3,741 matches
-
octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Un crin de un alb îmaculat, Cu al său parfum ce îmbată, Eu am pus aseară lângă pat, Să-îmi parfumeze noaptea toată. Pe cer luna încet răsare, Vegheată în noapte de stele, Iar eu mă cufund în visare, Purtată de gânduri rebele. la anii senectuții acum, Tânără din nou aș vrea să fiu Ca în viață să pornesc la drum, Pe calea ce de astăzi o știu. Să admir un răsărit de soare În dimineți de
LA ANII SENECTUȚII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1414439375.html [Corola-blog/BlogPost/377864_a_379193]
-
Este tot ce pot să îți spun și, firesc, Sunt floarea vieții din a ta grădină! SĂ TE VISEZ În noapte amintirile se-adună Și dau năvală în inima pustie, Nu pot, n-am cum să le alung Și mă cufund în liniștea târzie Uitând de mine. Aud un zgomot la fereastra mea, Să fie, oare, îngerul de noapte? Sau poate-i gândul tău, La ceas târziu să vină La căpătâiul meu... Dar sunt atât de singur, Mai singur ca oricând
SUSPINUL FLORILOR DE CRIN (1) POEME de CARMEN NOROCEA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/carmen_norocea_1424870241.html [Corola-blog/BlogPost/366002_a_367331]
-
de la Ziditorul său măreția, demnitatea, slava și sfințenia dumnezeiască, tocmai pentru că este de obârșie divină. Înzestrat de Dumnezeu cu un simț al orientării omul a devenit un pelerin al bucuriei, al înțelepciunii, călătorind sub razele Duhului de la neființă la atotființă. Cufundându-se în botezul atotființei, omul a biruit moartea mai întâi în sine însuși și apoi în jurul său. Aceasta este filosofia ortodoxă, Filosofia Sfântului Duh, care instituie în om forța moralei creatoare înmulțindu-i înțelepciunea dumnezeiască. Ca Mlădiță a Viței-Duhului Sfânt
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1334279010.html [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
în: Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017 Toate Articolele Autorului Marea clocotește, ca un cazan în prezența ta, gata să împrăștie, nisipul din adâncul ei atâta liniște fiind, doar când ești, de negăsit, numai eu știu, de câte ori m-am cufundat, în gânduri, ca să te găsesc, iar tu, de-atâtea ori, pe malul mării, contemplai orizontul, luminat parcă, pentru tine, seara, păsări marine, trecând, prin dreptul Soarelui, îndreptându-se spre locuri neștiute, iar eu, amăgit de vise, de așteptare și de
ÎN PORTUL IUBIRII de COSTI POP în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/costi_pop_1488668541.html [Corola-blog/BlogPost/381433_a_382762]
-
oprească, ci să continue să se roage în gând. Și azi, ca niște ciori negre, persistă ulițele întunecoase în orașul acesta, dar pe atunci la nici un colț al străzii nu mai lucea lumina sclipitoare a felinarelor. Orașul anilor 90 se cufunda foarte devreme în miezul monumentalei nopți. Unicul centru vizitat de lume, în orele târzii, și care mai răsufla în bezna nopții, de prezența vizitatorilor, și celor cu astfel de necesități de comunicare, era așa-zisul Punct telegrafic într-un cuvânt
DRAGOSTEA, DELOC FAMILIARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1456600029.html [Corola-blog/BlogPost/367660_a_368989]
-
avut o amintire trecătoare. Putem merge, mi-ar face plăcere”. „Bine, atunci”, i-am răspuns și am sărutat-o. „Pentru mine ești neprețuita...”. În goană taxiului, am privit zecile reclame luminoase pe care le lăsăm în urmă și m-am cufundat în tăcere, lăsând curentul de aer care intră prin ferestre să ne răvășească părul. Nu voiam să mai adaug nimic. Când am ajuns în apartament, am avut un fior recunoscând decorul de ultima dată, dar am depășit șocul, întrucat din
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1484351149.html [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
