675 matches
-
are mediul său; două organizații asemănătoare au medii externe sensibil diferite. 8.2. Planul strategic, politicile și procedurile - instrumente ale strategiei în managementul modern Termenul de strategie a cunoscut o gamă variată de abordări. Aceasta poate fi considerată ca (C. Cucoș) ori ca . În managementul organizațional strategic a fost abordată de numeroși autori români și străini (P. Drucker, A. Chandler, H. Mintzberg, M. Porter, C. Russu, O. Nicolescu, Gh. Căprărescu, E. Burduș, T. Zorlențan, I. Verboncu, ș.a.), ale căror definiri ne-
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
Mircea Eliade. (pag. 351). Toate experimentele arată că omului îi sunt accesibile atât raționamentele pragmatice, cât și cele prin trăire, contemplative. Experiența religioasă permite ființei umane să primească semnificații prin referire la niște repere, care transcend lumii obiective, spune C. Cucoș, iar Mircea Eliade atestă această convingere a existenței lumii reale, dar și a unui mult mai real inductibil la lume. Conștiința unei lumi reale și semnificative este intim legată de „descoperirea sacrului”. Experiența religioasă constituie acea mișcare religioasă involuntară, care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Conștiința unei lumi reale și semnificative este intim legată de „descoperirea sacrului”. Experiența religioasă constituie acea mișcare religioasă involuntară, care situează omul în fața misterului totalității, în care este înglobat, îl interpretează și îl aduce la chestiunea existenței sale, arată C. Cucoș (psihopedagog). Întreg universul în care se află îl poate strivi, dar omul singur gândește despre acest univers, fiind „o trestie cugetătoare” (Blesse Pascal). El este creatorul uneltelor cu care lucrează, aspiră la cunoaștere, la dreptate, la bine, la frumos. Și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o dezvoltare mai amplă: „Cântați-mi durerile voastre / Ca să am la ce să visez.” (A.E. Baconsky) Enunțurile imperative indirecte au intonație nespecifică; ele devin, de fapt, enunțuri asertive: „Și cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoșul, să-l zvârle într-un cuptior plin cu jăratic și să puie o lespede la gura cuptiorului...” (I. Creangă) Enunțuri exclamative În enunțurile exclamative, raportul emițător-mesaj-destinatar este dominat de emițător; prin absolutizarea componentei subiective a mesajului, enunțul exclamativ devine expresia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează prin: • adjective: „Nicu, fricos, nu mai așteptă glasul mămicăi și se retrase grabnic după portiță.” (L. Rebreanu, 290) • substantiv: „Eu, cu vârsta mea, sunt sau nu sunt contemporan cu un tânăr?” (G.Călinescu, C.O., 290) • forme verbal-nominale (participiu): „Cucoșul, supărat de asta, nu se lasă ci se ia după trăsură.” (I. Creangă, 45) b. dezvoltat: „Costică, cu gândul la soarta lui Niculae (...), își reaminti pesemne, cu amănunte, ce pățiseră ei atunci...” (M. Preda, M. Sg., I, 16) c. analitic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fonetica analitico-sintetică, exercițiul fonetic, exercițiul grafic, jocul didactic, elemente de problematizare, jocul de rol, povestirea, jocul ritmic. Material didactic: jetoane/imagini, jucării, flipchart, fișe de lucru structurate pe nivel, material lingvistic selectat (strofe din poezii, ghicitori, cântecel), marionete. Bibliografie: 1. Cucoș C. (coordonator), 1998 „Psihologie pentru examenele de definitivare și grade didactice”, Ed. Polirom, Iași; 2. Georgescu-Boștină M., 1986 „Îndrumător pentru folosirea abecedarului”, E. D. P., București; 3. Șerban I., 1991 „Metodica predării limbii române la clasele I-II”, E. D. P., București; 4. Ungureanu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
