2,852 matches
-
de a gândi poezia și un mod de a o scrie. Mai puțin decât oricine uniliniar și previzibil adept al ,subiectului din tactica veche, care se naște ca o artificie, descrie o curbă luminoasă și se stinge" (,Literatura nouă", în ,Cugetul Românesc", 1922), poetul contorsionează expresia și întreprinde veritabile atentate semantice, definindu-se stilistic prin ,felul elaborat al amalgamării" de registre expresive. Prețioase mi se par și observațiile autorului în legătură cu materialitatea, frecvent adusă în discuție, a poeziei argheziene, la nivelul viziunilor
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
vânătoare? Nu-i joc, acesta, poate-i o boală, o răbdare Să nu se rupă ființă din sinele cel mare . De ce te joci, poete, cu orbul adjectiv? Nu-i orb, ci-ntrezărire în cealaltă parte... Ceva străin și totuși uman. E cuget al zborului captiv Cu aripi două, iată, chiar zborul le desparte. Mă rog că mie însumi condiției că șanț Trup de cuvânt și foame de mine ca de-o pâine Ridică-mi fruntea, Munte învață-mă să cânt Prin dezvățarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
iar acum îi dau prilejul să afle și el. Succes poete, este departe până la capăt... și-odată, dintre primăveri, ultim lăstar i-a răsărit și totul s-a topit în ieri și Omul bun ne-a părăsit să-ți fie cugetul curat, plecând în raiul din genuni, tu Claud Mătasa ai plecat în amintiri...în rugăciuni... ÎNGERUL L-A STRIGAT la plecarea lui FĂNUȘ NEAGU sunt trist și nu-s prea trist, de ce aș fi? englezu-a zis TO BE OR NOT
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
când n-au mai avut os de ros au răsturnat pe Cuza și au făcut pe 11 fevruar ș1866ț. Atunci, zic, dar prea târziu, m-am retras și m-am hotărât să trăiesc în obscuritate, dar în liniște, dar cu cuget împăcat. Doresc patrii - încheie el - progres în bine, ca să ajungă la adevărata fericire, adecă a se lumina și a se-ncălzi toți fiii ei la un Soare și aceasta s-ar putea când acei ce frământă trebile ei n-ar
Dintre ape... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10775_a_12100]
-
bolnavă, de trecutul pe care nici nu mai încercăm a-1 înțelege. E boala zilei de azi, de care și eu, uneori, mă simt atins. Spre vindecare, caut leacul în cei de demult. A-i cerceta cu ochi senin, cu cuget desprins de orice judecată părtinitoare, a te strădui doar să-i înțelegi și a-i citi după puterile tale curate mi se pare la fel de meritoriu efort pentru un scriitor ca și scrierea unei lumi de închipuiri. Poate mai grea încercarea
Sfârșit de carte by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10917_a_12242]
-
aparține regretatului prozator Corneliu Buzinschi (1937-2001). Soția sa, d-na Florica Buzinschi, i-a alcătuit cu devotament o culegere din articolele pe care le-a publicat în anii ^90, în diverse periodice, între care România liberă, Dreptatea, Alianța Civică, Baricada, Cuget, Ateneu. Culegere intitulată rezonant Ocultism și harababură, primul termen semnificînd ,ocultismul comunist, de sectă parazitară", iar cel de-al doilea ,haosul bine dirijat al democrației originale". Axa acestor texte o constituie marea probitate a autorului lor. Departe de-a fi
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai mult, adică nu o „Mică unire”, ci o mare unire - în cuget Și simțiri. Desigur, ar fi existat Și alte opțiuni : Ziua de naștere a lui Eminescu ar fi putut fi decretată Ziua Limbii Române, așa cum Federația Rusă, în anul 2011, a decretat ziua lui Pușkin (6 iunie) Ziua Limbii Ruse. însă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
amplu și „diversificat” monument, menit să marcheze jertfele ostașilor români căzuți pe aceste locuri, în primul război mondial, tocmai pentru a reuni aceste locuri, aceste plaiuri înalte și aceste frunți înzăpezite și gânditoare, cu plaiul străbun, rotunjind astfel trupul țării, cugetul și inima fiecăruia dintre noi. Pentru că adevărul este adevăr - și istoria, într-un fel sau altul, trebuie să-l cuprindă, să-l confirme. și nu acte de cronici țin să aduc neapărat aici - într-o meditație la fruntarii de plai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de piatră asemeni unei himere vii Mi-am strâns umerii înfiorați de plăcutul venin al vârfurilor de-amor pe care le înfig în sângele amorțit nopțile pierdute Iarna a trecut, și orice gând abandonat mă va prinde în visuri senine, Cuget lucid Inocență de lut. Pe șina speranței trec iubitorii