brață, Pe cel drag, care râvnește Nuri din ie și-i cerșește Zor-nevoie dintr-odată, Fecioria ei de fată. Ea-l împinge și-l strunește, Arșița îi potolește C-un sărut și fuge-apoi, Către casă, înapoi Unde-n vise se cufundă Și fiorii o inundă. Iar pe el, pe drum l-apasă Dor de mândra cea frumoasă. *** Dorule ... Dorule, de ce mă doare spinul tău? Tu nu ești floare! Dorule, sau ești zefir înspicat pe trandafir? Dorule, chiar de ai spini fă
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1424325352.html [Corola-blog/BlogPost/353200_a_354529]
-
Toate Articolele Autorului Trecură două săptămâni de la vestea tulburătoare a morții Marei,însă lucrurile intrară cât de cât în normal.Radella se însănătoșise complet și putea acum să se ocupe de casă,Elisabeth era mai tot timpul plecată,iar Aongus cufundat în muncile câmpului care îi ocupau tot timpul. În lipsă știrilor despre William,Karon încercase să afle de la un negustor unde ar putea fi acesta,însă fără rezultat.Mara fusese singura care stia.Familia Knight mai fusese chemată la sediul
KARON,CAP 12 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1493757707.html [Corola-blog/BlogPost/360152_a_361481]
-
Că doar în vocea inimii va trebui să crezi. Așează-te în brațele luminii calde Să-ți închid buzele cu șoapte-nduioșate, Și lasă-ți visele în marea de speranță să se scalde Și să plutească-n armonii nemăsurate!” Cu vraja cufundată în fântâna vieții, Din goana-nsingurată, acum pot să m-opresc Când va sclipi solară lumina dimineții Tu vei apare-ndată, dorind să te iubesc. Referință Bibliografică: VRAJA / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1409, Anul IV, 09
VRAJA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1415505009.html [Corola-blog/BlogPost/371593_a_372922]
-
Șoican nu era mai liniștit. Vremea seceratului trecuse, grâul se făcuse, hambarul era plin, iar porumbul nu mai aveau mult și stătea să se coacă. Avea nevoie de știri adevărate, de certitudini, ca de aer. Nu-i plăcea să se cufunde în neștiință. Prețurile la cereale crescuseră în așa hal că nu-i venea a crede. Trebuie să se convingă el însuși. De aceea, plănuita și mereu animata plecare se transformă în cele din urmă în faptă. Își înhămase caii cu
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
Boghiu s-a scris mult și frumos. Nici nu se putea altfel, de vreme ce el a întruchipat la cote atât de înalte semnificația originară a cuvântului „călugăr“ (bătrân „frumos“, îmbunătățit). Cu o existență lumească aparent monotonă, Părintele Sofian Boghiu a trăit cufundat în duhovnicie, ale cărei căi le-a deschis și nenumăraților credincioși care-i călcau pragul pentru spovadă sau sfat. Remarcabil însă este faptul că și notele din dosarele Securității, extrase și reliefate de cercetătorul Goerge Enache, cuprind aceleași cuvinte apreciative
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
citesc pe ultima scrisă chiar aseară: Cuvinte... Din pletele nopții Îmi culeg cuvintele Și cu dragoste le-aștern În buchețele de suflet Dăruindu-le mereu Cu lacrima dorului de tine Le simt unduirea În liniștea gândului frumos În care mă cufund Visând nestingherită Și veghindu-ți somnul Te-mbrățișează sufletul meu Cu toate trăirile lui Alungându-ți tristeți Și chemându-te tainic În feeria dragostei eterne Sunt vie, iar vinul din mine Se revarsă-n cupa plânsetului tău Inundându-l cu
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393832998.html [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]
-
