1,806 matches
-
prin lege. Și pusă-n tării unde poate să nege Scăderile lumii luându-i povara. Egală se-mparte-ntre ziuă și noapte'n Răpciune când soarele-ncepe să scadă, Rugina din frunze le face să cadă Și-i semn de cules pentru fructele coapte. Povestea-i mai multă, Ea nu se sfârșește, Înstrunând lăută, Blând, bardul rostește: Departe-n adânc, miezul Căii Lactee Închide trimis de Artemis călăul Vărsându-și venin în Orion, iar răul, Otrava și Scorpio devin odisee. În alte
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
marine, fructe, rădăcini, semințe, bulbi, ciuperci, melci, insecte, ouă, șopârle, pești și alte animale mici. Deci, economia avea un caracter „prădalnic“. Sursa principală de alimentație o oferea vânătoarea realizată în colectiv. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules: unelte rudimentare din așchii și bolovani de râu cu o muchie tăioasă pentru cioplit, tăiat și răzuit atribuite „culturii de prund” (sud-vestul Europei până în sud-vestul Asiei și Sudul Africii). Aceste unelte evoluează către „toporașele de mână” în forma sâmburelui de
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
tăiat, folosite probabil și ca vârfuri de lance pentru vânătoare, vârfuri bicefale, mai reduse nu �meric: burine și gratoare întrebuințate pentru râcâit și tăiat. În această perioadă se ajunge la o diviziune naturală a muncii: vânatul - îndeletnicire a bărbaților, iar culesul - practicat de femei. O altă îndeletnicire era aceea a pescuitului. În paleoliticul superior, Homo sapiens fosilis produce cuțite, străpungătoare, răzuitoare și dălți lucrate prin tehnica așchierii, având ambele margini ascuțite. Sunt realizate în mare cantitate vârfurile de silex pentru sulițe
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
adăposturi sub stânci. Apare, totodată, tendința de concentrare a grupurilor umane și de revenire periodică în același loc. RELAȚIILE SOCIALE Pentru paleoliticul inferior, dovezile arheologice care pot aduce elemente în această problemă sunt sărace. Desigur, o societate bazată economic pe cules, pescuit și vânătoare cu ajutorul unor arme și unelte primitive, în strânsă legătură cu o muncă puțin productivă, avea un caracter egalitar, bazat pe solidaritatea grupurilor sociale. În paleoliticul superior, femeia obține în cadrul societății o poziție deosebită (dovadă: descoperirea unor figurine
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului ISTORICUL TITLURILOR NOBILIARE ȘI AL GRADELOR MILITARE. CONSIDERAȚIUNI GENERALE. Învățăm, încă din primii ani de școală, că principalele activități ale oamenilor au fost, într-o anumită ordine istorică, mai întâi culesul, apoi vânătoarea, agricultura, meșteșugurile, comerțul și, mult mai târziu, în societățile dezvoltate, industriile de tot felul, activitățile bancare, culturale, sociale sau politice. Desigur este dificil, și neconstructiv, să facem o eșalonare în timp a acestora, mai ales, avându-se în
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
de mică. Era atât de mică..., cred că aveau 4-5 ani când se jucau împreună. Apoi au crescut. Ea mai mult pe lânga poalele maică-si, el cu tată-său, ba la coasă, ba la prășit sau copăit, ba la cules pe la alții, că ei n-aveau pământ, vorba aia: nici să arunce după câini. De multe ori, seara, cand se întorceau de la muncă, istoviți ca vai de mama lor, taică-său zicea cu năduf: -‘’ De mă tată, să fi avut
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
exemplare „cu corectura făcută“ și numai după obținerea „vizei ultime“ (de la cenzorul C. C. al P. M. R.) se realiza tirajul precizat în caseta cărții - pusă „pe ultima filă“: «Responsabil de carte: E. Mătasă / Tehnoredactor: I. Gheorghiu / Corector: E. Găvănescu / Dat la cules 21. 12. ’57. Bun de tipar 18. 02. ’58. Tiraj 10.500 ex. [...]» (ibid.); așadar, la interogația retorică - «Să se fi topit volumul din cauza unui exces de estetism tipografic...?» - se poate ivi răspunsul foarte exact-negativ: cartea „Doi oameni răi“, de
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
