2,476 matches
-
pescar de ocazie, care ne vizita să facă trocul cu tata, să-i dea pește contra vin. Cei din afara comunei, în general, erau invitați ai primarului, vecin cu noi și prieten de familie cu părinții mei. Primarul era un simplu croitor, fără prea multă carte, maximum patru clase, însă membru de partid la comuniști. El crescuse și copilărise împreună cu părinții mei, ca vecini, motiv pentru care au rămas prieteni și după ce acesta a devenit primar și membru de partid la comuniști
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
aștepata să-mi audă opinia despre viitor. Au râs toți, dar cel mai mult tata-mare. -Are dreptate fata, nu v-ați gândit că și asta este tot o meserie pe care trebuie să știe să o facă foarte bine? Un croitor poate să strice o haină, dar o nevastă, dacă strică ceva, strică mai multe vieți. Am plecat a doua zi la școală cu sufletul mai ușurat și cu convingerea că îmi găsisem meseria care poate era cea mai grea. Când
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
Vasile Cojocarul, care executa diferite cojoace cu mâneci sau fără mâneci, așa zisele pieptare pentru bărbați și femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele sătenilor. Mai era și cojocarul CARACOANCEA, a lui Pârvu, care executa cojocele mai simple. Croitorii satului erau Nicolae CARACOANCEA și soția sa Elena CARACOANCEA. Soții Caracoancea executau îmbrăcăminte sătească, din postavuri țesute în casă, dar și haine domnești ca la oraș, din materiale cumpărate. Femeile purtau în mod special fuste plisate cu șorț, zise sucne
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
lăsat soția și mama și trupul. Și-a plecat, din Eden, fără ele. Judecătorul Ilie, cel care, prea bunul, Sărea într-un picior - era șchiop - în Biserică Când intra un străin, și-i striga preotului: „Părinte! A mai venit unul!” Croitorul Lazăr și-a lăsat soția și fata. Șoferul Ticlea, de TIR, fiul, nora, nepoata, și toată diata. Blonda și frumoasa doamna Stela Alexe suferea de cancer, în Rai. A plecat. Într-o zi, i-a spus soțului, inginerul, zis Țiganul
STRADA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358411_a_359740]
-
întâlniți cei mai erudiți aristocrați și boieri ai orașului. Acolo a existat acel ferment de creație socială iar nivelul de trai, de viețuire, era deosebit de onorant. Sunt născut într-o familie în care bunicii mei erau cofetari, cunoscuți coafori, cunoscuți croitori ai cartierului, deci oameni avuți. Eu, pierzându-mi mama la 5 ani, am fost răsfățatul acestui mare clan și am avut parte de o copilărie în care nu mi-a lipsit nimic. Am crescut într-o familie în care se
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
se miște din punct de vedere industrial fiind în continuă schimbare. Se construise un combinat de prelucrare a lemnului numit simbolic a 5 a aniversare, pentru a marca 5 ani de la proclamarea republicii populare. Cooperativele meșteșugărești erau în plină activitate; croitorii, cizmării, ateliere de tâmplărie, sobe de teracotă, ceaprăzării. Străzile erau încă pavate cu piatră cubică. Drumul național 2 avea prin oraș un traseu destul de sinuos, remediat mult mai târziu. În vara anului 1952 am fost dat la o sifonărie să
BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358245_a_359574]
-
necinste. Unii merită toată considerația deoarece din milioanele împrumutate creează locuri de muncă. Mulți trăiesc spre a cheltui, a chefui și se înconjoară de iahturi, bolizi și îmbrăcăminte ciudată ca a împăratului care se fudulea în pielea goală mânat de croitorul lingușitor. Ei nu fac cinste țării pe care cică „o iubesc” din inimă și ar face totul pentru ea. Oare și-ar putea sacrifica averea pentru „mult iubita” țară și poporul ei de votanți? Domnul Președinte mi-a mai mers
IMNUL ŞI MÂNA LA INIMĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357632_a_358961]
-
mai mare bucurie este pentru copii, primirea darurilor de sub brăduț în Noaptea Nașterii Sfinte. „Să ne alegem meseria!” - îl are ca protagonist pe Ionuț - un puști care este tentat să-și aleagă mai multe meserii: bucătar, doctor, agricultor, silvicultor, cofetar, croitor. La fiecare meserie, Ionuț își manifestă dorința de a o profesa. Dar copilul mai învață că orice meserie este importantă, mai ales dacă e făcută cu pricepere și dăruire, pentru că, fiecare contribuie la bunăstarea omului. Atunci îți va aduce satisfacția
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