rigidizară În același fel. Un spot luminos albăstrui Îi Înfășură trupul, imobilizându-l. Străinii pășiră pe lângă oamenii Împietriți spre interiorul apartamentului. Deschiseră ușa dormitorului fără a o atinge. Întinsă pe pat, acoperită de o pătură viu colorată, o fetiță dormea cufundată În somnu-i fără vise. Toată ziua se străduise să-și ajute mama. Iar acum, frântă de oboseală, nu simțise nimic din tot ce se Întâmplase. De aceea nu schiță nici măcar un gest la intrarea străinilor În cameră, continuând să doarmă
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
tainice ale existenței. Totale interogații, inevitabil parțiale răspunsuri. Prin întrebări te cauți, prin răspunsuri te poți pierde...Strigătul disperării va fi el auzit? Cităm adesea adagiul potrivit căruia somnul rațiunii naște monștri și înțelegem că orice deviere de la rațional ne cufundă într-un univers al absurdului, grotescului, nevrozelor. O simplă explorare ne pune în situația de a crede că luciditatea conștiinței, opusă desigur somnului irațional, va genera îngeri sau, oricum, personaje agreabile. Lucrul nu se verifică aproape niciodată, iar ciclul lui
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
ascendentă, fără limite, către înălțimi, căci orice treaptă pe care o urcă dă totdeauna, înaintând, spre una superioară și astfel sufletul se aprinde mereu de dorința de a urca mai sus. Este o dorire continuă, în afara oricărei saturări, a celui cufundat în vederea lui Dumnezeu, Acesta dându-i o vedere mereu nouă. Această mișcare este născută de „distanța mereu infinită dintre ceea ce posedă el din Dumnezeu și ceea ce Dumnezeu este (...)”. Cuvintele Sfântului Apostol Pavel referitoare la întinderea spre ce îi stă dinainte
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
de iarbă și florile ce zâmbeau cerului, în culorile curcubeului Dincolo de tufele cu trandafiri se zărea silueta lui Carlos, care vorbea însuflețit la telefon, agitându-se în sus și în jos, gesticulând nervos și aruncând priviri precaute către ferestrele vilei cufundate în somn. Intenția lui de a nu fi auzit era ... Citește mai mult Într-o dimineață, când Lea se trezi, descoperi cu surpriză și neliniște locul de lângă ea, gol. Se ridică într-un cot, ascultând cu atenție să audă foșnetul
SILVIA GIURGIU by http://confluente.ro/articole/silvia_giurgiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
de iarbă și florile ce zâmbeau cerului, în culorile curcubeului Dincolo de tufele cu trandafiri se zărea silueta lui Carlos, care vorbea însuflețit la telefon, agitându-se în sus și în jos, gesticulând nervos și aruncând priviri precaute către ferestrele vilei cufundate în somn. Intenția lui de a nu fi auzit era ... III. COPILĂRIE MUTILATĂ, de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2308 din 26 aprilie 2017. Îngrozit și tremurând amarnic, cu inima bătând să-i spargă pieptul, Iliuță spera ca bestiile
SILVIA GIURGIU by http://confluente.ro/articole/silvia_giurgiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
în clopot. își suflecă mînecile și apucă limba grea cu amîndouă mîinile. abia reușește s-o clintească la dreapta la stînga ca „să umple de sunet” apa care gîlgîie ușor. apoi tatăl îl înșfacă pe neașteptate de ceafă și îl cufundă cu capul în apă. „bea bea” - strigă el sălbatic de parcă s-ar pregăti să înfigă țepușa în mînzul schilod - „cine nu vobește trebuie să bea dintr-un clopot”. wasyl simte cum nările îi iau foc. oasele gîtului trosnesc deasupra unei
Poezii by Cornelia Maria Savu [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
mână un pahar cu ceva brun. Nu putea fi bere. Căci berea nu ia niciodată culoarea lucrurilor pierdute. Cu paharul în mână te-ai apropiat de masa la care beam cu prietenii mei. Mișcările tale semănau cu rotația unei planete cufundate în somn. A unei planete întunecate. Mi-ai privit buzele pe care strălucea, asemeni unor picături de mercur, saliva altei femei. Niciodată n-ai semănat Atât de tare cu moartea.
