714 matches
-
până la horn. Era un vânt puternic și atât de rece, cu spulberări tăioase de zăpadă înghețată și ascuțită, încât altcineva, mai puțin hotărât, ar fi abandonat, ori nici nu s-ar fi gândit să urce pe coama casei în vâltoarea crivățului dezlănțuit. Casa se umpluse de fum, iar vreascurile cărate de ciori și căzute de-a lungul hornului luaseră foc. Prin partea superioară a hornului ieșeau o mulțime de scântei înveșmântate în fumul iute și sufocant. Ninsoarea se întețise și viscolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la baza volumului Filosofia politică a lui Aristotel (Editura Polirom, Iași, 2002), cu aceiași coordonatori. În alcătuirea antologiei cu care debutează textul, am folosit traduceri originale ale unor fragmente din Legile și din Scrisoarea a VII-a, semnate de Anca Crivăț și respectiv de Elena Popescu. Pentru fragmentele din Republica, îi mulțumim lui Andrei Cornea pentru amabilitatea de a ne fi delimitat aceste fragmente și de a ne fi permis reluarea lor în traducerea domniei sale din Republica (în Platon, Opere, V
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Oradea”. Adela CÎMPEAN, doctorandă a Catedrei de Istoria Filosofiei Antice și Medievale, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, cu o temă privind filosofia politică platoniciană. Andrei CORNEA, cercetător științific principal I la Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al. George” din București. Anca CRIVĂȚ, studii de filologie clasică, lector la Catedra de Spaniolă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Mihai MACI, lector al Universității din Oradea, Departamentul de Filosofie, doctorand al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, cu o temă privind
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ci una științifică. Dar pentru filozofii-revoluționari din descendența lui Platon, între cele două există o legătură profundă. Aristotel, Politica, II, 1264a, traducerea lui Alexander Baumgarten, în Aristotel, Politica, București, 2001. Cf. Legi, 709d. Pasajele din Legile sunt traduse de Anca Crivăț. Andrei Cornea, Scriere și oralitate în cultura antică, București, 1988, p. 72. V. pentru raportul cronologic dintre Republica pe de-o parte și Timaios și Critias pe de altă parte, Cătălin Partenie, „Lămuriri preliminare la Timaios și Critias” în volumul
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
A lumii din năuntru" (Andrei Mureșanu) Iar pe alt plan, deșertul / pustiul de afară creează un vid interior: "Și în gându-mi trece vântul, capul arde pustit" (Scrisoarea IV) "Viața-mi se scurge ca și murmura Ce-o suflă-un crivăț peste pustii." (Amicului F.I) " Pe inima pustie zadarnic mâna-mi țiu Ia bate ca și cariul încet într-un sicriu." (Melancolie) sau: "O, capul meu, capu-i încins cu fortune O, capul meu, capu-i ruină" (variantă, Mortua est
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Și în gându-mi trece vântul, capul arde pustiit" Scrisoarea IV; Pe inima-mi pustie zadarnic mâna-mi țiu / Ea bate ca și cariul încet într-un sicriu" Melancolie; Viața-mi se scurge ca și murmura / Ce-o suflă-un crivăț peste pustii" Amicului F.I.). Relația dintre universul întreg și eul poetic ține de acel moment hegelian al unui spirit universal care se înalță și se împlinește în istorie ca totalitate ce se cuprinde pe sine: "Ei dorm cum doarme un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de Dimitrie Covalciuc, din care cităm: „Sentimentul fricii l-a părăsit cu desăvârșire și în sufletul lui s-a sădit demnitatea... S-ar putea, cu adevărat, ca descălecătorul întregirii să fie și el, românul din nordul peste care mai bântuie crivățul înstrăinării. Căci în el s-a descolăcit voința, s-a descătușat memoria. Căci în venele sale gâlgâie năvalnic sângele mazililor și răzeșilor de odinioară. Sol al Bucovinei vestiri este el, românul nord-bucovinean.” Când asemenea semnale sunt emise și receptate de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de represalii și arestări, sosesc în Bucovina: frații Petru și Vasile Cazimir, Toader Ralet, Dimitrie Conta, Costache Negri, Alexandru Cuza, frații Vasile și Iancu Alecsandri, frații Rosetti, frații Toader și Gh. Sion, A. Moruzi, Ionescu, Epureanu, Romala Moldoveanul..., episcopul Iustin Crivăț, Mihai Kogălniceanu. Când în mai 1849 Mihail Sturza a fost detronat din scaunul Moldovei, știrea a produs mare bucurie în rândul refugiaților moldoveni din Cernăuți: „Un act de dreptate sau săvârșit, omenirea violată în popolul Moldovei au primit în sfârșit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vremea aceea, un șir de case cu prăvălii. În stradă, lângă un șir de uluci, erau instalate două dulapuri cu cărți ale anticarului Leon Alcalay. Acolo l-am cunoscut, stând toată ziua înaintea dulapurilor sale, pe arșița soarelui sau în crivățul iernii, cumpărând și vânzând cărțile, leu cu leu, pe acela care, cincizeci de ani mai târziu, trebuia să moară de mai multe ori milionar. Micile prăvălii de la poarta legației rusești 107 nu erau clădite. Marele hotel al Bulevardului nu exista
