2,381 matches
-
și, de-a dreapta domniei sale, pe mai tânărul artist în cioplitul lemnului și cunoscut buciumaș - Vasile Alboi, unul dintre personajele descrise de mine în volumul amintit mai sus. În alte două fotografii veți avea onoarea să-i cunoașteți pe cei doi ctitori ai monumentului, ei înșiși „monumente” de cultură, scriitori de frunte ai Bucovinei și ai țării, cei mai meticuloși și bogați în scrieri despre trecutul și prezentul glorios al municipiului Câmpulung Moldovenesc - soții ing. Vasile și prof. Otilia Sfarghiu. Am făcut
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
PROFIL DE AUTOR Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 200 din 19 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Sergiu Găbureac s-a născut (09.09.1947 - Poienești-Vaslui) într-o familie de atmosferă intelectuală (tata, preot creștin ortodox, misionar în Transnistria, ctitor de biserică, realizator a mai multor monumente dedicate eroilor neamului). A fost instruit în instituții de învățământ de certă valoare culturală: Liceul Gh. Roșca Codreanu și Complexul Școlar Bârlad (1960-1965), Universitatea Al. I. Cuza Iași - Facultatea de Filologie (1968-1972). Cu
PROFIL DE AUTOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340383_a_341712]
-
Î.P.S. Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Laurențiu Streza, P.S. Părinte Episcop Daniil Stoenescu, Părinții Profesori: Ilie Moldovan, Constantin Voicu, Gheorghe Lițiu, Dumitru Megheșan, Miron Erdei și alții, cum ar fi Domnul Prof. Univ. Dr. Ing. Theodor Maghiar - Rectorul emerit și ctitorul Universității din Oradea - care l-a iubit și stimat foarte mult pe Părintele Profesor Aurel Jivi; Nu în cele din urmă îmi aduc aminte de zecile de articole și studii pe care le-a scris cu o competență și cu
ŞAPTEZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA CEA PĂMÂNTEASCĂ ŞI VREMELNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340529_a_341858]
-
În piețe-ți strigă surzi și orbi, Bătrâni și tineri exaltați De forțe-oculte agitați, Amestecați cu trădători Cu inamicii plătitori; Se-amestecă români curați Și bine-intenționați Cu prădători și complotiști, Cu zbiri străini, cu antihriști, Cu promotorii de minciuni, Cu ctitori de imixtiuni Și cu mulțimi manipulate De javrele interesate Și fiecare-n felul său Să-ți facă bine vrea, sau rău. Sărmană țara mea, iar ești La o răscruce de povești; Iar ești scuipată și hulită De toți dușmanii de
SĂRMANĂ ȚARĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340098_a_341427]
-
artistic rar. Astfel, cartea se deschide cu un “Cuvânt înainte“ comemorativ, “În Sibiu, la 95 de ani ai nemuririi lui Radu Stanca“, în care mărturisirea autoarei conturează figura artistului ca poet, cel mai mare baladist român, eseist și ca un ctitor al teatrului modern din orașul-cetate de pe Cibin, unde s-a creat o adevărată tradiție a evocării lui, tot mai proeminentă de la an la an. În capitolul „Evocări”se fac auzite opiniile unor actori cu care a colaborat, după ce ei s-
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
noi vedem arcuindu-se pe pământul nostru, coviltirul de azur al bisericii ortodoxe”. Militând pentru imprimarea misticismului în literatură, N Crainic imprimă revistei un caracter dogmatic și așa se explică dezacordul pe care-l afișează public Lucian Blaga, unul dintre ctitorii revistei în articolul Ferestre colorate. Nu trebuie confundată revista cu doctrina ei. Revista a promovat o literatură națională de o înaltă ținută artistică, având colaboratori de mare prestigiu precum: Arghezi, Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruș - în
Prof. Livia Pigulea. Studiu: Tradiționalismul și modernismul în literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339549_a_340878]