explicația, demonstrația, instructajul, exercițiul grafic, exerciții motrice, observația dirijata, imitația, joc ritmic însoțit de text și cânt. Material didactic: Planșa demonstrativa, fișe diverse cu sarcini gradate că dificultate, coli albe/caiete de desen, markere, carioca, creioane HB, caiet tip. Bibliografie: ¾ Cucoș C. (coordonator), 1998 „Psihologie pentru examenele de definitivare și grade didactice”, Ed. Polirom, Iași; ¾ Georgescu-Boștină M., 1986 „Îndrumător pentru folosirea abecedarului, E. D. P., București; ¾ Șerban I., 1991 „Metodica predării limbii române la clasele I-II”, E. D. P., București; ¾ Ungureanu A. (coordonator), 2003
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
din poezie, recitând expresiv. Obiective afective: Educarea simțului patriotic: dragostea de țară, respectul pentru limba română și pentru strămoși. Strategia didactica: Metode și procedee: Conversația, explicația, demonstrația, problematizarea, exercițiul lexical Material didactic: Fișe colective și individuale Durată: 50 minute Bibliografie: ¾ CUCOȘ, C. (coord.), 1998 Psihopedagogie pentru examenele de definitivat și grade didactice, Ed. Polirom, Iași; ¾ BOTEZATU, V., RAUS, G., 2004 Ghid metodic. Aspecte privind procesul educațional terapeutic pentru elevii cu cerințe speciale de învățare, Ed. Pim, Iași. 72 D E S
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Cozma Ț., 1988 „Școală și educațiile paralele”, Ed. Universității „Al.I. Cuza”, Iași; 9. Cozma Ț., Gherghuț A., 2000 „Introducere în problematică educației integrate”, Ed. Spiru Haret, Iași; 10. Cretu C., 1999 „Curriculum diferențiat și personalizat”, Ed. Polirom, Iași; 11. Cucoș C., 1996 „Pedagogie”, Ed. Polirom, Iași; 12. Dima S., Pâclea V., Candrea A, 1995 „Veniți să ne jucăm, copii! Antologie de jocuri didactice”, Revista Învățământului Preșcolar, București; 13. Gherguț A., 2001 „Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale strategii de educație integrată
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
însuși și a folosi adecvat valorile estetice în care includem: -formarea senzorialității estetice adecvate limbajului artistic ce urmează a fi asimilat, adică „ascuțirea acelor simțuri prin intermediul cărora vor fi sesizate conformațiile cromatice, acustice, gestuale etalate de operă de artă” (C. Cucoș, 2000, p. 147Ă; -stimularea emoțiilor estetice, a acelor răspunsuri afective care favorizează receptivitatea prin trăirea stărilor de contemplare; -dezvoltarea capacității de gandire estetică prin surprinderea și înțelegerea mesajului ideatic, a stilurilor artistice și estetice; -formarea gustului estetic, a capacității de
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
susceptibile de cristalizare estetică, mai bine zis capabile de a mobiliza virtualitățile senzoriale și emoționale, rezervele de imagini ale spațiului intim după o logică a jubilării și comunicării și nu după una de calcul sau de furie” (Jean-Claude-Fourguin cît. în Cucoș. C. 2000, pag.147Ă. În acest sens, fiecare individ își creează un ambient estetic prin asamblarea unor obiecte într-o concepție inedită. Fiecare persoană ajunge la un comportament estetic individual și propriu, la un anumit stil de viață. A doua
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Astfel, profesorului îi revine sarcina de a selecta și propune operele cele mai reprezentative. El, împreună cu elevii săi, etichetează ca fiind valoroasă ori nu opera la care se raportează. De aceea „ e nevoie de mult discernământ și de competență culturală” ( Cucoș, 2000, p 148) din partea acestuia. Unii autori întrevăd o functie educativa până și în produsele kitsch. „Ca să ajungi la bunul gust, cea mai simplă cale este să treci prin prostul gust, printr-un proces de epurări succesive, adică prin urcarea
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