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se arde. Astfel scapă de crasnic. Creier Cînd mănînci creier de un animal care-i bun de mîncat, atunci îți crește creierul, ori dacă mănînci ochii, atunci vezi bine cu ochii. Creștet Copilului care are două creștete îi moare mama. Crivăț Dacă în ziua de Bobotează va bate crivățul, vor fi roade la bucate. Crîstel Oamenii care au abuzat în tinerețe, și mai cu seamă ciocoii, mănîncă carne de crîstel uscată bine și care se zice că îi mai ușurează de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînci creier de un animal care-i bun de mîncat, atunci îți crește creierul, ori dacă mănînci ochii, atunci vezi bine cu ochii. Creștet Copilului care are două creștete îi moare mama. Crivăț Dacă în ziua de Bobotează va bate crivățul, vor fi roade la bucate. Crîstel Oamenii care au abuzat în tinerețe, și mai cu seamă ciocoii, mănîncă carne de crîstel uscată bine și care se zice că îi mai ușurează de boală. Cruce Cînd vei auzi de un omor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ploaie, ninsoare, lapoviță. Numărul zilelor de ninsoare este sub 60, iar grosimea stratului de zăpadă este în jur de 30 cm și se menține aproximativ 120 zile. Regimul vânturilor este influențat de orientarea pantelor NV-SE, predominând vântul din NE - Crivățul. Viteza acestuia este diminuată de vegetația lemnoasă cu 6 m/s. Microclimatul masivului păduros Bârnova, datorită condițiilor locale de relief și vegetație, se înscrie în subtipul climatului dealurilor și podișurilor, cu caracter bioclimatic de pădure. Apele subterane superficiale apar la
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
pentru o bârfă timidă, glume eroice sau poate și un leșin: deficit de glicemie și speranță. (Comentarii feculente pe această veritabilă temă de doctorat în antropologie socială se găsesc și la paginile 444-447.) Prin trecutul lui Angelo Mitchievici șuieră fanteziile crivățului socialist. Mai sunt încă vreo câteva milioane care-și amintesc camerele cu igrasie, țevile sparte, deratizările fără efect, mirosul iute al ghenei, diminețile încolonate, norii fărbuiți și aerul toxic al platformelor industriale, apa caldă-ruginie, magazinele osificate, trenurile-marfar săgetând printre blocuri
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tocmai acum când era mai multă nevoie. Venea dezastrul, care se presimțea ca o furtună de pedeapsă pentru ce făcuseră? Dar vinovații nu erau oameni simpli, care vor suporta direct apăsarea pedepsei, ci clica din jurul regelui, care atunci când va bate crivățul peste țară, va fi fugit de mult în alte orizonturi. Cum funcționează atunci această dreptate divină de neînțeles? De la aceste gânduri reverberate haotic, fără rezultat, în mintea lui obosită, sentimentul camaraderiei sfinte aduce un nou cortegiu de întrebări și răspunsuri
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Gustar). TOAMNA îl îndrăgi pe Belșug, când crengile copacilor se aplecau să mulțumească pământului pentru roade. Și nu după mult timp avura împreună și ei trei mere roșii: Septembrie (Răpciune), Octombrie (Brumărel) și Noiembri (Brumar). IARNA își găsi mire pe Crivăț și împreună au avut trei flori de gheață: Decembrie (Undrea), Ianuarie (Gerar) și Februarie (Făurar). Fetele au crescut mari și frumoase și au început să bucure pe oameni cu darurile lor. Dar iată că într-o bună zi, când IARNA
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
vederea Și v-a făcut să credeți că veți fi răsplătiți... Nu! Moartea cu viața a stins toată plăcerea Cel ce în astă lume a dus numai durerea Nimic n-are dincolo, căci morți sunt cei muriți." (M. Eminescu) 2. Crivățul dezlănțuit și consecințele imprevizibile ale încălcării poruncii: "să nu furi!" Când amintirile-n trecut Încearcă să mă cheme, Pe drumul vechi și cunoscut Mai trec din vreme-n vreme." (M. Eminescu) Într-o după-amiază târzie de toamnă, mama Dumnezeu s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
