2,195 matches
-
fac de cap. Mă așez ostenit pe o bancă. În căruciorul din raza vederii mele un prichindel de-o șchiopă ținea un discurs degețelului său care vântura lumea. Din „sobru, preocupat” chipul prichindelului se învăpăiază dintr-o dată într-un zâmbet cuceritor. Mi-a simțit privirea, iar acum mânuțele sale parcă mă caută. Zâmbesc si eu ceea ce a generat un vesel gângurit. Și mămica lui a devenit atentă la schimbul nostru de amabilități și, din ochi, mi-a mulțumit. Pentru ce oare
A IUBI IUBIREA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349797_a_351126]
-
simte biata ființă dimineața, după ... Sau atunci nu mai trebuie să fie frumoasă? Florile rămân frumoase și după vizita fluturelui care le-a fertilizat. Ca orice cinstit familist am avut și eu o nevastă chiar copii. Nu mă consider „Adam” cuceritorul Evei zămislită din coasta lui. „Am avut” este sinonim cu „noi, o pereche ne-am acceptat reciproc”. Oricum poate cândva am fost tineri. Dar ne-am iubit oare? Nu garantez. Am fost colegi și ne toceam împreună coatele pe la bibliotecile
A IUBI IUBIREA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349797_a_351126]
-
urmă altceva de ispășit de interpreta de muzică folclorică românească Elisabeta Turcu este respectul etern față de public. Purtându-se într-un splendid costum popular, autentic și strălucitor, cântând cântece culese, alese și șlefuite de la rădăcina folclorului argeșean, cu un glas cuceritor, melodios, mângâietor, respectul față de public e întâietatea dăruirii sale, spre slujirea muzicii folclorice! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Elisabeta Turcu. Dăruirea de sine întru slujirea totală a folclorului / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
mare rafinament în care lumina lumânărilor joacă rolul principal producând o undă indefinibila de mister. Nu putem să nu avem cuvinte de laudă față de un asemenea aranjament. Gazdele noastre chiar știu să facă o prezentare de vinuri într-un mod cuceritor și cu o remarcabilă elegantă. De altfel fotografia cu figurile noastre încântat-uimite-fericite, este suficient de grăitoare. Contribuie din plin la această platourile cu mici delicatese culinare, toate cu specific toscan, ce vor da savoare fiecărei înghițituri de vin. Trecem nepermis
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
prin care menționează continuitatea dacilor în acest spațiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăți dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului, au făcut ca istoria adevărată să fie deturnată în favoarea noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică de la Coronini, un punct strategic foarte important pentru daci cât și pentru viitorii cuceritori romani, dar și alte cetăți din zonă, cărora li s-au atribuit numele unor sfinți inexistenți la acea vreme. Descoperirile arheologice arată
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
cetăți dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului, au făcut ca istoria adevărată să fie deturnată în favoarea noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică de la Coronini, un punct strategic foarte important pentru daci cât și pentru viitorii cuceritori romani, dar și alte cetăți din zonă, cărora li s-au atribuit numele unor sfinți inexistenți la acea vreme. Descoperirile arheologice arată că au fost găsite armamente, obiecte casnice, monede care atestă că aceste locuri au fost locuite cu peste
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
se dă! Pe lîngă asta, se dă cum se stropește cu agheazmă: să se alunge răul, nichipercea. Căci șpaga bună trece primejdia rea. A-hă-hă, știm de mult aceasta, a intrat în capilarele neamului, de pe cînd dacul cucerit o dădea romanului cuceritor, ca să n-aibă necazuri, iobagul boierului și tot așa. Cum spuneam, șpaga e consubstanțială cu noi, mai pe românește „bucățîcă tăietă” din noi, cum zice coana Chirița, parte din umorul și ticăloșia veselă națională. Amintiți-vă de umorul gras, aproape
ŞPAGARIADA, EPOPEEA NAŢIONALĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348215_a_349544]
-
Ulterior triumfului la concursul televizat, de anvergură la acea vreme, „Steaua fără nume” vin cu spor roadele talentului strălucitor și impresionant al Loredanei, concretizate în concerte, festivaluri, emisiuni tv, înregistrări. Încă înainte de 1989, în anul 1987, explorează cu glasul ei cuceritor, Occidentul. Un turneu în Israel, unde a susținut alături de Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” peste douăzeci de concerte, în săli de peste cinci mii de locuri o va consacra definitiv peste hotarele României. După realizarea primului videoclip la piesa „O inimă
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
