703 matches
-
asumate sub condiția libertății de circulație și expresie. Adică vom trece de la epoca statelor națiuni la cea a civilizațiilor. Nu putem nega că noi, cei din România actuală, am dobândit în ultimii ani, o identitate europeană sau chiar euro atlantică. Crivățul rus, care a sulfat cu putere, în ultimele veacuri, peste plaiurile mioritice, ne-a împins sub adăpostul casei europene. Remarcabil este faptul că această identitate se impune la noi cu repeziciune față de alte nații care și-au asumat-o mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vol. IV, pag. 18 și 83; vol. V., pag. 23. 45. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 266. 46. M. EMINESCU, Opere vol. V, pag. 236; Iar fața ta e străvezie. 47. IDEM, ibidem, vol. IV, pag. 83: Cînd Crivățul cu iarna. 48. IDEM, ibidem, vol. II, pag. 5: Erotocrit. 49. IDEM, ibidem, vol. II, pag. 9; Povestea codrului. 50. IDEM, ibidem, vol. II, pag. 75: Dorința. 51. D. POPOVICI, Poezia lui Eminescu, București, Edit. Tineretului, 1969, pag. 63. 52
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
degerături (2); dimineața (2); incomoditate (2); înghețat (2); mănuși (2); piele de găină (2); sărăcie (2); singur (2); singurătate (2); trist (2); tristețe (2); zgribulit (2); acasă; aer; aiurea; se apropie; aspru; Austria; bîr; boli; boschetar; bun; cancer; cojoc; congelat; crivăț; cumplit; curat; depresie; dezgust; dîrdîială; dîrdîie; distanță; dor; fior; foame; focul; nu foarte; frică; friguros; frisoane; frumusețe; fulgi de nea; geacă; ghete; grade; greu; groaznic; haine calde; haios; iarbă; inconfort; incomod; indiferență; iubire; îmbrăcăminte; îmbrățișare; înghețuri; întrebare; liniște; mare; mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); cald (2); frumusețe (2); lungă (2); munte (2); natură (2); săniuș (2); toamnă (2); vacanță (2); verde (2); zăpada (2); acasă; accidente; aprigă; aspră; bani; blînd; blîndă; brad; bulgări; bunic; calorifer; călduros; cerb; cîmp; colinde; colț; copaci albi; copil; crivăț; degerături; des; disconfort termic; durere; fericire; frumoasă; fum; gazon; geacă; geros; gheață; glugă; greu; gros; hibernare; iarmaroc; inconfort; iubire; iubită; joacă; joc; liniște; lumină; mare; melancolie; misterioasă; moarte; Moș Crăciun; de nesfîrșit; ninge; nucleară; primăvară; pustietate; ramă; răcoare; rea; săniuță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
1 vînt: frig (130); puternic (68); rece (63); adiere (58); aer (40); furtună (35); ploaie (25); curent (14); bate (13); răcoare (13); suflă (10); toamnă (10); briză (7); mare (7); praf (7); soare (7); suflare (7); vijelie (7); aspru (6); crivăț (6); fenomen (6); primăvară (5); sufla (5); tornadă (5); vreme (5); cald (4); frunze (4); putere (4); vuiet (4); aprig (3); cer (3); colb (3); copac (3); crengi (3); iarnă (3); natură (3); neplăcut (3); păr (3); de primăvară (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ba da... sunt bieții oameni careși caută un pic de fericire... atât cât e cu putință aici pe pământ... Cu zile bune și cu zile rele, înălțați de speranță ca de o vijelie, sau prăbușiți de deznădejde ca de un crivăț... Fii om, pentru numele lui Dumnezeu, că nu suntem decât oameni, chiar când iubim... [...] GELU: Maria, sunt nemângâiat eu însumi, dar aici nu poate fi greșeală... Dacă întro pagină întreagă de calcul, un inginer a zis o singură dată că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ba da... sunt bieții oameni careși caută un pic de fericire... atât cât e cu putință aici pe pământ... Cu zile bune și cu zile rele, înălțați de speranță ca de o vijelie, sau prăbușiți de deznădejde ca de un crivăț... Fii om, pentru numele lui Dumnezeu, că nu suntem decât oameni, chiar când iubim... SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanța adevărului în existența noastră. SUBIECTUL al IIIlea (30
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