de vid - spirite reci. Vid Când plângi, aduni viscole-ntre pleoape nori vineți se preling din cap până-n picioare netezindu-ți călcâiele. Am început să uit cum arată sclipirea ochilor tăi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și veselie. Pe întreaga perioadă a desfășurării Săptămânii Culturale de la Hamilton au mai fost expuse și tablourile pictorului Doru Cioată din Toronto. Iată deci, că încă o dată, oriunde s-ar afla, românii au reușit să se îmbogățească în minte, inimă, cuget și spirit la o săptămână deosebit de densă din care sufletul nostru, al tuturor, a avut de câștigat cu siguranță. La acest concurs, Ioan și Silvia BARBU au câștigat aurul. Doi oameni, doi tovarăși de drum întro jumătate de secol. Nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
nu știe despre ce e vorba. Dar ceva serios nu poate fi. Și altă bombă: se efectuează percheziții prin aceste noi și falnice case. Necunoscuți cu ciorapul tras pe mutră și flinte la brâu dau năvală în casa ta, altarul cugetului tău curat, sancta sanctorum, pe latinește -, dau buzna în vizuina în care trăiai pașnic în halat de mătase și papuci de catifea, când nu în trening, și cu năpusteală încep să scotocească. încet cu vazele chinezești, că e de colecție
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
total relaxați că, prin răbdarea, mărinimia și înțelepciunea sa, Bunul Dumnezeu nu mai e cu cârca (spinarea, șalele, spatele, dosul, fun... etc. - citat dintr-o zicere haralampyană) spre noi, ci s-a întors, luminându-ne mintea și rânduind mare tihnă cugetului nostru. Fin'că, de-atâta cugetare pentru a desluși adevărurile boscorodite de hoardele de analiști, mai ales din presa văzută, era cât pe ce să intrăm cu oiștea în perimetrul cogito-ului descartesian. Ne uitam la televizor gândind încet și prost
Noroc cu domnul președinte Băsescu!... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10895_a_12220]
-
Iartă și ceea ce nu poate fi iertat" și confesîndu-se că s-a "tămăduit" lăuntric doar atunci cînd "articulațiile mîinilor și ale sufletului mi-au îngăduit să strîng degetele nu în pumnii răzbunării, ci în înfrățirea celor trei degete ridicate în dreptul cugetului și al inimii în semnul Sfintei Cruci". E o atitudine nobilă, însă cum să facem ca iertarea să nu devină, așa cum spune Shakespeare, "doica unei noi fărădelegi"? E strict necesară căința convingătoare a celor vinovați pentru ca fărădelegile să nu aibă
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
strecurat în suflet. Un alt act terorist grav, mii de morți, căderea guvernului nostru, moartea cuiva important, vreun accident grav al președintelui, mă rog, o catastrofă. Priveam în pămînt și doar ascultam. O voce precipitată trăgea de timp. Derutată în cuget și-n simțiri, domnișoara de la Realitatea Tv anunța, ezitant oarecum, că au sosit galacticii. Am înghețat într-o secundă. Un sfert de oră s-a tras de timp, ce lux, totuși! și s-au făcut tumbe și reverențe în jurul galacticilor
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10168_a_11493]
-
cu un poet al generației optzeciste, pre numele său: Coriolan Păunescu (născut în România, la 1 noiembrie 1945), scriitorul care a conștientizat (și conștientizează) că menirea sa, ca artizan al esteticului, este acela de „argus nepereche”, întru înălțarea „înlunatului său cuget”, rostind o invocație arzândă: „Timpule să pui în arcă / verbul care mă sfâșie / peste noaptea lumii treacă / trupul meu de poezie”. Recenta antologie: Ne pleacă poveștile din aripi (2012), din colecția OPERA OMNIA, însumează selecțiuni din cele mai reprezentative din
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
încă opt gealați. Aceștia rup sigiliul, taie lacătul, sparg ușa și intrăm înăuntru. Permanent lângă mine și dând ordine celorlalți unde să caute, era un evreu care pentru o perioadă scurtă lucrase la ziarul unchiului meu. Acum era directorul ziarului Cuget liber din Constantă, ziar condus și susținut de Partidul Comunist. Își schimbase numele din Draschy în Alecu Doinaru. Aici, la percheziție, nu a găsit ce speră el, însă a găsit bustul de bronz al unchiului meu, pe care l-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
adresa oricărei alte persoane, m-am gândit la d[umnea] v[oa]s[tră], ca să vă rog să-mi dați un sfat îndrumător. 2. Am în manuscris O viață a lui Hristos 4 așa cum mi l-a lămurit sufletul și cugetul meu. Cred că acest studiu răspândit în lumea materiei va atrage pe mulți întru ale spiritului. Tipografia M[ănăsti]rii Neamț îmi cere 40.000 lei ca să mi-l scoată în 3000 de exemplare. Dacă ar fi acceptată piesa de
