926 matches
-
acestora previne sau anulează efectele prejudiciului; dă reparația prejudiciului este posibilă prin acte materiale, psihologice (Împăcarea părințiloră sau morale (iertarea agresorului de către victimăă; eă orice prejudiciu adus unei persoane va reprezenta o experiență psihotraumatizantă pentru victimă și o situație de culpabilitate pentru agresor, cu efecte prelungite pentru amândoi. Aceste caracteristici definesc natura oricărui act de violență, dar, În același timp, deschid calea Înțelegerii statutelor și rolurilor speciale pe care le au persoanele implicate În acest tip de relație. Analiza relației interpersonale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mod automat Însoțit de o plăcere perversă a celui care-l comite. Există, În acest tip de acțiuni negative, o formă de satisfacție libidinală pe care agresorul o resimte În contactul său cu victima. Această satisfacție Îi anulează sentimentul de culpabilitate sau cel puțin Îl face să se simtă Învinovățit de către alții, și În nici un caz de propria sa conștiință. Anestezia morală a agresorului este satisfăcută de actul de agresivitate comis. 2. Persoana care este prejudiciată Dacă se poate vorbi despre
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ca pe o pierdere personală de diferite tipuri (acțiune, comunicare, conduită etc.Ă. În sensul acesta, se poate admite că, din punct de vedere psihologic, regretul este fie consecința unei situații castratoare, fie chiar spectrul permanent al unui complex de culpabilitate. De regulă, regretul succede Întotdeauna unei acțiuni care s-a produs În trecut. El este o stare sufletească, o experiență durabilă prin care trecutul unei persoane este actualizat. Este o prezentificare a unor acțiuni ratate, penibile, greșite sau neefectuate, din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În trecut. El este o stare sufletească, o experiență durabilă prin care trecutul unei persoane este actualizat. Este o prezentificare a unor acțiuni ratate, penibile, greșite sau neefectuate, din trecut. Regretul este o stare ideo-afectivă complexă, care asociază o idee (culpabilitatea, nereușita, refuzul etc.Ă cu o anumită stare afectivă (tristețea, rușinea, dezgustul etc.Ă și care se impune conștiinței morale a individului În asemenea măsură Încât, În unele cazuri, el poate fi confundat cu evocările obsesive. Ca și În cazul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
boală, ci o suferință morală, datorită pierderii valorii propriului său Eu, o alterare care vine din planul conștiinței ce sancționează Eul pentru faptele comise În trecut. Viața va deveni o tortură. Izolată, persoana se Închide În sine, trăindu-și propria culpabilitate. Care poate fi soluția În acest caz? Regretul nu este Însă numai tortură sufletească și morală. El actualizează vinovăția, pentru a o putea repara. Vinovăția morală este Însăși condiția desprinderii, prin regret. Faptul de a regreta actele comise este, dincolo de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
arhetipul suprem, la divinitate, care este chemată să judece actele mele. Căința este efortul de a mă putea prezenta În fața Judecătorului pentru a putea obține iertarea. Prin căință, eu doresc să mă desprind de vinovăție, să-mi anulez complexul de culpabilitate. Pentru M. Scheler, acest judecător, care este reprezentat prin conștiința morală, incarnează o „ordine invizibilă și un subiect moral personal care prezidează această ordine”. Căința mă Întoarce În trecut, la greșelile și faptele mele reprobabile. Căința refuză, respinge actele negative
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
am putea numi „Înrăirea individului”, căderea În starea de ființă primară. Care sunt acești factori? Toți cei care pot determina o tulburare a dezvoltării și a existenței normale a eului, și anume: frustrări, complexe, În special de inferioritate și de culpabilitate, carențe emoționale, o situație oedipiană nerezolvată, situații castratoare etc. 6Ă Un rol important În formarea tulburărilor psihomorale revine și condițiilor precare de viață (sărăcie, mizerie, deportări, exil, războaie, revoluțiiă, lipsa unei educații și a unei instruiri ordonate și complete, schimbările
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
un personaj care ilustrează nebunia. El are un rol special care se raportează la un conflict. Acest conflict se construiește Întotdeauna pe o abatere de la normele morale. În cazul acesta, nebunia culturală are În centrul ei vinovăția tragică, complexul de culpabilitate. Tot În seria nebuniei culturale se Înscriu nebunia eroică, ilustrată de nebunia lui Ahile, și nebunia abandonului, reprezentată de sinuciderea Didonei. O formă intermediară, Între nebunia culturală și nebunia psihomorală, o reprezintă posesiunea demoniacă. Aceasta din urmă este legată de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
