51,468 matches
-
asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ... 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018, alin. (1) și (3) ale art. 183 din Codul de procedură civilă au fost modificate fără a păstra soluția legislativă criticată. Având în vedere cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art.
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
de curierat sau prin alt serviciu specializat de comunicare. Astfel, actul de procedură transmis prin fax sau poștă electronică a fost considerat a fi făcut în termen la data la care a fost înregistrat la instanță, iar potrivit dispoziției legale criticate, deși termenele se socotesc pe zile întregi, totuși, în ziua în care se împlinește termenul partea interesată trebuie să depună actul la instanță până la închiderea programului. ... 17. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate nu limitează dreptul părților
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
iar potrivit dispoziției legale criticate, deși termenele se socotesc pe zile întregi, totuși, în ziua în care se împlinește termenul partea interesată trebuie să depună actul la instanță până la închiderea programului. ... 17. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate nu limitează dreptul părților de a comunica cu instanțele judecătorești, deoarece nimic nu le împiedică pe acestea să se adreseze instanțelor prin orice mijloace, cu condiția, subînțeleasă, de a o face în termenele și condițiile prevăzute de lege. ... 18. De
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
celor ale art. 14 din Convenție, precum și celor ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la aceasta. ... 19. Totodată, Curtea a reținut că motivarea excepției are în vedere mai degrabă o problemă de interpretare a textelor de lege criticate, la nivelul practicii judiciare, aspect ce nu se circumscrie în mod strict sferei controlului de constituționalitate. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
impune ca limitarea acestora să se realizeze într-un cadru normativ care să stabilească expres, într-un mod clar, precis și previzibil care sunt organele abilitate să efectueze operațiunile care constituie ingerințe în sfera protejată a drepturilor. Or, dispozițiile legale criticate nu îndeplinesc cerințele de previzibilitate a normei deoarece nu este clar conturată sfera informațiilor și datelor avute în vedere. Astfel, dispozițiile art. 2 lit. b) definesc informațiile financiare ca fiind „informații sau date, precum [...]“, care reprezintă, de fapt, o enumerare
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
1 alin. (3) și (5), raportat și la dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ale art. 26, ale art. 53 și ale art. 147 alin. (4) din Constituție. Din analiza coroborată a normelor criticate se poate observa faptul că Poliția Română, Poliția de Frontieră Română și Direcția Generală Anticorupție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică și Secția parchetelor militare
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
poate constata încălcarea principiului legalității, garantat de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, precum și a dreptului la viață intimă, familială și privată, garantat de art. 26 din Constituție. ... 6. Totodată, în expunerea de motive a actului normativ criticat nu au fost prezentate argumente cu privire la adoptarea acestor norme, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 31 din Legea nr. 24/2000, iar la secțiunea „Impactul social“ au fost făcute referiri exclusiv cu privire la registrul centralizat de conturi bancare și
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
general al Camerei Deputaților. ... 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la obiecția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11. Actul de sesizare are ca obiect al criticilor de neconstituționalitate, pe de o parte. Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de facilitare a
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
Drepturilor Omului, deoarece acestea prevăd neexercitarea drepturilor stabilite de Legea-cadru nr. 284/2010, în condițiile în care, după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, drepturile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 au fost eliminate. De asemenea, lipsa de claritate a textelor criticate rezultă din faptul că stabilesc suspendarea exercitării drepturilor prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010, dar fără a indica, în mod expres, că drepturile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 se suspendă. Dar autorii excepției apreciază că un asemenea procedeu este contrar standardelor
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
284/2010, dar fără a indica, în mod expres, că drepturile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 se suspendă. Dar autorii excepției apreciază că un asemenea procedeu este contrar standardelor de claritate a legii, întrucât actele normative din care fac parte textele criticate au fost adoptate, în mod firesc, pentru aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017, fără să facă vreo referire, cum este și normal, la Legea-cadru nr. 284/2010. Prevederile Legii nr. 24/2000 interzic procedeul adoptării, ulterior abrogării unei legi, a unor acte normative prin
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
interzic procedeul adoptării, ulterior abrogării unei legi, a unor acte normative prin care să se suspende efectele legii abrogate. ... 26. În continuare, se menționează că jurisdicția constituțională trebuie să lămurească înțelesul sintagmei „ori la trecerea în rezervă“ din cuprinsul textelor criticate, având în vedere, pe de o parte, că singurele categorii profesionale care trec în rezervă sunt cadrele militare, iar, pe de altă parte, că Legea-cadru nr. 284/2010, aplicabilă cadrelor militare, a fost abrogată anterior intrării în vigoare a actelor normative
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