fie sigur că nu se otrăvește, Eracle sufla prin pai și se amuza de spumele ce împodobeau gura paharului. Aproape nici n-a observat când pe scăunelul alăturat s-a așezat un domn în vârstă cu un aer perfect de cuceritor irezistibil din vremuri de mult apuse. - Hmeeehh, heehh, mneee, făcu Eracle ca să pară un obișnuit al locului, nutrind speranța că domnul acela distins îi va călăuzi pașii spre victorie. Domnul întoarse privirea spre el și-i spuse cu puțină tristețe
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > BASIL CUCERITORUL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 371 din 06 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ciclul Basil cuceritorul ... autor Mihai LEONTE 1 BASIL CUCERITORUL Tipul din titlul nu a cucerit vreo cetate sau vreun obiectiv militar! Era un tip ,,bine
BASIL CUCERITORUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361850_a_363179]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > BASIL CUCERITORUL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 371 din 06 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ciclul Basil cuceritorul ... autor Mihai LEONTE 1 BASIL CUCERITORUL Tipul din titlul nu a cucerit vreo cetate sau vreun obiectiv militar! Era un tip ,,bine” cum se spune. Muncea alături de noi în mină. Nu era nici miner, ci un simplu muncitor. Asta nu
BASIL CUCERITORUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361850_a_363179]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > BASIL CUCERITORUL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 371 din 06 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ciclul Basil cuceritorul ... autor Mihai LEONTE 1 BASIL CUCERITORUL Tipul din titlul nu a cucerit vreo cetate sau vreun obiectiv militar! Era un tip ,,bine” cum se spune. Muncea alături de noi în mină. Nu era nici miner, ci un simplu muncitor. Asta nu-l împiedica atunci când era la suprafață
BASIL CUCERITORUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361850_a_363179]
-
zâmbet permanent. Acest zâmbet le atrăgea pe femei. Era de ajuns să privească o femeie cu ochii săi albaștri ca două peruzele, să zâmbească puțin, să-i arunce damei câteva cuvinte și aceasta era prinsă în pânza de păianjen a cuceritorului. În orașul unde locuise de prin sudul țării era renumit pentru cuceririle sale. Partea cu șutitul din buzunare era un fel de hobby pentru don Basilio. Nu lua de la cei săraci, ci dimpotrivă, la cei din gașca lor le arunca
BASIL CUCERITORUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361850_a_363179]
-
că poate se gândea la un viitor ca orice om. Soarta avea însă să-i fie potrivnică și avea să ajungă la renumitele facultăți de drept comun din minele Munților Apuseni. http://en.calameo.com/books/000136769a7a9495fa6f8 Referință Bibliografică: Basil cuceritorul / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 371, Anul II, 06 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BASIL CUCERITORUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361850_a_363179]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > BASILIO PRINS ÎN CAPCANĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 372 din 07 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ciclul Basil cuceritorul ... autor Mihai LEONTE 2 BASILIO PRINS ÎN CAPCANĂ Minerul nostru moș Pipa trebuia să fi ieșit la pensie, căci era trecut de cincizeci ani. La frontul de lucru făcea doar munci care nu necesitau un efort fizic prea mare, fiindcă
BASILIO PRINS ÎN CAPCANĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361866_a_363195]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > DON BASILIO STUDENT LA ,,DREPT COMUN"! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ciclul Basil cuceritorul ... autor Mihai LEONTE 3 DON BASILIO STUDENT LA ,,DREPT COMUN”! Deținuții care lucrau cu civilii nu vorbeau despre ce se întâmpla în interiorul coloniei pentru deținuți. Don Basilio era un bun jucător de șah și remyst pe deasupra. Fiindcă îmi plăcea șahul
DON BASILIO STUDENT LA ,,DREPT COMUN ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361878_a_363207]
-
celor ce oficiază a-cultural taman în postata culturii. Iată câteva mostre-sugestie propuse de Schor în trena „testelor de cultură” prezente în mai toată presa mapamondului: TIBIA - a/ localitate din Egiptul antic, capitala regatului pe vremea lui Amenothep, al doilea cuceritor al Nubiei; b/ element arhitectural în partea inferioară a frontonului sau arhitravei centrale; c/ axul principal în mecanismele bazate pe osii și arcuri tridiferențiale. PERONEU: a/ unul dintre fiii regelui Priam, ucis în luptă de Menelaos sub zidurile Troiei; b
SĂ VEZI ŞI SĂ NU CREZI... SĂ FIM SERIOŞI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365443_a_366772]