tăcută, serioasă; - oportunistă, se eschivează de la respectarea normelor; - oscilează între a fi timidă, temătoare și a fi îndrăzneață, spontană, sociabilă, cu o ușoară înclinare spre al doilea aspect; - dură, satisfăcută de sine, realistă; - bănuitoare, dificil de înșelat; - anxioasă, sentiment de culpabilitate; - inovatoare, plină de resurse, găsește puterea în ea însăși, hotărâtă; - tensionată, frustrată, surmenată; - oscilează între lipsa controlului, în conflict cu sine, neglijentă, impulsivă, neglijarea conveniențelor și prezența controlului, formalistă, grijulie cu propria imagine; - slab empatică; - negativism, resentimente, suspiciune și ostilitate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
promptă și eficientă. Câteva dintre tehnicile care stau la baza activității terapeutului care lucrează cu pacienții bolnavi și familiile acestora sunt: recunoașterea dimensiunilor biologice ale problemei, solicitarea unui istoric privind evoluția bolii de la pacient și de la familie, înlăturarea sentimentului de culpabilitate și acceptarea sentimentelor insuportabile (negarea bolii, mânia ce o însoțește, depresia, anxietatea), menținerea comunicării între familie, cadre medicale, între membrii familiei, focalizarea asupra problemelor de dezvoltare și plasarea bolii la locul ei, astfel încât aceasta să nu domine programul familiei sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de vinovăție. Numeroase semne și simptome însoțesc sau exprimă starea depresivă a subiectului (Ciofu, 1998): a) simptome afective, în care lipsa de plăcere în efectuarea oricărei activități constituie caracteristica asențială; se asociază cu tristețe, disperare, pesimism, nesiguranță și sentimente de culpabilitate care exprimă pierderea stimei de sine și o preocupare morbidă pentru propria persoană; b) simptome somatice (vegetative), care însoțesc întotdeauna stările depresive și constau în tulburări ale aportului alimentar, anorexie severă soldată cu pierderea în greutate, senzații cronice de oboseală
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
thinking. Femeile din generația mea sunt tarate și ca femei, nu doar ca persoane. Nouă ne-a fost frică să facem dragoste, ne-a fost frică de ginecologi, intram în tensiune din 28 în 28 de zile, aveam sentimente de culpabilitate, față de statul fentat, față de copiii refuzați. Țin minte câte voiau să-și facă histerectomie, să scape pentru totdeauna de frica de a fi femei. În 1995 eram la Cornell University, îmi pregătisem o conferință de filosofie feministă. Zile întregi am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să stau deoparte sau să intru în politichie). Inserție 2004. Această dilemă a avut o serioasă persistență în viața mea. Nu am îndrăznit decât foarte rar să fiu public necruțătoare față de aberațiile politicienilor fiindcă nu îmi stăpâneam un sentiment de culpabilitate: în politică este cam prost fiindcă oamenii de o anume calitate stau pe margine și strâmbă din nas. De ce m-aș plânge de Parlament când, iată, din 1996 sunt sistematic ispitită de politicieni de primul rang să merg alături de ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
sentimentelor. Calmează mintea și permite recepționarea corectă a informațiilor. Îndeamnă la eliminarea vechilor condiționări mentale, generând un spațiu propice generării unor noi idei. Aduce echilibru emoțional și calmează atacurile de panică. Permite eliberarea de stările de frică, fobii, stări de culpabilitate și blocajele ce ne îngrădesc manifestarea noastră armonioasă. Mărește stima de sine și încrederea în forțele proprii, scoate în lumină negativitățile și blocajele pentru a fi înțelese și depășite prin conștientizare și acceptare. AZURIT - vezi CENTRUL V LAPISLAZULI - purifică și
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
poșeta albastră cu mine. — Ai dus-o sus, în cameră, mătușă Dorothy. Mătușa Dorothy îl privește intens pe Bobby. El o privește la rândul lui, cu un aer stins. Ea observă încordarea din ohii lui și o interpretează ca pe culpabilitate. Domnule Watkins. Mi-ați văzut poșeta? — Nu. Dacă nu vă supărați, vă rog să-mi permiteți să... — Chelner? Chelner? Mătușa Dorothy este convinsă c-a mirosit un complot. Se uită fioros la Bobby. Spre masă, se îndreaptă deja doi sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de amar ca oricare din ei. Acest shadenfreude se accentuează în zilele cu înmormântări, două sau trei pe lună. Când careva dă ortul popii (aici pe coastă nu se moare, ci se dă ortul popii, ceea ce implică o măsură a culpabilității și slăbiciunii morale sau, mai precis, de a lăsa lucrurile să te depășească) membrii se adună și beau mai mult ca de obicei, enumerând semnele și prevestirile de rău care au precedat această ultimă știre rea, precum și lucrurile pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mine, asurzindu-mi urechile, ar fi trebuit să îl părăsești cu ani în urmă, ce se va întâmpla de acum înainte cu tine, vezi, dacă este construită pe o bază șubredă, casa se prăbușește, credeai că destulă bunăvoință și sentimentul culpabilității sunt de ajuns pentru a întemeia o familie, iar eu mă enervez de una singură, nu îmi spune tu mie ce să fac, tu nici măcar nu ai încercat, ce știi tu despre viața adevărată, dar nu mă îndepărtez doar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