de mică. Era atât de mică..., cred că aveau 4-5 ani când se jucau împreună. Apoi au crescut. Ea mai mult pe lânga poalele maică-si, el cu tată-său, ba la coasă, ba la prășit sau copăit, ba la cules pe la alții, că ei n-aveau pământ, vorba aia: nici să arunce după câini. De multe ori, seara, cand se întorceau de la muncă, istoviți ca vai de mama lor, taică-său zicea cu năduf: -‘’ De mă tată, să fi avut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
de mică. Era atât de mică..., cred că aveau 4-5 ani când se jucau împreună. Apoi au crescut. Ea mai mult pe lânga poalele maică-si, el cu tată-său, ba la coasă, ba la prășit sau copăit, ba la cules pe la alții, că ei n-aveau pământ, vorba aia: nici să arunce după câini. De multe ori, seara, cand se întorceau de la muncă, istoviți ca vai de mama lor, taică-său zicea cu năduf:-‘’ De mă tată, să fi avut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
apei precedă, de regulă, rugăciunile de binecuvântare a diferite lucruri și activități din viața casnică a omului, precum: a. Rugăciunile la începutul și la terminarea săpatului unei fântâni; b. Rânduiala binecuvântării la începerea semănatului; c. Rugăciunile la sădirea și la culesul viei; d. Rânduiala binecuvântării corabiei sau a luntrii celei noi, care este adaptată și pentru binecuvântarea unui autovehicul. 4. Stropirea cu apă sfințită spre curățire se face, de regulă, cu Agheasmă de la Botezul Domnului, precum la: a. Rânduiala ce se
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
sens interzis și am fost total decepționata de răspuns...Simțeam că îmi fuge pământul de sub picioare... Nu am acceptat răspunsul primit, am avut convingerea că imposibilul poate deveni posibil și am inceput documentarea pe cont propriu. După o lună de cules informații eram edificata. Soluția salvatoare pentru mama, era la Spitalul Universitar de Urgență București. Cu ajutorul Internetului am transmis un e mail în care explicăm cât de complicat era cazul mamei. După o săptămână, am avut parte de surpriză de proporții
DR. FLORIN CATALIN CARSTOIU de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362553_a_363882]
-
spinările din dealuri și viabila icoană are-un nume... iar pe răstignite peste maluri, cresc destine în sfânta minune. Și Maica mea alăturea de timp va-mbrățișa pământul în eres - cu poame coapte-n anotimp, ce-n rod creșteau, pentru cules. Când luna se ridică pe arc de cer și nopțile răspund unei chemări, mai speră încă un suflet pasager în scrisul de val, spre un alt cer. Referință Bibliografică: Cum mai ard... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CUM MAI ARD... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362683_a_364012]
-
trebuit să accept un compromis fiindcă trebuia să plece în armată și trebuia să fie angajat. Nici nu a început bine lucrul și a fost încorporat și trimis la un detașament de muncă prin sudul Olteniei, la Piscul Sadovei pentru culesul de toamnă. De fapt detașamentul era dirijat de la Plenița, locul unde era un fel de ,,batalion disciplinar - al ofițerilor”. Va dați seama că acești tineri erau supuși unui regim mult prea sever, dar asta era situația. Prin februarie 1987 a
ISTORIE, CULTURĂ PLUS ALTE EVENIMENTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370227_a_371556]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > DESCOPERIRE Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: "Să nu culegi strugurii rămași după cules în via ta și să nu strângi boabele cari vor cădea din ei.Să le lași săracului și străinului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru..." (Leviticul 18,19) Descoperisem, că inima mea are coarde, Într-o vară cânta, pân-se acoperea
DESCOPERIRE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353436_a_354765]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL "AMINTIRI ALE COPILĂRIEI") Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1093 din 28 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Dulce copilărie Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac. Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