-
naționale de către cei mulți... Nici vorbă că în aceste condiții, până și idealurile celor din urmă (care se îmbată în continuare cu apa rece a drepturilor stabilite în altă parte), suferă ajustări în consecință. Căci, vorba lui George Orwell în cuceritorul lui roman Ferma animalelor: „Toate animalele sunt egale între ele. Doar că unele sunt mai egale ca altele...” Adică, or fi toți oamenii egali în fața lui Dumnezeu, dar este de râsul curcilor să crezi că românul de azi este egalul
IDEALURILE DE AZI ALE ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364788_a_366117]
-
asemenea capodoperă binecuvântată, dar care, din păcate, a rămas foarte puțin cunoscută, deși s-a spus, nu o dată, că face parte din capodoperele care te vrăjesc, fiincă, odată începute, ele nu mai pot fi lăsate din mână... Stilul este frapant, cuceritor! Iată câteva subcapitole dezvoltate pe larg de autor: Izvoare; Un scurt istoric al lucrărilor care tratează viața lui Iisus; Realitate istorică sau mit; Sentimentul conștiinței mesiance: Cutreerând Galileea; Nunta din Cana Galileei; Iisus, lumina lumii; Predica de pe munte; Judecata viitoare
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
autentică niciodată nu se confundă cu realitatea, pentru că în ea se evidențiază contribuția transfiguratoare a artistului, respectiv fantezia încărcată de farmec și inefabil cu care acesta, grație harului cu care a fost înzestrat de Dumnezeu, izbutește să redea în chip cuceritor secvența de viață asupra căreia s-a aplecat. Cu completarea că operele care se îndepărtează prea mult de realitate, deseori întâmpină rezistența receptorilor consumatori. 3. Cum se apreciază opera de artă? Citind o carte, privind un tablou ori ascultând acordurile
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
de metale prețioase la suprafață s-au liniștit și au adormit de tot. Atestarea ei documentara scrisă pe celebrele tăblițe de ceară este dată de 6 februarie 131 AD dată la care se numea Alburnus Maior după latinii imperiului român, cuceritorii Daciei la acea vreme. De-a lungul istorie s-a vorbit și scris deseori despre Roșia Montană pentru că a fost o exploatare minieră continuă de pește optsprezece secole, cea mai longilina mină de aur din lume. În ultimii douăzeci de
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
a primului sfert de veac din acest secol. N. Steinhardt a activat în literatura română încă din perioada „trăiriștilor”, dar adevărata operă a lui a fost publicată după căderea regimului comunist, „Jurnalul fericirii”, fiind o carte tulburătoare, rodul unui spirit cuceritor, de o moralitate model pentru timpurile noastre, într-o societate încă bolnavă. „Jurnalul fericirii” nu poate fi încadrat într-o formă literară. „Creion și hârtie nici gând să fi avut la închisoare. Ar fi așadar nesincer să încerc a susține
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
făcut mult sport și avea mare priză la fete, care cădeau ca muștele la simpla sa apariție. Între ele și mama Anei, Maria, care era studentă. Rămânând însărcinată a neglijat facultatea. Ochii care nu se văd se uită și Iosup cuceritorul a trecut în altă floare. Între timp Maria a revenit sentimental la consăteanul ei, actualul tată vitreg al Anei. La naștere a fost asistată de tatăl fizic și proaspătul soț, student și el. Născând gemeni, cei doi tați i-au
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-3- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366211_a_367540]
-
crucifice pe Calistene pentru „vina” acestuia că în loc să i se închine ca unui zeu, s-a apropiat de el și l-a sărutat pe obraz! Sau - mai știi? - pesemne că s-or fi acumulat în decusul timpului anumite nemulțumiri ale cuceritorului vizavi de maniera în care Calistene înțelegea să-i consemneze faptele mustind de istorie. Căci, ne înștiințează mareșalul Ion Antonescu, „Istoria o fac și învingătorii și învinșii. Deopotrivă. Însă de scris o scriu numai învingătorii. Bineînțeles, potrivit voinței lor. De câte ori
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
ridicat în estul Europei. Armonia ei amintește de dulceața severă a graiului strămoșilor noștri latini, veniți prin aceste locuri din Roma, acum două mii de ani, peste un popor activ și viguros care vorbea o limbă destul de înrudită cu cea a cuceritorilor Daciei. Frumusețea, cursivitatea și bogăția limbii noastre nu sunt cu nimic mai prejos de cea a limbii franceze, din care fluviul lingvistic românesc s-a alimentat selectiv până la refuz, atunci când a fost nevoie ca golurile să fie umplute. Ușoara ei
REVISTA „BOGDANIA”, O PUBLICAŢIE LITERARĂ EDITATĂ LA FOCŞANI, AL CĂREI SCOP PRIORITAR ESTE PROMOVAREA CULTURII ŞI A GRAIULUI DULCE ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200]