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
suverană a vrut să mă ia să lucrez la operele sale de binefacere în București. Dar prea am trăit deoparte 47 de ani din viața mea, ca să mă pot aclimatiza la vârsta asta cu vârtejul bucureștean. Aci, învăluită întru ale cugetului meu, în căsuța mea, scriu, citesc, gândesc, neîncătușată de superficialități venind din afară, ca să-mi strice rosturile mele sufletești. De două ori pe săptămână mai am curs moral-religios cu tineretul mănăstirii, la care curs nu veneau la început nici câte
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
vor fi admiși, iar popoarele fără botezul creștin, nu!! De aceea, dacă reușesc cu Slutica, pot publica pe spezele mele studiul acesta, fără să-mi văd tăiate de cenzura preoțească lucruri, care le simt cu toată puterea sufletului și a cugetului, că nu pot avea nimic comun cu strâmtele vederi sectare omenești. Ioan Crisostomul 6 spune că toți cei care la o faptă bună au ajutat direct sau indirect, sunt părtași la acea faptă. Poate că, cu ajutorul d[umnea]voastră dat
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
nu am fost în stare să mă smulg ușor din ele. Din pricina asta am amânat din nou călugăria mea. Îmi repugnă fastul zadarnic cu care se însoțește actul acesta mare și adânc și care n-ar trebui să fie decât cuget și suflet. Când colo, în loc de lărgirea vieții interioare, de care ar trebui să se ocupe comunitatea și cea în cauză, grija principală este tot a peticuțelor cu care trebuie să se împodobească și a mesei mari la care să poftească
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
tonului o vom percepe încă mai vie în paginile de evocare a Brăilei, expresie a unei legături culturale și sufletești din care Vârgolici nu face o taină. Dimpotrivă. „Cu orașul Brăila - va scrie - m-am contopit cu întreaga ființă, în cuget și simțire”. Este ceea ce îl și face să lanseze, parafrazându-l pe Miron Costin, sintagma de neamul brăilenilor, o „rasă umană” căreia îi aparține, un motiv de satisfacție neascunsă. Nu fac la rândul meu un secret din faptul că nutresc
De neamul brăilenilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4119_a_5444]
-
lucrau, mutându-se de la un scaun pe altul să-și odihnească picioarele umflate. Are o boală grea de picioare, Diavole, odată cu mințile i-a luat și picioarele, șușoteau și luau totodată aminte la șuierul vorbelor lui, el a fost cu cugetul împăcat, da, dacă Dumnezeu i-a pus-o-n spinare, tot Dumnezeu i-a dat și dezlegare ca să scape de ea.” Nu pot să nu observ că, scriind despre Cronicile genocidului, discursul critic are tendința să se molipsească pe alocuri
Povestea continuă by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4138_a_5463]
-
decât în mașina de scris. Aceeași identică scenă repetată la nesfârșit de-a lungul a 170 de pagini, același cadru a ceea ce pare un „normal” accident stradal și mii de detalii care, în cele din urmă, se imprimă indelebil în cugetul și inima cititorului. Este una dintre rețetele capodoperei.
Cinism vs inocență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4175_a_5500]
-
examinează pe ambele fețe și exclamă: ,Suntem scăpați!" Cît de grosieră trebuie să fi fost imitarea celor două semnături pentru ca o privire atît de sumară să-i ofere prefectului certitudinea unui fals? Și atunci, cum s-au putut concilia, în cugetul lui Trahanache, cele două ipostaze ale plastografului: de o îndemînare extremă în plăsmuirea scrisorii de amor și de o totală stîngăcie în falsificarea poliței? E o întrebare căreia nu izbutesc să-i aflu răspuns. Și sper să nu intervină, cu
D-ale plastografilor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10021_a_11346]
-
în acte de fum ne privim în oglinzi și piei de premise strecurând în impresii columne de nori Dănțuiala cu y.ele în hore per.fide nu-ncetăm să ne plângem de vina din noi dar nu vrem într-un cuget s-adunăm umilința care vine cu mila și iubește prin zări Disperările sacre se alungă cu grija că din teama cea blândă vom renaște cântări către Cel ce e Tată și Frate și Maică promisă adunați împreună în Viața din
POEM HIERATIC XXXXI PĂDUREA FĂRĂ SEMNE DE CIRCULAŢIE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373796_a_375125]