-
noi vedem arcuindu-se pe pământul nostru, coviltirul de azur al bisericii ortodoxe”. Militând pentru imprimarea misticismului în literatură, N Crainic imprimă revistei un caracter dogmatic și așa se explică dezacordul pe care-l afișează public Lucian Blaga, unul dintre ctitorii revistei în articolul Ferestre colorate. Nu trebuie confundată revista cu doctrina ei. Revista a promovat o literatură națională de o înaltă ținută artistică, având colaboratori de mare prestigiu precum: Arghezi, Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruș - în
TRADIȚIONALISMUL, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339581_a_340910]
-
600 de pâini pe lună, la care nu se adaugă decât nunțile, botezurile, sfințirile, pomenirile, sfeștaniile, înmormântările, maslurile, daniile și binefacerile, cu firimiturile lor. Părintele nu și-a pus, alături de onorabilul președinte al Consiliului Județean Iovacra, decat numele pe plăcută ctitorilor și binefăcătorilor Bisericii, de la intrare. - Aveți probleme, părinte? Săraci? Oameni cu necazuri în parohie? - Nu! Ne străduim doar să îi aducem pe toți la un numitor comun! Un gând îmi mijește în minte. Patul lui Procust. Procust era un tâlhar
Liviu-Florian Jianu: Vremuri de prigoană () [Corola-blog/BlogPost/339633_a_340962]
-
din anul 1601 către împăratul Rudolf al II-lea) Tot mai puternic strălucește chipul lui Mihai Viteazul, tot mai vie și mai luminoasă este amintirea faptei lui. Cu cât suntem mai români, cu atât ne e mai drag chipul Viteazului, ctitor veșnic al țării de azi, prințul unității naționale. Viața lui e una din cele mai impresionante din câte s-au desfășurat pe pământul strămoșilor. A cunoscut din plin și bucuriile și durerile vieții; a cunoscut dulceața biruinței și amărăciunea înfrângerii
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
au făcut parte din ramura domnitoare a Basarabilor„. Ei au avut un mare rol în viața socială, religioasă, militară și culturală în diferite epoci. Au deținut mari demnități în Sfatul Domnesc, iar în timpul domniei lui Matei Vodă Basarab, Danciu Pârăianu, ctitorul Mănăstirii Polovragi, care deținuse, pe rând, demnitățile: Logo- făt (rang de ministru), Ispravnic, Mare Sluger, Mare Postelnic, este trimis capuchehaie (rang de diplomat - ambasador) la Constantinopol. Asemenea exemple pot continua, dar nefiind istoric de formație, am să prezint câteva personalități
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
slava veche din pisanie confirmă varianta b). “ ... Această sfântă și Dum- nezeiască biserică, unde se prăznuiește Hramul „Aducerii în biserică„ și se cinstește Hramul „Sf. Ierarh Nicolae„ este zidită din temelie și cu toată osteneala și cheltuiala mai jos numiților ctitori de au săvârșit de zidit la leahtul 1791 de popa Ion Pleșescu i popa Medeși Pleșescu i diaconul Marin Pleșescu cu frații lui (...) și alții (...), trecând vreme multă la mijloc până în anul 1800 învrednicindu-se mai sus numiții ctitori de
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
numiților ctitori de au săvârșit de zidit la leahtul 1791 de popa Ion Pleșescu i popa Medeși Pleșescu i diaconul Marin Pleșescu cu frații lui (...) și alții (...), trecând vreme multă la mijloc până în anul 1800 învrednicindu-se mai sus numiții ctitori de au înfrumusețat-o cu zugrăvire peste tot după cum se vede având în ajutor și pe dumnealui Polcovnicul Nicolae Pleșoianu împreună cu soția sa Maria i jupân Dumitru Sturza epi- trop cu soția Casandra ca să le fie spre veșnică pomenire a
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
