei mai serioși reprezentanți ai tinerei generații” (Ion Cristofor). Din aceeași perspectivă a generației ’80 Ioan Milea avansează ideea că pe lângă afirmarea unui poet autentic, volumul Viața fără nume are meritul „de a fixa prin el însuși, și totodată în chip aproape simbolic, momentul deosebit prin care trece azi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
Botoșani, 1999; Interioarele nebune, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Constanța Buzea, „Viața fără nume”, AFT, 1981, 1; Laurențiu Ulici, Textul și viața, RL, 1981, 4; Dinu Flămând, Bunăcreșterea inspirației, VST, 1981, 5; Ioan Milea, Viața și numele, ECH, 1981, 1-3; Ion Cristofor, Volume de poezie, ST, 1981, 4; Radu Săplăcan, „Viața fără nume”, TR, 1981, 20; Radu G. Țeposu, Poezia unei promoții, ECH, 1981, 4-5; Gheorghe Perian, Poeți tineri, VTRA, 1981, 7; Al. Cistelecan, „Viața fără nume”, F, 1981, 8; Florin Mugur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
Poezia, I, 149-152; Adrian Popescu, „Țărm de legendă”, ST, 1976, 5; Mircea Popa, Falsă memorialistică, VR, 1978, 4; Andrei Ciurunga, „Memoria timpului”, CNT, 1978, 26; Al. Jebeleanu, „Poemele triumfului”, O, 1978, 46; Virgil Cuțitaru, „Poemele triumfului”, CRC, 1978, 50; Ion Cristofor, „Memoria timpului”, ST, 1979, 1; Dorian Obreja, „Poemele triumfului”, CL, 1979, 4; Andrei Ciurunga, „Mâinile de lumină”, CNT, 1979, 22; Al. Călinescu, „Confesiunile pământului”, CL, 1980, 9; Lit. rom. cont., I, 136-137; Simion Bărbulescu, „Al soarelui și-al umbrei”, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
ST, 1982, 12; N. Nicolescu, „Romantismul românesc”, ATN, 1983, 2; Mircea Scarlat, „Romantismul românesc”, RL, 1985, 37; Ioana Em. Petrescu, „Romantismul românesc”, VTRA, 1985, 12; Grigurcu, Peisaj, I, 256-265; Solo Har, Generația confruntărilor, Tel Aviv, 1994, 288-292; Velea, Universaliști, 262-268; Cristofor, Țara Sfântă, I, 211-217; Micu, Ist. lit., 774; Dicț. scriit. rom., IV, 494-495; Aczél, Scriitori rom. Israel, 157-159. St. V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
patru mii de ani înainte și era maestru al misterelor în Atlantida. O sută de ani de la prima atestare a unei loji, Gutenberg și Fust au publicat prima Biblie tipărită (între 1450 și 1455), cu jumătate de secol înainte ca Cristofor Columb să descopere America 15. Apoi urmează tipărirea în serie a Cărții Sfinte care însă nu era accesibilă decât celor bogați fiind monopolul clerului. Abia după două secole prin tehnicile de tipărire modernizate, Biblia este mai ieftină și devine acesibilă
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
un rol bine stabilit în alegorii. Cea mai interesantă asociere este reprezentarea simbolică a celor patru evangheliști Marcu, Luca, Ioan și Matei prin leu, taur, vultur și om. De asemeni se întâlnește în iconografia bizantină capul de câine al Sfântului Cristofor, iar în temple se mai pot observa cranii, coarne, aripi etc., servind ca simboluri ale puterii divine în lupta dintre bine și rău. Nu trebuie uitată și reprezentarea divină prin elemente ale lumii vegetale, așa numitele motive fitomorfice. Plantele sfinte
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
din cele utilizate pe mapamond, atâta timp cât respectul Îl definește, stă alături de Constituția lui Anderson fără a constitui câtuși de puțin o blasfemie. Aminteam în precedenta mea carte că tipărirea Bibliei de către Gutemberg și Fust cu jumătate de secol înainte ca Cristofor Columb sa ajungă în America a constituit o provocare și o facilitare a achiziționării acesteia pe scară tot mai largă, facilitând studiul atent al acesteia. Să nu uităm că francmasonii au construit uriașele structuri în stil gotic. În paralel Reforma