și în produsele kitsch. „Ca să ajungi la bunul gust, cea mai simplă cale este să treci prin prostul gust, printr-un proces de epurări succesive, adică prin urcarea unei piramide a calității” (A.Moles, 1980, p. 67, cît în C.Cucoș, 2000, p. 149Ă. Credem că acest argument nu este întotdeauna benefic educării copiilor către bunul gust, chiar dacă uneori arătăm acestora prin comparație, opere false. Bunul gust se formează atunci cand pleci de la premisele acestuia, iar apoi printr un proces de analiză
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
2003, 2004 16. “Stimularea creativității elevilor în procesul de învătământ “, M. Gîrboveanu, V. Negoescu, Gr. Nicola, et al , Ed. didactica și pedagogica, București, 1981 17. Simpozionul Național KREATIKON 18. “Psihologia educației”, Dorina Sălăvăstru, Ed. Polirom Iași, 2004 19. “Pedagogie”, Constantin Cucoș, Ed. Polirom, Iași, 2000
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
altor discipline, considerăm necesar să prezentăm conținutul unor termeni implementați de reforma învățământului, termeni ce vor fi utilizați pe parcursul cărții. * curriculum este cuvânt cu etimologie grecească (cursă, alergare) are în pedagogie înțelesul de -V. De Landsheere (1992), citat de Constantin Cucoș în anul 2002. El se definește ca perspectivă de învățare, ca program deziderativ care pune pe primul plan obiectivele în baza cărora se stabilesc conținuturile, căile, mijloacele, resursele, condițiile, cu care și în care se derulează procesul de învățământ. Curriculum
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
determină dacă sistemul educațional își îndeplinește funcțiile pe care le are, cu alte cuvinte se verifică dacă obiectivele sistemului sunt realizate. În sistemul educațional, evaluarea este abordată, în marea majoritate a cazurilor, din două perspective majore (I. Cerghit, 2002; C. Cucoș, 2002; I. Nicola, 2003; S. Cristea, 2004): sociologică și pedagogică. Abordarea sociologică a evaluării plasează problematica acesteia la nivelul sistemului social și îi conferă rolul de control social (instituțional), de măsurare a efectelor sociale ale sistemului de învățământ. Acest tip
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
evaluarea cunoștințelor însușite anterior; strategii de evaluare continuă; în timpul procesului didactic; * strategii de evaluare finală; la finalul unei lecții sau al unui sistem de lecții Strategiile de evaluare și notare în sistemul educațional sunt caracterizate de următoarele elemente componente (Constantin Cucoș, 2002): * modele și forme de realizare a evaluărilor: * modele tradiționale, standard sau convenționale; * modele complementare neconvenționale și nestandardizate; * metode și instrumente de evaluare: * metode și instrumente tradiționale; * metode și instrumente complementare; * notarea școlară; * descriptorii de performanțe; * proiectarea evaluării. Legând dimensiunea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acceptate cu simplitate, descoperi oameni ca toți ceilalți, numai că simțul lor auditiv nu-i ajută la nivel optim. Și .... poate că noi ar trebui să înțelegem, să învățăm să prețuim mai mult ceea ce deja avem și știm. <reflis>Bibliografie : * Cucoș C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002 * Gherguț A., Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iași, 2005 * Verza E., Psihopedagogie specială, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997 * Ilie, E., Didactica literaturii române, Fundamente teoretico-aplicative, Ediția a II-a revăzută și adăugită
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Editura Albatros, București, 1972 13. Compayré, Gabriel, J.-J. Rousseau și educația naturii, Editura Librăriei "ALCALAY" & COMP, București, 1919 14. Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminița (coord.), Psihologie școlară, Editura Polirom, Iași, 1998 15. Cousinet, Roger, Educația nouă, EDP, București, 1978 16. Cucoș, Constantin, Istoria pedagogiei. Idei și doctrine pedagogice fundamentale, Editura Polirom, Iași, 2001 17. Danțiș, Gabriela (coord.), Scriitori străini. Mic dicționar, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 18. Darling, J., Child-Centred Education and its Critics, Paul Chapman, London, 1994 19. De