frunze uscate de platan. Când auzeam zgomotele acelea, o căinam pe Naoko în sinea mea. Nu de brațul meu avea ea nevoie, ci de brațul „cuiva“. Nu de căldura mea avea nevoie, ci de căldura „cuiva“. Aveam o senzație de culpabilitate când îmi d\deam seama că eu sunt cel care se află în preajma ei. Pe măsură ce înaintam în iarnă, privirile lui Naoko mi se păreau tot mai limpezi. Era o limpezime transparentă, greu de explicat. Uneori Naoko își fixa privirile asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Cartea este foarte bună și merită citită. Spovedania (aplicată mie), a fost o incursiune brutală psihică în viața mea și în trecutul meu, cu o îndrăzneală și un tupeu fără limite din partea duhovnicului, cu scopul de a-mi induce sentimentul culpabilității și al fricii de pedeapsă, pentru a mă subjuga psihic, de a mă manipula și a-mi lua propriu arbitru. Chiar unul din călugări sa exprimat: „ Dacă îi iei capul șarpelui, îl iei tot”, șarpele fiind enoriașul. După 20 de
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
inițiale a fost o anumită „încremenire în anti comunism”, folosit mai mult pentru legitimarea morală a susținătorilor săi decît pentru anihilarea juridică a celor vizați de către acesta. La nivel colectiv, anticomunismul a fost și un mecanism clasic de apărare împotriva culpabilității naționale de a nu fi fost prea activi în perioada comunismului și de a fi început lupta împotriva acestuia cu o crimă. La 20 de ani de la revoluție, iată-l scos din nou în stradă, de data aceasta doar ca
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
modernității. Paricidă, aceasta s-a instituit, după cum se știe, prin înlăturarea Tradiției, oricare ar fi fost ea : Dumnezeu a murit, ne-a anunțat, în acest sens, Nietzsche. Din acest moment, tristețea reiterată periodic a pierderii tradițiilor a devenit expresia unei culpabilități pioase. Cultul tradițiilor, patrimonializarea acestora și instituționalizarea unor mari preoți ai acestui patrimoniu au devenit apoi tot atîtea rituri reparatorii ale acestei culpe originare : iubim tradițiile cu atît mai mult cu cît avem într-o mai mare măsură conștiința faptului
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pauze își trag sufletul după muncă sau se pregătesc de muncă. Or, după cum spune același George Banu, „suprema odihnă este exercițiul inutilității”. Nu știu de unde știe Bigy lucrul acesta, dar nu am descoperit niciodată în ochii lui nici o urmă de culpabilitate și nici o ezitare în mișcările sale de a se deda întru totul odihnei atunci cînd e să fie. Cred că asta ne și fascinează la el : este întruparea unei lumi nepăcătoase și care, în consecință, nu se frămîntă pentru a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
atât de nesigur. Iată cinci ani, cel puțin, de când nimeni nu s-a mai așezat asupra a ceva important, fundamental, simțind deasupra tuturor capetelor sabia lui Damocles - războiul inevitabil ! Deși așa ceva intenționez prin lucrul meu, nu sunt scutit de spinii culpabilității pentru că dau frâu liber firii mele încete, utopice și laborioase, în loc de a sluji cultura printr-o carte ce s-ar putea publica repede. Mai exact, s-ar fi putut ! Până la ora cinei am rămas în cabinet, fiind scutit de grijile
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
un orgoliu rănit cronic, un resentiment cosmic, o invidie metafizică. George s-a comportat întotdeauna de parc-ar fi fost grav frustrat, de parcă i s-ar fi răpit ceva, ar fi pierdut iremediabil ceva. Presupun că încearcă un sentiment de culpabilitate. Nu-i vorba de culpabilitate, e vorba de rușine, de pierderea prestigiului. Cred că-i mai îngrijorat de retragerea permisului de conducere decât de faptul că era cât pe-aci să-și ucidă soția. Transferă tot ce-i rău și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
resentiment cosmic, o invidie metafizică. George s-a comportat întotdeauna de parc-ar fi fost grav frustrat, de parcă i s-ar fi răpit ceva, ar fi pierdut iremediabil ceva. Presupun că încearcă un sentiment de culpabilitate. Nu-i vorba de culpabilitate, e vorba de rușine, de pierderea prestigiului. Cred că-i mai îngrijorat de retragerea permisului de conducere decât de faptul că era cât pe-aci să-și ucidă soția. Transferă tot ce-i rău și ticălos în el asupra dușmanilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]