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
întâi l-am atașat corpului nostru sub formă de podoabe 437, tocmai pentru că am văzut că este indestructibil. Chiar fără a-i cunoaște alte folosințe, aurul a fost mai întâi podoaba și darul oferit zeilor. Când a ajuns în America, Cristofor Columb și ceilalți conchistadori au uimit populațiile băștinașe cu insistența lor de a căuta aur, cât mai mult aur. Băștinașii îl aveau la gât dar nu știau exact ce importanță îi acorda omul european în pragul epocii de destrămare a
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
p. 35. 433 Ibidem, p. 37. 434 Vezi și Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 106. 435 Silviu Cerna, Economie monetară, Editura Universității de Vest din Timișoara, Timișoara, 2009, pp. 39-44. 436 Cristofor Columb spunea că aurul este cel mai bun lucru din lume. El poate "duce sufletele în rai". Vezi și Michel Beaud, Istoria capitalismului, Editura Cartier, București, 2001, p. 25. 437 Vezi și Nicolae Murgu, Mugur Isărescu, Aurul. Mit și realitate
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Ion Pop, Paul Păun, ST, 1994, 12; Ștefan Baciu, Însemnările unui om fără cancelarie, București, 1996, 220-221; Ov. S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 158-166, 197-198; Popa, Ist. lit., I, 251-252; Cristofor, Țara Sfântă, ÎI, 92-98; Dan Grigorescu, Dicționarul avangardelor, București, 2003, 510. O.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
redactor-șef fiind ales Valeriu Stancu. Primul colegiu de redacție al publicației, care a funcționat cu mici modificări peste două decenii, era compus din Otilia Cazimir, Alexandru Dima, Ion Creangă, Ilie Grămadă, Dan Hatmanu, Gavril Istrate, George Lesnea, Petre Mâlcomete, Cristofor Simionescu, Achim Stoia, Nicolae Țațomir. Din configurația acestui grup de oameni de cultură ieșeni se înțelege intenția revistei de a acoperi toate manifestările culturale și științifice din Iași și Moldova (literatură, arte plastice, teatru, muzică, istorie, științe exacte etc.). Într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286532_a_287861]
-
modalitate esențială de abordare științifică. Acest lucru era deosebit de dificil după ce știința parcursese câteva mii de ani în care accentul se punea pe părțile componente ale sistemului, pe metoda analitică de abordare a proprietăților acestora. Bertalanffy a fost comparat cu Cristofor Columb pentru descoperirea sa într-un domeniu în care nu se descoperise nimic înainte. Având ambiția să descopere „legile izomorfe ale științei”, Bertalanffy vedea în teoria generală a sistemelor o modalitate de a se ajunge la „unificarea științelor”. Keneth Boulding
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
8700 Î.Hr.; - filozoful Aristotel scria că În India se găsește un fel de cupru care seamănă foarte bine cu aurul, dar vasele din acesta dau un gust neplăcut apei; - se folosesc mai mult aliajele cuprului (bronzul); - În expedițiile sale, Cristofor Columb descoperă cupru În America; - 4 tone de cupru sunt necesare pentru a transforma energia eoliană În energie electrică prin intermediul unui generator de vânt;cuprul este 100% reciclabil, pe termen nelimitat, fără nici o schimbare a proprietăților;există 400 de aliaje
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
etape ale istoriei, au definit drogul ca fiind bun sau rău. Astfel, drogul a fost acceptat, sau nu, în funcție de reacția publică față de acesta și de definirea sa de către societate. 1.1. Scurt istoric al consumului de droguri Odată cu descoperirea Americii, Cristofor Columb descoperă tutunul fumat la populația băștinașă și aduce planta în Lumea Veche Deși a caricaturizat consumul de tutun, regele Angliei, James, observând cât de profitabil este comerțul cu această plantă, a declarat monopol regal. Sultanul Turciei a ordonat, în