credea, după cum arată inscripția de pe cel de al treilea strat de pictură și că la acea dată în Transilvania exista o organizare bisericească superioară, cu un ierarh propriu, în fruntea ei, cu titlul de arhiepiscop. Mănăstirea Rîmeț a avut numeroși ctitori și binefăcători, începând cu acei modești eremiți și credincioși din împrejurimi sau de mai departe, care au găsit aici loc de reculegere sufletească ori de refugiu în vreme de primejdie. Pe parcursul veacurilor, biserica a fost reparată sau renovată de mai
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
Sibiu și apoi, vineri 2 Septembrie anul 2005 - la Mănăstirea Sfântul Constantin Brâncoveanu din Localitatea Sâmbăta de Sus - Județul Brașov - acolo unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Născut la 17 Noiembrie anul 1926 la Stolniceni - Lăpușna în Basarabia, a urmat studii medii seminariale la Chișinău și din anul 1944
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
a organizat și, mai ales, a dezvoltat învățământul teologic, a ctitorit și rectitorit foarte multe biserici și mănăstiri și aici, la loc de frunte trebuie amintită mănăstirea dragă inimii sale de la Sâmbăta de Sus - al cărei cel de-al treilea ctitor este, după Domnitorul și Sfântul Constantin Brâncoveanu și după vrednicul înaintaș al său pe scaunul de la Sibiu - Mitropolitul Nicolae Bălan, de la a cărui moarte s-au împlinit zilele acestea 55 de ani!... În toată această perioadă a fost foarte activ
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
care știam istoria locurilor, am luat povestea asta ca pe un nou semn”. De atunci, în fiecare noapte senină, crucea se vede acolo, pe vârful Straja, plină de lumini, ca un mănunchi de stele atârnate de cer. Emil Părău era ctitorul ei, iar gândul ăsta îi umplea sufletul de mândrie. "Nu, nu era bine deloc ce mi se întâmpla. Îmi plăcea să aud cum mă laudă lumea, cum zic oamenii despre mine că sunt ca un sfânt, doar pentru că am ridicat
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
Maicii Domnului și Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Și să mă străduiesc ca floarea recunoștinței să o reînnoiesc mereu, în fiecare clipă, față de Măria Sa și față de toți înaintașii mei din mănăstirea aceasta, stareți și călugări, cât și față de acești sfinți ctitori care au zidit și ne-au dat această moștenire spirituală și culturală care este Mănăstirea Putna. Rămân, așadar, cu un gând și o dorință fierbinte de recunoștință și de a nu precupeți nimic, de a nu mă cruța întru nimic
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
a rămas în istoria Mănăstirii Putna și a Bisericii din Moldova ca un îndrumător de obște harnic, bun chivernisitor al bunurilor mănăstirii încât chinovia putneană a îmbrăcat haină nouă în timpul stărețirii sale. La această vrednică realizare au contribuit mai mulți ctitori. În primul rând, prin rânduiala lui Dumnezeu, Mitropolitul de atunci al Moldovei, Teoctist, a rânduit din visteria Mitropoliei fonduri trebuincioase pentru reconstruirea palatului ștefanian pe vechiul amplasament. Șantierul de la Mănăstirea Putna a fost vizitat de zeci de ori de ierarhul
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
atunci al Moldovei, Teoctist, a rânduit din visteria Mitropoliei fonduri trebuincioase pentru reconstruirea palatului ștefanian pe vechiul amplasament. Șantierul de la Mănăstirea Putna a fost vizitat de zeci de ori de ierarhul care și-a înscris numele alături de marii și slăviții ctitori ai acestei mănăstirii. Ținutul Sucevei nu are astăzi o construcție mai frumoasă ca aceasta. Numele Starețului Iachint a fost dăltuit pe pisanie alături de numele Mitropolitului ctitor, Teoctist, intrând așadar în șirul celor care au vegheat la înfrumusețarea acestei mănăstiri cu
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