poate reansambla când personalitățile i se îndepărtează?! Straturile culturii românești, devastate, cine le udă, plivește și sapă, dacă se trimite acasă grădinarul? Cum de se poate condamna la ireversibilă retragere, un om deplin sănătos, cu spirit efervescent, cu roade de cules dintr-o viață de experiențe și perfecționări, când și așa avem puțini în locul lor și pe nimeni atât de pasionat de producțiile tv cu orizont folcloric, atât de temeinic specializat? În peisajul gândirii multor români e furtună! Și-n furtună
ELISE STAN. PANDANTIVII STÂLPILOR FOLCLORULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353446_a_354775]
-
din cramă, neprelucrat pentru vânzare. Dar să știi că la gazda unde stăteam eu, o bătrână văduvă, beam un vin deosebit de aromat și bun. Era natural, fără nicio chimicală. Când am ajuns astă toamnă acolo, la puțin timp, au început culesul viilor și am văzut cum se face vinul în Dobrogea. - Doar nu diferit de cel făcut la noi în Moldova. - Ba da. Fiecare are metoda lui. Mai întâi totul depinde de cum își pregătește fiecare butoaiele. De calitatea butoaielor depinde în
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
calitatea strugurilor și vremea când îi culegi. - Să nu-mi spui că te-ai recalificat, că te-ai făcut viticultor. - Nu, doar am fost atent la cum se procedează. Când veneam de la școală și nu aveam ce face, mergeam la cules cu familia gazdei și am văzut cum procedează. La țară nu-i ca la oraș să ai unde pleca. Acolo, după cursuri, fiecare pleacă în „plata Domnului”, cum se zice, și nu te mai vezi cu ei decât a doua
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
de ani, multă experiență. Ei cunosc animalele și pasările care trăiesc în zona lor și în felul acesta ei au determinat care este timpul cel mai potrivit pentru a ieși la vânat. Deasemenea ei cunoșteau cu precizie când e vremea culesului și a însămânțatului. S-a dovedit deasemeni,că sunt cei mai sinceri păzitori ai naturii, ai florei și faunei, având grijă să nu sărăcească natura ci, dimpotrivă s-o apere pe cât posibil. Modul acesta de 2 comportare a dus la
ABORIGENII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354453_a_355782]
-
geam, Ești comoara unui neam!... SUNT... Sunt fiul acestui ogor Și-a lacrimii plânse de mamă, Al soarelui mândru fecior Și-al dulcelor boabe de poamă. Sunt fiul, Codrului des Și-al florilor frate mai sunt, Sunt fătul din versuri cules Și frate al dorului sfânt. Sunt fiul acestor izvoare Și fratele râului lin, Sunt fiul eternului soare Și frate cu cerul senin. Sunt fiu adoptiv al durerii Și frate cu visele vieții, Sunt fiul tainelor serii Și frate cu umbra
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
Cea mai interesantă perioadă din viața unui parchet tăiat era când zmeurișul era la putere. Sezonul de zmeură ținea la munte mai mult de o lună, din iulie până în august. Dată fiind amploarea parchetelor tăiate, era foarte multă zmeură de cules. Statul organiza centre de colectare, pe lângă fiecare canton silvic cam câte un centru. Aici se aduceau sute de butoaie cu doage de stejar, care se umpleau cu zmeură, care era apoi stropită cu o soluție de bioxid de sulf - un
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
bioxid de sulf - un conservant sigur. Se stabilea apoi prețul pentru un kilogram de zmeură, cam patru sau cinci lei. Descoperind un mod așa de bun de câștigat un ban, toată suflarea satului se pornea prin păduri și parchete la cules de zmeură. Un om harnic strângea cam 12 kg de zmeură pe zi, ceea ce însemna circa 60 de lei. Era un câștig foarte bun pentru femeile și copiii amărâți, care n-aveau prea multă avere. Noi eram primii care o
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
Un om harnic strângea cam 12 kg de zmeură pe zi, ceea ce însemna circa 60 de lei. Era un câștig foarte bun pentru femeile și copiii amărâți, care n-aveau prea multă avere. Noi eram primii care o luam la cules de zmeură, vara, de cum începea sezonul. Eram harnici, reușeam astfel să strângem bani pentru haine, cărți și tot ce era necesar pentru școală. Cât de frumos era la cules de zmeură! De cum intrai în parchet, crengile lungi de zmeuriș stăteau
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]