Scot cu mâna noastră din capcane După cum prevede jocul! --------------------------------- De-aș putea, întreg pământul să-l parcurg când vreau, ca vântul, Dac-aș vrea când nu mai pot marea s-o străbat înot... Trese, trese și galoane Goana după recompense Croitorule, fă pense Proștilor cu multe toane! Uniformele de clauni zilnic au mărit importul Ce să faci cu-atâția fauni când ne umflă vântul, cortul? Incredibil dar renaște Iarăși spiritul de turmă Că-mi iau lumea-n cap și plec urma
MAŞINA NOASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358792_a_360121]
-
însă, o mărturie colectivă asupra acelorași evenimente și personaje, fiecare văzând în felul lui cum s-au petrecut lucrurile. Memoria colectivă scoate la lumină amănunte surprinzătoare. Hazul se iscă din te miri ce. În câteva cuvinte Cutieru Ilie, zis Gulie - croitorul satului rezumă viața de pe vremea copilăriei lui Marin Preda, în peisajul aspru și colțuros al satului de câmpie: „Cam asta-i treaba - pe vremea copilăriei mele și a lui Marin, țăranul se zbătea în lipsuri, dar era fericire la oameni
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
Acasă > Cultural > Modele > SCULPTORUL IOAN CROITOR BRADESCU : “SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIAȚĂ ESTE REDOBÂNDIREA UNITĂȚII CU ÎNTREGUL” Autor: Clarissa Emanuela Publicat în: Ediția nr. 1400 din 31 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-a fost dat să cunosc încă un Om. Un Maestru care, în simplitatea
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
Întregul!" Așezare în timp și spațiu: S-a născut la data de 14 decembrie 1952, în Lunca Bradului, județul Mureș, într-o familie de oameni simpli, cu cinci copii, el fiind cel mai mare dintre frați. Numele său era Ioan Croitor. Învățăturile strămoșești și apropierea de natură, l-au împins încă din tinerețe spre mângâierea lutului și a lemnului. În anul 1998 vine în Brașov și se stabilește aici, casatorindu-se cu Lomira Bradescu, astfel numele său devenind Ioan Croitor Bradescu
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
Ioan Croitor. Învățăturile strămoșești și apropierea de natură, l-au împins încă din tinerețe spre mângâierea lutului și a lemnului. În anul 1998 vine în Brașov și se stabilește aici, casatorindu-se cu Lomira Bradescu, astfel numele său devenind Ioan Croitor Bradescu. De-a lungul vremii și-a expus lucrările la expoziții atât în țară (Brașov : Turnul Lemnarului, Hotel Aro Palace, Reduta; Târgu Mureș) cât și în străinătate (Strasbourg - Franța, cu tema “Crucea și obârșia ei” , Bonn - Germania, “ Zilele Internaționale ale
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
expus lucrările la expoziții atât în țară (Brașov : Turnul Lemnarului, Hotel Aro Palace, Reduta; Târgu Mureș) cât și în străinătate (Strasbourg - Franța, cu tema “Crucea și obârșia ei” , Bonn - Germania, “ Zilele Internaționale ale Bonnului”). În acest moment, lucrările Maestrului Ioan Croitor Bradescu se pot admira doar pe pagina de Facebook, la următoarea adresa: https://www.facebook.com/croitorbradescu.ioan. Referință Bibliografica: Sculptorul Ioan Croitor Bradescu : “scopul trecerii noastre prin viață este redobândirea unității cu Întregul” / Clarissa Emanuela : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
tema “Crucea și obârșia ei” , Bonn - Germania, “ Zilele Internaționale ale Bonnului”). În acest moment, lucrările Maestrului Ioan Croitor Bradescu se pot admira doar pe pagina de Facebook, la următoarea adresa: https://www.facebook.com/croitorbradescu.ioan. Referință Bibliografica: Sculptorul Ioan Croitor Bradescu : “scopul trecerii noastre prin viață este redobândirea unității cu Întregul” / Clarissa Emanuela : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1400, Anul IV, 31 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Clarissa Emanuela : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
e real. Îl văzusem pe Jeff Dunham, unul dintre cei mai cunoscuți ventriloci, în foarte multe spectacole, pe internet și mi se părea grozav. Acum însă aveam senzația că tot ce văzusem era departe de ceea ce reușise ... XIII. SCULPTORUL IOAN CROITOR BRADESCU : “SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIAȚĂ ESTE REDOBÂNDIREA UNITĂȚII CU ÎNTREGUL”, de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1400 din 31 octombrie 2014. Mi-a fost dat să cunosc încă un Om. Un Maestru care, în simplitatea să, se numește
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
el va deveni, cum spune francezul: ,,Omul este stilul, stilul este omul! Eu apreciez mult acei oameni care-și fac munca cu pasiune și dăruire, indiferent de domeniul în care-și desfășoară activitatea. Știu să apreciez un om care este croitor și face haine bune, o coafeză care știe să-și facă munca așa cum trebuie, orice... lucrarea însă trebuie să fie mereu de calitate. În viziunea mea, consider că și scrisul este o lucrare în care este strecurat un pic de