zeci de ori de ierarhul care și-a înscris numele alături de marii și slăviții ctitori ai acestei mănăstirii. Ținutul Sucevei nu are astăzi o construcție mai frumoasă ca aceasta. Numele Starețului Iachint a fost dăltuit pe pisanie alături de numele Mitropolitului ctitor, Teoctist, intrând așadar în șirul celor care au vegheat la înfrumusețarea acestei mănăstiri cu rezonanțe profunde ca și a clopotului de argint curat, în istoria Moldovei. Pe de altă parte, pentru a păstra adevărul istoric, trebuie să amintim că Starețul
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
11 octombrie. Alături de mari personalități din Republica Moldova, România, Serbia, Bulgaria și Franța, prin expoziția mea de grafică legată de orașul Chișinău la începutul sec. al XIX -lea, cele 35 de lucrări închinate lui Stefan cel Mare și Sfânt sub titlul *Ctitorii Ștefaniene *, cât și din cărțile mele, ce le-am donat bibliotecii B. P Hașdeu, m-am bucurat de stima aprecierea și admirația celor prezenți, când la sfârșitul mesajului meu, am specificat cuvântul donație. În zilele ce au urmat, însoțită de
ZILE DE OCTOMBRIE LA CHIŞINĂU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342508_a_343837]
-
Arhiepiscopia Iașilor Mănăstirea Sfinților Arhangheli - Petru Vodă - Stimate Domnule Primar Dorin Vasile Pasca, Stimați membri ai Consiliului Local Baia Sprie, Decizia domniilor voastre de a acorda, cu binecuvîntată unanimitate, cetățenia de onoare Părintelui Arhimandrit Justin Pârvu, fericitul intru pomenire stareț și ctitor al mănăstirii noastre, va face cinstea de a va număra printre primii edili din România care îi acordă această distincție postuma, recunoscînd jertfă și dragostea de Dumnezeu și de neam a duhovnicului nostru. Fie că acest gest onorific să rodească
MULŢUMIRI ADRESATE TUTUROR CELOR CARE AU FĂCUT DEMERSURI PENTRU CA PĂRINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PÂRVU SĂ DEVINĂ CETĂŢEAN DE ONOARE (POST MORTEM) A LOCALITĂŢII BAIA S de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 975 [Corola-blog/BlogPost/340554_a_341883]
-
ei untoasă, în striații aurii, Putna, mănăstirea cu biserica dăltuită cu vrăjita inspirațiune ca un diamant cu multe carate, arhondaricul și zidul de cetate, te întâmpină cu măreție și severitate. E o atmosferă de reculegere cuvioasă, măsurată, pe care însuși ctitorul a gândit-o, pe semne, știind că aici îi va fi locul de veci. Nu este însă pecetea încercănării și a tristeții fără leac, ci seninătatea înțeleaptă a omului care e conștient că-i trecător, s-a bucurat de viață
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
mult decât un lăcaș de rugăciune, cu ceva în plus peste faima de vatră spirituală și cărturărească a românilor. E un simbol al vredniciei unui neam în apărarea ființei sale și în durarea de opere ziditoare. Reprezintă sigiliul așezat de ctitorul care-și doarme aici somnul de veci, Ștefan cel Mare. Putna este, totodată, o carte deschisă. Pagina pe care și-a scris ultimile cuvinte voievodul nu e ultima, n-a rămas colbuită. Dimpotrivă mereu s-a adăugat ceva. Sporirea aparține
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
a Galați, anul 2014. A EDITAT URMĂTOARELE CĂRȚI ; 1. Sonate ( poezie -1999.) Ed.Evrika Brăila 2. Anotimpuri pentru prietenii mei (poezie - 2002 ), Ed.Centrul de Creație Brăila 3. Amintiri, dragi amintiri (proză memorialistică - 2002 ), Ed. Centrul de Creație Brăila 4. Ctitorii Ștefaniene - album de grafică, 2004, Ed.Arhiepiscopiei Dunărea de Jos Galați 5. Amintiri care nu mor (proză scurtă - 2005 ), Ed. Centrul de Creație Brăila 6. Epistole și flori ( poezie - 2007 ), Ed. Centrul de Creație Brăila 7. La ușa iubirii ( poezie
CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341151_a_342480]