4,021 matches
-
ar fi vorba de un eveniment istoric. Așadar, pe la sfîrșitul anilor '70, a simțit nevoia unei îndeletniciri "de suflet", departe de preocupările zilnice de istoric literar la un institut academic, drept care, stimulat de redactorul șef Victor Rusu, a trimis revistei Cultului Mozaic, un mic portret sentimental intitulat Mîinile, prin care voia într-un fel, să-și omagieze mama, fiindcă nici ea, nici el nu erau firi extrovertite, ci mai degrabă invers. Am relatat la persoana a treia anume pentru a nu
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
Apelul la mental în configurarea acestei muzici este decisiv, în ce privește formarea unei interiorități structurale generative a jocului relațiilor. Orice apel configurativ în cadrul acestei gramatici, corect adoptate, la „reminiscențe” de diferite ordini importate dintr-o practică tradițională a muzicii (populare sau culte) apare fortuită. Se judecă (înțelege, simte) altfel. Interpretul își formează o altă lume a rostirii sensului (plural) al acestei opere, creație de limbaj, cu toate consecințele de rigoare. Își asumă în deplinătate de cunoștință de cauză regulile acestui joc. Acestei
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
în cealaltă lume, cea a muzicilor savante. De pildă, creațiile pop se prevalează constant de unele principii ale sistemului tonal-funcțional (cum ar fi relațiile armonice, structurarea cvadrată, monodia acompaniată ca modalitate de organizare temporală, sistemul ritmic divizionar), principii specifice muzicii culte. Ca să nu mai vorbim că produsele de tip happening nu s-ar fi născut fără vituperațiile futuriste ale lui Marinetti, fără non- sensul poetic al dadaiștilor ori fără hotărârea suprarealiștilor de a-și asuma inconștientul grație insolenței și stranietății
Bi-polaritatea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/83217_a_84542]
-
și de compunere productive. Ideea centrală mai are o latură esențială, arătînd că limbajul religios, în special textul biblic, au influențat decisiv evoluția limbii: sensuri noi, construcții, expresii provenind din ebraică, trecute în greacă, latină, slavonă și ajunse în româna cultă, au trecut mai departe în vorbirea comună, în limbajul popular. Autorul analizează o cantitate enormă de date, urmărind cu minuțiozitate sursele cuvintelor și ale sensurilor, filiația lor, într-o comparație multiplă între versiuni clasice și moderne, publicate și manuscrise. Procesul
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
interpretarea calcului semantic, a concurenței dintre acesta și împrumut, a rezultatelor sale (între care "hipersemantizarea", "estomparea contururilor semantice" etc.). Sînt în Lexicologie biblică românească informații de care trebuie să dispună orice om de cultură: privitoare la sursele religioase ale lexicului cult, la intertextualitatea și interferențele sale istorice, la rolul diferitelor traduceri (pe lîngă Biblia de la București, e subliniată importanța excepțională a Bibliei de la Blaj, din 1795, model urmat îndeaproape de traducerile ulterioare). De la autor nu putem să nu așteptăm o continuare
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
acest marasm educațional nu cred că se va putea realiza decât pornind de la zero, adică de la redefinirea rostului școlii. Lucru pe care nu l-ar putea face decât o echipă (și nicidecum o comisie aglutinată politic) formată din oameni onești, culți și competenți în materie de educație (și nu de construcții). Ei ar putea porni, bunăoară, de la cea mai simplă, esențializată și concisă formulare pe care am cunoscut-o, aceea a lui Richard Rorty (citez din memorie): "Rostul școlii e să
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
în materie de educație (și nu de construcții). Ei ar putea porni, bunăoară, de la cea mai simplă, esențializată și concisă formulare pe care am cunoscut-o, aceea a lui Richard Rorty (citez din memorie): "Rostul școlii e să producă oameni culți și gânditori independenți, care să poată face singuri deosebirea dintre bine și rău." Aici, o mică pauză de reflecție. Căci, dacă, de bine, de rău, știm ce înseamnă gânditor independent, ce înseamnă bine și rău, va trebui să cădem de
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
singuri deosebirea dintre bine și rău." Aici, o mică pauză de reflecție. Căci, dacă, de bine, de rău, știm ce înseamnă gânditor independent, ce înseamnă bine și rău, va trebui să cădem de acord asupra a ceea ce înțelegem prin om cult. Dacă, însă, mai păstrăm obiceiul de a citi și altceva decât tabloide cretinizante, ne-ar putea ajuta venerabila doamnă Marguerite Yourcenar care, în celebra ei convorbire cu Mathieu Galey, a lăsat posterității un veritabil cod al educației, unde sunt integrate
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