sărbătoresc Nașterea Domnului. Frigul începe să-și arate colții. Odată cu lăsarea întunericului, temperatura a scăzut brusc, iar curenții de aer nocturni, sub directa îndrumare a zeului Eol mai-marele acestor mesageri ai răului și-au început sarabanda ritualică din câmpia Bărăganului: CRIVĂȚUL. Era prima zi de viscol. Mama, care se sculase devreme ca de obicei ne pregătise gustarea de dimineață și era pe punctul de a pleca la muncă. Mama, a început crivățul; e periculos. E mai înțelept să rămâi acasă, mamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
răului și-au început sarabanda ritualică din câmpia Bărăganului: CRIVĂȚUL. Era prima zi de viscol. Mama, care se sculase devreme ca de obicei ne pregătise gustarea de dimineață și era pe punctul de a pleca la muncă. Mama, a început crivățul; e periculos. E mai înțelept să rămâi acasă, mamă, zise Mircea. Zăpada e spulberată și învârtejită cu mare forță. Dragul meu, nu i-am spus domnului doctor că voi absenta și, apoi, trebuie să vă aduc de mâncare! Nu? Ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
aducea rapid la dimensiunea granulelor obținute prin râșnirea boabelor de porumb. Așa s-a întâmplat și acum. Gata, Leu! Gata! Pân-aici! Acum întoarce-te acasă! Așa! Bravo! A înțeles și a dispărut în vâltoarea amețitoare, continuându-și goana prin crivățul care se întețea și făcea tot mai grea înaintarea prin stratul de zăpadă. Vântul rece și tăios căuta cu perseverență părțile mai puțin protejate ale corpului, lovindu-le fără milă. Mama avea în picioare niște șoșoni uzați, care se umpluseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
picioare niște șoșoni uzați, care se umpluseră de zăpadă. O cuprinsese frigul. Pășea cu îndârjire și cu privirile îndreptate tot mai des în direcția spitalului care se zărea cu anevoie prin ninsoarea răsucită și spulberată de forța brutală a unui crivăț dement. În sfârșit, obosită și înfrigurată a ajuns la destinație, adică la locul ei de muncă, la spălătorie. Stând pe taburet în fața focului aprins, mama se bucura asemenea arabului care, mergând pe lângă cămila lui răbdătoare, prin soarele ucigător și furtunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ei de muncă și de suferință, la vederea mamei a rămas uimită. Rozalie, Rozalie! Cine te pune să faci acte de vitejie??! Copiii tăi n-au tată; vrei să rămână și fără mamă? De ce faci asemenea prostii? Pe timp de crivăț omul stă cuminte la casa lui. Nu iese nimeni din bârlog! Ai dreptate, Antonia, ai dreptate. Pe plita unde se găseau cazanele cu apă pentru spălatul lenjeriei spitalului, Antonia a fiert o ceașcă de ceai și i-a dat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
că i-am lăsat în plata Domnului, abandonându-i în momentele cele mai grele, ca o ticăloasă??! Doamnă, argumentele dumneavoastră m-au convins. Mergeți cu bine! Dumnezeu cel mare și bun să vă ocrotească. Încă ceva: cât timp va dura crivățul insist să rămâneți acasă. Ne aflăm în circumstanțe de maximă alertă meteorologică: stare de necesitate. Vă mulțumesc, domnule doctor. Mama, a ieșit pe hol, dar înainte de a coborî treptele sanctuarului hipocratic s-a bodorojit cum a putut mai bine, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cu un singur deget cel opozabil și stabilizată de cele două valențe prețioase, sufertașul cu mâncare și plăsuca de pâine, a pornit la drum spre casă, nu înainte de a spune cu voce tare o rugăciune în limba ei maternă, poloneza. Crivățul a luat-o în primire încă din curtea spitalului. Rafale de zăpadă scurte și dese asemănătoare armelor automate o mitraliau neîndurător de la tălpi până-n creștet ca pe cel mai mare inamic declarat al Marelui Imperiu Alb. Marele Stat Major era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
unde mama abia-abia își mai deplasa corpul, continuându-și interminabilul rond. Ultima brazdă a plugului crease o adâncitură, o denivelare vizibilă cu ochiul liber doar ziua. Dar acum aproape că se întunecase, pământul era complet acoperit de zăpada viscolită de crivățul dușmănos, așa că nimeni nu putea bănui această adâncitură de înălțimea unei trepte între solul arat și cel nearat. Mama obosise până la epuizare și cu greu mai putea ține în mâini cele două lucruri: sacoșa și sufertașul. Forțându-și propriile sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
brusc, aruncând cât colo cele două greutăți, apoi s-au așezat supuse pe zăpadă asemenea brațelor unei cruci, simbol al credinței, al suferinței și al nădejdii. Căzută în nămeți se stingea încet, încet, din lipsă de aer și din cauza frigului. Crivățul o doborâse și acum o prohodea în limbajul său tăios și glacial, acoperind-o cu un giulgiu protector de zăpadă. În momentul în care mama răpusă de oboseală s-a frânt de la genunchi, într-un gest de supunere totală față de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]