o parte, că singurele categorii profesionale care trec în rezervă sunt cadrele militare, iar, pe de altă parte, că Legea-cadru nr. 284/2010, aplicabilă cadrelor militare, a fost abrogată anterior intrării în vigoare a actelor normative din care fac parte textele criticate. ... 27. În continuare, se apreciază că, întrucât principiul neretroactivității legii impune ca textele criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 să se aplice doar începând cu data intrării lor
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile orale, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 49. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Prevederile criticate au următorul conținut: – Art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016: „În perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2017, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atât timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare (a se vedea Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 21). ... 54. Cu referire la pretinsa lipsă de previzibilitate a normelor criticate, Curtea a statuat că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Prin urmare, neacordarea, pentru mai mulți ani succesivi, a drepturilor bănești mai sus arătate nu
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
pentru că expune destinatarul normei juridice unui risc care vine chiar din partea dreptului. Față de afirmația completului Înaltei Curți de Casație și Justiție care a sesizat Curtea Constituțională cu prezenta excepție de neconstituționalitate, în sensul că textul de lege criticat, chiar și când complinește art. 297 din Codul penal, nu este marcat de imprevizibilitate pentru că trebuie interpretat prin raportare la alte dispoziții legale și regulamentare, respectiv alte trei surse legale, autorul excepției, prin apărător, arată că niciuna dintre aceste
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
un efort amplu pentru înțelegerea cadrului normativ existent în această materie, remarcând că procurorul care a întocmit rechizitoriul a interpretat aceleași prevederi legale ajungând la o concluzie opusă celei la care a ajuns Înalta Curte. Rezultă că textul de lege criticat nu îndeplinește standardele de claritate și previzibilitate, cu atât mai mult cu cât acesta completează art. 297 din Codul penal. În acest sens, arată că Decizia Curții Constituționale nr. 603 din 6 octombrie 2015 face referire la faptul că elementul
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența constantă a Curții Constituționale. Consideră, totodată, că motivele invocate în sprijinul admiterii excepției țin mai mult de interpretarea și aplicarea textului de lege criticat. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 29 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.397/1/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
se susține, în esență, că atât privit ut singuli, cât și prin raportare la dispozițiile art. 297 din Codul penal, textul este lipsit de claritate și previzibilitate, încălcând principiul securității juridice. În acest sens, se arată că textul de lege criticat stabilește modalități alternative de acțiune, fără a indica vreun criteriu obiectiv pe baza căruia subiectul de drept ar putea să își întemeieze comportamentul. Astfel, nici Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, nici beneficiarii măsurilor reparatorii nu au criterii obiective pe baza
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
întemeieze comportamentul. Astfel, nici Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, nici beneficiarii măsurilor reparatorii nu au criterii obiective pe baza cărora să își modeleze comportamentul, respectiv să își întemeieze eventualele cereri. ... 7. În acest sens, se susține că textul de lege criticat împiedică accesul la justiție al eventualilor beneficiari ai măsurilor reparatorii. Astfel, conform art. 19 alin. (1) din titlul VII al Legii nr. 247/2005, împotriva deciziei emise în temeiul art. 16 alin. (7) din același act normativ, aceștia pot formula o
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
avea vreun criteriu obiectiv. În lipsa unor astfel de criterii, judecătorul este constrâns să stabilească el însuși, pe cale jurisprudențială, în afara legii, adică substituindu-se legiuitorului, condițiile de decelare între cele două conduite posibile prevăzute de textul de lege criticat, încălcând astfel dispozițiile constituționale care consacră principiul separației puterilor în stat. ... 9. Se arată că, în mod special în cadrul procesului penal, claritatea și previzibilitatea normei pe care se presupune că acuzații au încălcat-o este de esența asigurării dreptului
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituție), neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului, de natură să substituie normele juridice. ... 11. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază, în esență, că textul de lege criticat nu ridică probleme de previzibilitate, întrucât poate fi interpretat prin raportare la celelalte reglementări legale și regulamentare, permițând astfel atât destinatarului legii, cât și organului judiciar să stabilească situațiile în care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor putea să dispună o
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, potrivit cărora „În baza raportului de evaluare Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare. “ ... 16. Textul de lege criticat a fost abrogat prin art. 50 lit. c) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
cu încălcarea art. 16 alin. (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005, rezultă că dispoziția a cărei neconstituționalitate s-a criticat continuă să producă efecte juridice și după ieșirea sa din vigoare, astfel că, deși abrogat, textul de lege criticat poate forma obiect al controlului de constituționalitate, ținând cont de cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care a
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]