talentul de a improviza au făcut posibilă sudarea unui duo pianistic redutabil. Prima dovadă - înregistrările realizate în anul 2005 la Societatea Română de Radio. Cultura muzicală clasică a Ramonei Horvath i-a permis lui Iancy Körössy să continue relaționarea creației culte europene cu jazz-ul. Aranjamentele și improvizațiile pe tema părții I din Simfonia nr. 40 de Mozart, a Badineriei din Suita a II-a de Bach, a părții a III-a din Simfonia a III-a de Brahms pot constitui
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Autor virtual al textului pe care-l traduce e și profesorul italian Marco Cugno, românist pasionat care a transpus în limba lui maternă 36 de cărți din literatura română, din toate genurile, după cum ne amintește Marta Petreu în Laudatio: poezie cultă și populară, proză, teatru, eseuri, teorie literară, filosofie - "cu voluptăți de estet și realizări de virtuoz". Toate volumele traduse de el sînt însoțite de un amplu aparat critic. Dar, ține să precizeze Marta Petreu, "ca să ridice acest monument al culturii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
forma adjectivului, că M. vine de la Michel? În Germania, Novalis este "cel mai mare poet al nocturnului" (ori - era la modă într-o vreme - autorul a citit prea mult Durand, ori nu știe ce vrea să spună), iar creatorii basmului cult european sînt O. Perault și C. Anderson (?!). Și așa mai departe, pînă la nefericita mochetieră, din ograda romantismului românesc. Iaca izvorul perlelor școlare, universitare... De nu s-ar uita imediat, ar scîrțîi pînă la adînci bătrîneți în cultura generală. Decît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
că nu a făcut nici un secret din convingerile sale religioase, ca și faptul că era ascultător consecvent al Europei Libere, el a fost anchetat de Securitate, iar soția sa și-a pierdut slujba. Deși a fost unul dintre cei mai culți și mai talentați membri ai generației sale, a rămas profesor de franceză la școala din satul în care s-a născut [...]" A figurat printre fondatorii Opiniei studențești din Iași, care a reprezentat de la început (1974), "o oază de gândire liberă
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
abundente de pornografi, a unei veritabile industrii de texte scatologice. O indicație bibliografică are efectul unui duș rece peste eroticeasca învăpăiere și scabroasa-i expresie tipizată: "De altfel, sătulă să-și trateze clienții dornici de sex als ob (e fată cultă, l-a citit pe Vaihinger) cu clasica zdamătii, Andreea lui Bradea se plînge că n-are Ťun dicționar de înjurături și imprecațiiť, întru diversificarea vocabularului. Îi indic Înjurătura la români de I.-A. Candrea și lucrarea doctorală a profesorului Gavril
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
punem întrebarea. Oare Jack London sau Dickens au scris special pentru copii? Dar Saint-Exupéry, Hugo sau Jules Verne? Om de bibliotecă, Iuliu Rațiu trece în revistă aproape toate producțiile literare, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, orale sau culte, datorate geniului marilor civilizații, începând cu "Epopeea lui Ghilgameș", ŤMahabharatať, ŤIliada și Odiseeať și terminnd cu operele unor Cervantes, Kipling, Sadoveanu, Tudor Arghezi, Elena Farago, Octav Pancu-Iași. Gellu Naum, Mircea Sântimbreanu, Marin Sorescu ș.a. Mituri și zei, eroi civilizatori, martirii
De la Ghilgameș la Harry Potter by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8634_a_9959]
-
nu încetează să găsească în ea tot ceea ce se poate imagina, de la capodoperă pitorească la banalitate absolută. Iar peste ceea ce identificăm noi astăzi drept ceva extrem de prețios, generații întregi au trecut indiferente. Pașoptiștii, autori de formație apusean-europeană, au reprezentat varianta "cultă" a literaturii române din prima jumătate a secolului al XIX-lea; educați în spirit francez, hrăniți cu literatură romantică de ultimă oră, ei au mizat decis pe modernizarea neolatină, pe romantism și aspirație europeană. Dar cu latura așa-zis "populară
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
de experiențele istorice, dar și de evoluții divergente normale ale uzului colocvial: urmînd mode și modele de succes într-o comunitate dată. Asemenea diferențe apar pentru orice limbă care se vorbește în țări diferite, așa cum apar și în vorbirea oamenilor culți din zone diferite, în interiorul aceleiași țări. Teama de a nu face afirmații greșite asupra unei variante cunoscute fragmentar poate fi diminuată cu ajutorul unor studii și cercetări realizate din interior - în articole de specialitate, volume de cultivare a limbii etc. În
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
formele semnalate de monitorizarea basarabeană nu sînt totuși curente în româna vorbită la radio și televiziune în România: craveți (în loc de cravate), lămi (în loc de lame), colinzi (în loc de colinde). Am fi tentați să le atribuim graniței mai puțin ferme dintre popular și cult. Lucrurile sînt totuși mai complicate, pentru că în alte cazuri uzul din România a impus în normă forma "populară": norma actuală e săli, în vreme ce în textele basarabene găsim sale (plural atestat și de Valentin Guțu, în Dicționar al greșelilor de limbă