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
p. 34 62 C. Narly, op. cit., p. 225 63 J. A. Comenius, op. cit., pp. 94-95 64 Ibidem, p. 48 65 J. Locke, op. cit., p. 35 66 Fr. Fénelon, De ľéducation des filles, Librairie Hachette, Paris, 1920, pp. 27-28, apud C. Cucoș, Istoria pedagogiei. Idei și doctrine pedagogice fundamentale, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 138 67 J. Locke, op. cit., p. 86 68 Platon, op. cit., p. 294 69 François Rabelais, Gargantua și Pantagruel, Editura Hyperion, Chișinău, 1993, p. 84 70 M. de Montaigne
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
despre educație, op. cit., p. 85 88 Fr. Rabelais, op. cit., p. 89 89 M. F. Quintilianus, De Institutione Oratoria, apud Proverbe și cugetări latine, Editura Albatros, f. l., 1976 90 Fr. Fénelon, De ľéducation des filles, op. cit., p. 37, apud C. Cucoș, Istoria pedagogiei Idei și doctrine pedagogice fundamentale, op. cit., p. 138 91 J. Locke, op. cit., p. 33 92 Platon, op. cit., p. 340 93 J. Locke, op. cit., p. 39 94 Ibidem, p. 143 95 J. A. Comenius, Didactica magna, op. cit., p. 59
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
termenul de comunicare interculturală a fost folosit prima dată de Edward Hall (1959) în lucrarea "Silent Language", unde abordează aspecte legate de importanța comportamentului nonverbal în comunicare, definind comunicarea nonverbală ca pe un schimb care nu implică cuvinte.33 Constantin Cucoș la rândul lui, definește comunicarea interculturală ca un "schimb sau tranzacție valorică însoțit de înțelegerea semnificațiilor adiacente, între persoane sau grupuri care fac pate din culturi diferite. Schimburile se pot realiza la nivel ideatic, verbal, nonverbal, comportamental, fizic, obiectual, organizațional
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
respectăm diversitatea. După Koester, comunicarea interculturală aduce față în față două aspecte, pe de o parte păstrarea și conservarea anumitor elemente și pe de altă parte adaptarea, schimbarea la alte culturi ceea ce implică dezvoltarea anumitor competențe culturale și interculturale. (apud. Cucoș, 2000) Competența interculturală este definită de Kim ca o capacitate de a mobiliza cunoștințe, metode de acțiune, trăiri afective în contextul unor interacțiuni interculturale. (apud. Cucoș, 2000). Competența interculturală presupune adaptarea și flexibilitatea persoanei la situația nouă și nu rigiditate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
adaptarea, schimbarea la alte culturi ceea ce implică dezvoltarea anumitor competențe culturale și interculturale. (apud. Cucoș, 2000) Competența interculturală este definită de Kim ca o capacitate de a mobiliza cunoștințe, metode de acțiune, trăiri afective în contextul unor interacțiuni interculturale. (apud. Cucoș, 2000). Competența interculturală presupune adaptarea și flexibilitatea persoanei la situația nouă și nu rigiditate, intoleranță și monotonie. Competența interculturală nu este suficientă pentru a realiza o comunicare eficientă ci trebuie avut în vedere contexul în care se realizează comunicarea. 2
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
educational and cultural affairs, ed. Harper & Row, New York Evanston, 1964; Cornelius, H., Faire, S., Știința rezolvării conflictelor, București, Ed. Știință și tehnică, 1996; Cranny-Francis A., Warning W., Stavropoulos P., Kirkby J. (2003), Gender Studies. Terms and Debates, Palgrave Macmillan, New York; Cucoș, Constantin,Educația. Dimesiuni culturale și interculturale., Iași, Ed. Polirom, 2000. Cutlip, M. Scott. Center, Allen H. M. Broom Glen Relatii publice eficiente (editia a 9-a ) Editura Comunicare.ro,2010 Dahl Stephen Intercultural Research: The Current State of Knowledge, disponibil pe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]