Noi am fost apa by Octavian Soviany [Corola-website/Imaginative/13710_a_15035]
-
în casă, trebuie să anunțați poliția. Dar să nu exagerăm. Să zicem că ați fi trăit în vremea nazismului. Ați fi denunțat-o pe Ana Franck ? Nu ». Cam așa se instruiesc studenții și, mai ales, studentele îndrăgostite de profesorul Abe, cufundat în plină dramă a absenței unui țel în viață. În niciun caz, nu dinspre partea filosofiei îl mai așteaptă. Și totuși, hazardul, chiar hazardul despre care glosează el la cursuri, îl salvează. Ideea unei posibile crime « îndreptățite » îi dă aripi
Cannes 2015. Radu Muntean, aplaudat de la etajele criticii Despre crimă, cu sau fără Kant în mână by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/102042_a_103334]
-
nu mai am, de rele sunt înfrântă, Căci n-am voit postire, crezând că istovesc. Mă simt Maică Marie, un pom neroditor, Un sfânt lăcaș pustiu cu ziduri în ruină, Către suflare vine doar foc mistuitor Și-o umbră mă cufundă în negură și vină. Te rog Preasfântă Doamnă, nu mă lasa acum, Dezleagă-mă din lațul cu-o mie de păcate Și spune-i lui Iisus că-mbrățișez alt drum Pe care El mi-e far spre-a mea eternitate
MAICĂ MARIE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/rodica_constantinescu_1496651684.html [Corola-blog/BlogPost/378739_a_380068]
-
mai era loc de-atâta tăcere. Nu știu de ce tu tăceai, coborând lumi ne-paralele în emisfere de gând și, deși te simțeam palpitând între scoici de neliniști, surâsul tău devenea fluid de fierbinte iar aureola lui îmi mângâia trupul cufundat în iarnă albastră. Te-aș chema în cumpăna serilor mele, prea mult înnoptate, dar tu ai să taci. Leonid IACOB Referință Bibliografică: tu ai să taci... / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 361, Anul I, 27 decembrie 2011
TU AI SĂ TACI... de LEONID IACOB în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Tu_ai_sa_taci_.html [Corola-blog/BlogPost/350967_a_352296]
-
ale Sinelui: creația - ca lege irosit = guraliv; întemeiere pe nimic (“... E un adânc asemene / Uitării celei oarbe”). De nimic însemnă: inutilizabil pentru lumea fenomenală, deci hieratici. Iubirea eminesciană devine, astfel, Ritual al Androginizării Hieratice: cel mai adesea, cei doi se cufundă în somn-visare, recontopiți în Sămânța sacră, de la rădăcina Arborelui Cosmic. Mai mult, în Locul aripelor (I-200), actul erotic constă în delirul (visarea, prin care, vehement, se regresează spre originaritate) căutării, pentru regăsire, a aripelor albe, de pe umerii iubitei: “Locul aripelor
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
de vânt. Ah vântul, ce cutreieră de la răsărit la apus și colindă cu ploile peste întinderi ce sorb ninsorile. Rostogolesc o stâncă spre vîrful muntelei. Iar mă întorc la Sisif. Nu este important muntele, nici stânca important este că urc cufundat de adânc și dincolo de orice consolare ung rănile cu sare. Cei care au visat cel mai mult sunt cei ce au suferit mai mult, fiecare cu muntele și stânca ce urcă împinsă spre creasta de muncă și... ? Tăcerea țipă iar
MELANCOLIE NEAGRĂ de PETRU JIPA în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/petru_jipa_1489648659.html [Corola-blog/BlogPost/374127_a_375456]
-
mângâiat și era pe placul inimii tale, este astăzi pradă viermilor, ca o haină veche. -”Ce ți-a fost drag, ce-ai mângâiat și era pe placul inimii tale, este astăzi acoperit cu pulbere, cu pulbere... Toate acestea sunt acum cufundate în pulbere, Toate acestea sunt acum cufundate în pulbere." -"Pe acel pe care moartea lui a a trecut ca apa , l-ai văzut?" - "L-am văzut: stă întins pe un pat și bea apă rece, proaspătă." - "Pe acel care a
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]