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
10 ani, tinerii mei elevi având rezultate notabile în competițiile cu tinerii studenți cu vârste mai mari. Pentru evidențierea acestor rezultate, începând din 2012 am demarat prima ediție a “Galei Premiilor Art Factory pentru tinerii muzicieni de jazz și muzică cultă din România”, unde sperăm să avem în continuare sprijinul UCMR, care anul trecut a finanțat un premiu. Bucuria noastră a fost amplificată de posibilitatea de a face cunoscut potențialul artistic românesc în străinătate cu ocazia sărbătorii Zilei Naționale. Cadrul multicultural
Jazz rom?nesc ?n centrul Zagrebului by Florin R?DUCANU () [Corola-journal/Journalistic/84022_a_85347]
-
Colocviul „Sabin V. Drăgoi” Constantin-Tufan STAN În prezența unui public select, au debutat, la Școala Gimnazială din Belinț, lucrările primei ediții a Colocviului Național de Folclor „Sabin V. Drăgoi”, dedicat folclorului românesc bănățean și muzicii culte. Organizatorii (Primăria Belinț, Consiliul Local Belinț și Școala Gimnazială Belinț) au asigurat un cadru optim pentru desfășurarea unei manifestări de excepție, de un cert nivel academic. După vizitarea muzeului găzduit de școală din Belinț (o splendida colecție de minerale donate
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
Dimitrie Gusti, răzbat, cu claritate și consecventă, prospețimea și savoarea folclorului țărănesc dintr- un areal cultural sui-generis, ce a impus o inedită varianta a baladei Miorița, o capodoperă de o hieratica frumusețe, care a făcut o adevărată carieră în creația culta românească și universală. Că o continuare firească a demersului folcloristic al lui Sabin Drăgoi au fost reeditate și cele XXX Coruri aranjate și armonizate după melodiile poporale culese, notate și alese din comuna Belinț, album coral publicat la un an
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
variaționale și improvizatorice între muzica Kletzmer și tipurile de doine românești pentru ca în finalul volumului să treacă în revistă în scurte constatări, geneza doinei și istoricul preocupărilor științifice de cercetare a ei dar și pătrunderea acestei specii în sfera muzicii culte (de salon, în veacul trecut și muzica contemporană înglobând noile tehnici elecronice și acustice). Chiar dacă cercetarea domnului doctorand Vincent Rastädter se constituie deocamdată într-o minuțioasă subsumare și prezentare a celor mai importante cercetări românești asupra doinei, volumul este un
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
cei mai importanți reprezentanți ai școlii de compoziție din Ungaria. De 5 ani se desfășoară în capitala maghiară, în luna mai, ciclul de concerte intitulat „Con Tempo”, inițiat și organizat de MR3-Bartók Rádió, Canalul 3 al Radioului ungar, dedicat muzicii culte. Organizatorii au ales, pentru primul concert săptămânal din acest ciclu, șapte lucrări: patru românești, în prima audiție în Ungaria, semnate de Ștefan Niculescu (Sincronie I), Ulpiu Vlad (Legenda viselor), Octavian Nemescu (Combinaison en cercles - variante IV), piesa mea, Proportions II
Muzic? contemporan? la Budapesta by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/84240_a_85565]
-
Elena Chirică, Angelica Stoican, Gabriela Apostolache, Elize Stan precum și cunoscuții soliști: Rodica Gabriela Anghelescu, Nicolae Mureșan, Mariana Anghel, Ștefan Vlad, Maria Tripon, Floarea Calotă, Maria Stroia și Viorica Flintașu,care au susținut și un interesant recital de muzică populară și cultă.Moderator prof. dr. Irina Dragnea, președinta Asociației Comișel. O manifestare omagială a avut loc în ziua următoare sâmbătă, 2 martie ac, începând de la ora 16.00, la Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”, la care au rostit alocuțiuni: prof. dr. Al.I.
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
Ortega Y Gasset nu scapă nici el nepedepsit: Cînd s-a instalat cea de-a Doua Republică, Ortega a devenit principalul reprezentant, în Parlamentul din 1931, al Grupării în Slujba Republicii, formată mai ales din intelectuali. Acest lucru, împreună cu tonul cult și inteligent al discursurilor sale, l-a făcut odată pe Indalecio Prieta să exclame în momentul în care filosoful se pregătea să ia cuvîntul: ŤAtenție, domnilor, vorbește Masa Encefalicăť" (p. 200) În concluzie, o carte amuzantă, pe alocuri malițioasă, a
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]
-
apare în teoriile clasice ale actelor de limbaj, acesta e o autoangajare care presupune plasarea în viitor a acțiunii, caracterul deziderabil pentru interlocutor și mai ales posibilitatea locutorului de a o aduce la îndeplinire. În română, verbul a promite, împrumut cult din latină (promittere), cu sensurile moderne ale verbului francez promettre, are strict acest sens - "a-și lua obligația de a face ceva" (DEX), fiind sinonim cu a făgădui. Traducerile grăbite din engleză preiau un sens uzual în această limbă - "a
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]