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în zona Americii, este cunoscută încă din anul 6000 î.Hr. și era inhalată cu ajutorul unei pipe, prizată sau mestecată. Se presupune că termenul tabac ar avea la origine pipa, în forma literei Y, numită tobaga, pe care indienii întâlniți de Cristofor Columb în 1492 o foloseau pentru inhalarea tutunului. O altă variantă susținută de unii cercetători este că la originea cuvântului s-ar afla denumirea insulelor Tobago. Adus în Europa de către Columb (1519) și ulterior de către Cortez, tutunul nu a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Vasile Val Telceanu, Namur (Belgia), 1997; Confesiunile unui navigator de uscat, Mannheim (Germania), 1998; Insula viscolului, pref. Dumitru Velea, Cluj-Napoca, 2000; Cerul meu de hârtie - My Paper Sky, ed. bilingvă, tr. Mariana Zavati Gardner și John Edward Gardner, pref. Ion Cristofor, Uzdin (Serbia), 2001; Orbul din Muzeul Satului, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Dan Deșliu, Dintre sute de catarge, LCF, 1960, 4; Ulici, Prima verba, II, 129-130; Ionel Bota, „Fuga statuilor”, „Făclia”, 1979, 10 197; Constantin Zărnescu, Balade din Cornul Abundenței, R
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
Maxy, postfață Dan Laurențiu, București, 1996; Timp fără trup, tr. Sebastian Costin, îngr. Elena-Esther Tacciu, București, 2003. Repere bibliografice: E.-E. Tacciu, Jurnal critic. Livada lui Sandu David, „Ultima oră”, 1997, 28 martie; Solo Har, Generația confruntărilor, București, 1998, 85-90; Cristofor, Țara Sfântă, 52-58; Boris Marian Mehr, Timpul învelit în blana tristeții, „Realitatea evreiască”, 2003, 182-183. E.-E. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286702_a_288031]
-
Să fugă în larg”. SCRIERI: Omul ciudat, pref. Nicolae Țone, București, 1998; ed.îngr. și pref. Nicolae Țone, București, 2003. Repere bibliografice: Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 171-172, 200; Cristofor, Țara Sfântă, II, 89-91; Michael Finkenthal, Sesto Pals sau Poezia omului ciudat, OC, 2003, 169; Paul Cernat, Sesto Pals, avangardistul subteran, OC, 2003, 179; Michael Finkenthal, Dosar Sesto Pals, APF, 2003, 10; Irina Marin, Cuvinte ciudate, RL, 2003, 43. V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
Poetry, pref. Irving Layton, Oakville (Canada), 1977. Repere bibliografice: Virgil Nemoianu, Nicholas Catanoy, „Notes on a Prison Wall”, „World Literature Today”, (Oklahoma), 1995, winter; Dumitru Micu, Un peregrin planetar, L, 1996, 29; Stancu Ilin, Nicholas Catanoy, JL, 1996, 9; Ion Cristofor, Întoarcerea fiului risipitor, T, 1998, 11-13; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 61-65; Ion Caraion, Scrisori către Nicolas Catanoy, îngr. Maria Pal, pref. Ion Cristofor, Cluj-Napoca, 2003; Manolescu, Enciclopedia, 137; Ion Cristofor, Nicholas Catanoy sau Avatarii unui peregrin, Cluj-Napoca, 2003. S.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286139_a_287468]
-
winter; Dumitru Micu, Un peregrin planetar, L, 1996, 29; Stancu Ilin, Nicholas Catanoy, JL, 1996, 9; Ion Cristofor, Întoarcerea fiului risipitor, T, 1998, 11-13; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 61-65; Ion Caraion, Scrisori către Nicolas Catanoy, îngr. Maria Pal, pref. Ion Cristofor, Cluj-Napoca, 2003; Manolescu, Enciclopedia, 137; Ion Cristofor, Nicholas Catanoy sau Avatarii unui peregrin, Cluj-Napoca, 2003. S.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286139_a_287468]