concepând iubirea ca valoare absolută. Contrastiv, Maria consideră că dragostea este singura șansă de a accede la fericire, aici pe pământ. Concepția ei se concretizează prin figuri plastice - antiteză, metaforă, comparație -, me nite să sugereze forța stihială a iubirii (vijelie, crivăț) și natura ei contradictorie, para doxală. Prin afirmația finală, eroina situează iubirea în sfera cea mai profund omenească a existenței. Ambele personaje își susțin punctul de vedere cu toată convin gerea, întrun limbaj marcat de simboluri semnificative. SUBIECTUL al IIlea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se arde. Astfel scapă de crasnic. Creier Cînd mănînci creier de un animal care-i bun de mîncat, atunci îți crește creierul, ori dacă mănînci ochii, atunci vezi bine cu ochii. Creștet Copilului care are două creștete îi moare mama. Crivăț Dacă în ziua de Bobotează va bate crivățul, vor fi roade la bucate. Crîstel Oamenii care au abuzat în tinerețe, și mai cu seamă ciocoii, mănîncă carne de crîstel uscată bine și care se zice că îi mai ușurează de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînci creier de un animal care-i bun de mîncat, atunci îți crește creierul, ori dacă mănînci ochii, atunci vezi bine cu ochii. Creștet Copilului care are două creștete îi moare mama. Crivăț Dacă în ziua de Bobotează va bate crivățul, vor fi roade la bucate. Crîstel Oamenii care au abuzat în tinerețe, și mai cu seamă ciocoii, mănîncă carne de crîstel uscată bine și care se zice că îi mai ușurează de boală. Cruce Cînd vei auzi de un omor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
distanța de 2-3 metri între ele. O grupă sunt „CRABII” și alta „CREVEȚII”. Învățătorul strigă: „CRABII!”, iar aceștia aleargă să prindă creveții și să-i ia în grupa lor. Învățătorul strigă alternativ „CRABII!”, „CREVEȚII!”, dar și cuvinte asemănătoare: cretă, cravată, crivăț, pentru a produce emoții și amuzament.
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
distanța de 2-3 metri între ele. O grupă sunt „CRABII” și alta „CREVEȚII”. Învățătorul strigă: „CRABII!”, iar aceștia aleargă să prindă creveții și să-i ia în grupa lor. Învățătorul strigă alternativ „CRABII!”, „CREVEȚII!”, dar și cuvinte asemănătoare: cretă, cravată, crivăț, pentru a produce emoții și amuzament.
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
nuvelă O făclie de Paște, preludiul caragialian al unui eveniment terifiant, pregătit cu migala unui maestru al suspansului. Totuși, deși suntem avertizați că "drumul parcă era pustiu", mai ales fiindcă "a-nceput ninsoare mărunțică și deasă, și s-a pornit crivățul s-o vârtejească", doi călători misterioși bat în poarta hanului. Sosirea lor are, din nou, valența unui topos premonitoriu la Caragiale (corespondentul vorbărețului cuplu de studenți întâmpinat de Leiba Zibal). Atunci când unul dintre oaspeți i se adresează hangiului pe nume
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Călare pe buiestrașul lui, cu biciul atârnat de șea și cu cuțitul la brâu, Tașcă se întorcea voios la București de la Alexandria, după un negoț bun. Lasă că și timpul era frumos! După-amiază s-a pornit însă pe neașteptate un crivăț. De voie de nevoie, el avea să se abată din drum ca la o jumătate de ceas și să mâie la "Hanul Ciorilor". Calul mergea și mergea, dar casa cea mare cu ferestre bine luminate nu stătea parcă nici ea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mâie la "Hanul Ciorilor". Calul mergea și mergea, dar casa cea mare cu ferestre bine luminate nu stătea parcă nici ea pe loc. Când în fața ei, când în dosul ei, lui Tașcă tare-i venea să facă calea întoarsă. Dacă crivățul te bate în câmp deschis, ce alta ai putea să faci decât să cauți cotlon să te aciuezi din drumul lui?! Luând-o peste arături, bărbatul se pomeni în spatele ciudatului han ce fusese cândva, după spusele slugii, casă bisericească. Cu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sluga aprinse lumânarea de ceară ca să-l ducă-n odaie, el nu mai stete pe gânduri: tot era mai bine cu ușa încuiată. Ieșind din birt, ei trecură printr-o sală mare unde pașii sunau a gol, țiuia și huruia crivățul prin hornuri, se zgâlțâiau ușile și ferestrele de parcă te aflai într-o corabie purtată de valuri. Urâtă casă! Odaia era mare și goală: un pat, o masă, un scaun, două ferestre, trei uși, una fără cheie. Urât lucru! Tașcă propti
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
rotea un mare stol de ciori pe deasupra plopilor ce se înălțau negri spre apusul soarelui și era oarecum urât să te uiți într-acolo. Încă înainte de părăsirea drumului cunoscut, Tașcă se simte agresat. Urâtul nu-i va da pace. Deși crivățul, hanul, străinii par că ilustrează scenariul unei posibile inițieri la care va fi supus personajul principal, Trașcă nu acceptă să intre în joc cu una cu două. Experiența trăită nu va fi uitată, dar nici rememorată cu nostalgie, pentru că amintirea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