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL, PARTEA A IV-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359809_a_361138]
-
a băgat pe toate într-o valiză și moliile au mancat din material.In plus ,ea spunea mereu că ceea ce creez eu nu mai e la modă și că am cunoștințe învechite și mai bine las această treabă pe mâna croitorilor,spuse Radella indicnata,amintindu-si.Tin minte că atunci când mama ta m-a primit în casă și mai apoi l-am născut pe fiul meu,m-a încurajat să continui să creez rochii ,deoarece spunea că poate odată te voi
KARON CAP 3 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359778_a_361107]
-
a băgat pe toate într-o valiză și moliile au mancat din material.In plus ,ea spunea mereu că ceea ce creez eu nu mai e la modă și că am cunoștințe învechite și mai bine las această treabă pe mâna croitorilor,spuse Radella indicnata,amintindu-si.Tin minte că atunci când mama ta m-a primit în casă și mai apoi l-am născut pe fiul meu,m-a încurajat să continui să creez rochii ,deoarece spunea că poate odată te voi
KARON CAP 3 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359778_a_361107]
-
mult.La bărbați nu era mare problemă în ceea ce privește modă ,însă era o adevărată tortură să fii femeie în timpurile acelea.Barbatii purtau haine să le spunem mai practice,fiind astăzi cam la fel ,cu puține modificări,însă în cazul femeilor croitorii aveau de muncă....ofta doica amintindu-si.Era numită dacă îmi aduc bine aminte...da ,da crolina se numea.O rochie imensă împodobita cu panglici și făcută din mătase ,cusuta cu fire din aur sau argint,franjuri colorate din plin
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
mult.La bărbați nu era mare problemă în ceea ce privește modă ,însă era o adevărată tortură să fii femeie în timpurile acelea.Barbatii purtau haine să le spunem mai practice,fiind astăzi cam la fel ,cu puține modificări,însă în cazul femeilor croitorii aveau de muncă....ofta doica amintindu-si.Era numită dacă îmi aduc bine aminte...da ,da crolina se numea.O rochie imensă împodobita cu panglici și făcută din mătase ,cusuta cu fire din aur sau argint,franjuri colorate din plin
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
de ani, cum afacerile nu le-au prea mers în sat din cauza unei atmosfere ostile create în jurul Anei de către o săteancă, și-au mutat atelierul pentru început la Câmpina unde exista mai multă clientelă. Ana, pe când își exercita profesia de croitor, întâlnise un tânăr mai vârstnic decât ea cu câțiva ani în atelierul Cooperativei „Munca”, care s-a priceput să îi tulbure prin experiența lui și al cuvintelor meșteșugit rostite, existența destul de liniștită și niciodată aflată în pericol până la acea vârstă
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
atelierul Cooperativei „Munca”, care s-a priceput să îi tulbure prin experiența lui și al cuvintelor meșteșugit rostite, existența destul de liniștită și niciodată aflată în pericol până la acea vârstă de șaptesprezece ani. Se îndrăgostise de Costache (așa îl chema pe croitor), atât de mult încât atunci când îl vedea, simțea că îi fuge pământul de sub picioare. El reprezenta pentru ea soarele care răsărea de peste deal în fiecare dimineață, chintesența existenței sale în acest sătuc dintre munți. De la bal și de la Claudiu, prietenul
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
nu strica atmosfera acestei după amiezi pe care mi-o doresc ca pe o filă de carte interesantă a vieții mele. Sper să nu strici poezia acestei sfârșit de zi prin gesturi necugetate. Acest avertisment nu-i veni la îndemână croitorului care se și vedea în lumea Paradisului. Doar nu l-a invitat fata în mijlocul, pădurii să culeagă fragi, ci să-i culeagă el dulceața frăguței sale. - Nu știu la ce te referi când îmi transmiți acest avertisment. - Nimic deosebit, așa
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
atât de puternic, nu-l mai trăise niciodată până atunci. Poate se datora și dorinței sale de a fi cu adevărat iubită, de a fi centrul atenției unui bărbat de care să-i placă și ei. Îl întâlnise pe Costache croitorul, care o cucerise prin cuvintele sale amețitoare. Avea rutină, avea experienta, iar ea era încă un copil naiv, fără apărare, lucru de care croitorul era conștient, motiv pentru care o și abordase, dar ea nu știa acest lucru . Doar era
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]