întinse pe pat. "Să adorm odată, își zise, apoi nu-mi mai pasă dacă se isprăvește lumînarea". Da, însă nu-i mai venea somnul. Degeaba-și închidea ochii, căci, așa obosit cum era, el stetea treaz și auzea mereu țiuiturile crivățului, tocăniturile și pocăiturile, zîngănitul ferestrelor și zgîlțîitura ușilor, nu putea să doarmă și fel de fel de gânduri îi umblau prin cap. Similitudinile dintre Slavici și Caragiale pe care le descoperim sondând modul în care fiecare a surprins în creațiile
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
surugiilor noștri, putem liniști inimile sensibile; am primit vești mulțumitoare în acest sens; s-au însănătoșit, unul în cincisprezece zile, celălalt în trei săptămâni. Slavă Domnului, nu avem nicio moarte de om pe conștiință! Capitolul 6 O iarnă la București Crivățul • Dezghețul • Caracteristicile acestor două urgii • Lamentații și sfaturi • Nu sunt ascultate nici unele, nici celelalte • Săniile • Îndemânarea birjarilor Deși se află la 44ș 25' latitudine nordică, pe linia Valenței și a Bordeaux-ului, Bucureștiul e supus unor ierni aspre. Provinciile Dunărene
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
temperatura scade repede; când cele din sud sunt mai puternice iarna, dezghețurile bruște sunt o adevărată calamitate. Trebuie să fi suportat aceste tranziții atmosferice pentru a avea o idee despre ele. În Occident nu se știe ce e acela un crivăț; vom încerca să-l explicăm. E mistralul, dar fără soare, cu, în plus, un praf fin, înghețat, care pătrunde prin toți porii și se insinuează în locuințele cele mai bine închise; e o ciocnire între asprele vânturi ale Moscovei și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
călduțe ale Peloponesului; sunt vânturile regiunilor polare care se năpustesc asupra bazinului Mediteranei, în urma ruperii echilibrului din oceanul atmosferic; e urletul Ursei septentrionale; e uraganul care ridică acoperișurile, răstoarnă hornurile și înghite sub avalanșă tot ce îi iese în cale. Crivățul face de obicei ravagii timp de trei zile; a doua zi e perioada de maximă intensitate. Depinde de lunații și se poate conta pe apariția lui regulată o dată pe lună. În a treia zi, praful de zăpadă se transformă în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
o vedea. Tăcea însă. Ori de câte ori trecea pe lângă ea, tăcea. Dacă Anica nu- l vroia? Din toate ce roiau în jurul lui, doar ea, doar ea nu-și umbla privirea spre el. Un gând îi fulgeră sufletul și nici crivățul nu-l putea stinge. Anica, draga lui, nul vroia. Tăcerea ochilor ei îl mistuiau, îi măcinau inima. Nu îndrăznea însă să se dea de gol. Are pământ, e din neam bun, nu e băutor, e harnic și își face casă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
albaștri Sub o frunte-n vis; M-a-nnecat seninul Când privii divinul, Blândul lor surâs. Și mi-am zis în mine: Înger cu lumine De-un adânc noroc... Din a vieții tale Înflorită cale Cum nu stai în loc? {EminescuOpIV 81} CÎND CRIVĂȚUL CU IARNA Când crivățul cu iarna din Nord vine în spate Și mătură cu-aripa-i câmpii întinse late, Când lanuri de-argint luciu pe țară se aștern, Vânturi scutur aripe, zăpadă norii cern... Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-n vis; M-a-nnecat seninul Când privii divinul, Blândul lor surâs. Și mi-am zis în mine: Înger cu lumine De-un adânc noroc... Din a vieții tale Înflorită cale Cum nu stai în loc? {EminescuOpIV 81} CÎND CRIVĂȚUL CU IARNA Când crivățul cu iarna din Nord vine în spate Și mătură cu-aripa-i câmpii întinse late, Când lanuri de-argint luciu pe țară se aștern, Vânturi scutur aripe, zăpadă norii cern... Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră, S-aud cânii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
zeci de lupte, urmărindu-l cu ardoare, Zeci de mii cad, pe-a lor urme răsar alte zeci de mii, Steaua-i duce, ei urmează printre veri și printre ierne, 1145Pînă unde-eterna iarnă munți de neaua-n câmpi așterne, Unde crivățul visează uriașe vijelii. Ș-atunci Nordul se stârnește din ruinele-i de ghiață, Munții plutitori și-i sfarmă și pe-a câmpurilor față El ridică visuri nalte... volburi mari de frig se văd 1150Și trecând peste oștire o îngroapă... Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]