189,959 matches
-
observație, e greu să nu-ți sară în ochi elementul provocator. Gestul dictatorial, antinațional, al mutării guvernului în locul Bibliotecii Naționale vine exact când lumea se aștepta ca promisiunile de sprijinire a culturii, solemn rostite în cadrul altminteri penibilului Forum național al culturii, să fie puse în practică. Or, singura măsură este tocmai lovitura la cerebel aplicată de către oamenii lui Năstase... Astfel de confruntări, precum și altele, mai puțin vizibile, dar cotidiene, între președinte și premier, nu pot duce decât la un singur deznodămâmt
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
în aceste condiții, spațiul de manevră al lui Ion Iliescu s-a îngustat considerabil. Trădat de vechii adulatori, președintele va trebui, în cel mai scurt timp, să-și întărească rândurile dramatic subțiate. (Cea mai spectaculoasă evadare este aceea a ministrului culturii, Răzvan Theodorescu, umil preș în fața aberațiilor anti-cultură ale lui Năstase; involuția revoltătoare a actualului șef de la Casa Scânteii a fost, de altfel, perfect descrisă de către doamna Zoe Petre, într-un incendiar articol din �Ziua"). Să nu ne mirăm dacă alături de
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
Pentru că omul politic român este imbecil, barbar și anticultural. Cine ar fi dispus să nu mă creadă, să binevoiască a asculta discursurile parlamentare sau a citi articolele de gazetă ale oamenilor noștri politici. Cum să ceri simpatie pentru artă și cultură unor oameni care nu sunt în stare să închege o frază, care nu se pot ridica o clipă deasupra meschinelor interese și intrigi de culise. Arta și cultura românească n-au să aștepte decît dușmănie de la oamenii politici de azi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
gazetă ale oamenilor noștri politici. Cum să ceri simpatie pentru artă și cultură unor oameni care nu sunt în stare să închege o frază, care nu se pot ridica o clipă deasupra meschinelor interese și intrigi de culise. Arta și cultura românească n-au să aștepte decît dușmănie de la oamenii politici de azi!", scria L. Rebreanu în 1923. Actualele aprecieri le reia dl N. Gheran într-un articol care prezintă săptămînalul MIȘCAREA LITERARĂ scos de Rebreanu și de poetul și dramaturgul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
Nu sunt francez decât prin această cetate mare, mare mai ales și incomparabilă în varietatea ei. O glorie a Franței și cea mai nobilă podoabă a lumii. Sincer, fără nici o ornamentație stilistică. De fapt, mă aflu în perimetrul sacrosant al culturii din stânga Senei, inima Parisului pulsând contopită cu a cărturarului de geniu care stă în fața mea picior peste picior cu atenția aceea a lui extrem de prezentă ce pare o fină luare în râs... Nu ai decât să urci dealul străzii Sfintei
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
de poezie populară și e aleasă de Lucia Terzea-Ofrim ca titlu al cărții sale de curînd apărută la Editura Paideia. La prima vedere subiectul nu pare tocmai agreabil: urîtul, între categorie estetică și stare sufletească, analizat de autoare în contextul culturii populare române în intenția de a trasa contururile unei viziuni românești specifice asupra vieții. Lectura se dezvăluie însă tentantă și extrem de interesantă prin felul în care Lucia Terzea-Ofrim știe să privească în interiorul propriei culturi în același timp de aproape și
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
sufletească, analizat de autoare în contextul culturii populare române în intenția de a trasa contururile unei viziuni românești specifice asupra vieții. Lectura se dezvăluie însă tentantă și extrem de interesantă prin felul în care Lucia Terzea-Ofrim știe să privească în interiorul propriei culturi în același timp de aproape și de la distanță. O metodă modernă de analiză antropologică și totodată un exercițiu dificil ce-i reușește pe deplin autoarei și al cărui prim efect de lectură e senzația că te afli în fața unei cărți
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
mod românesc de a vedea lumea. E doar un abil joc de construcție a demonstrației, o strategie care sfîrșește prin a-l convinge pe cititor că întrebarea asupra diferențelor dintre felul în care gîndesc și simt oamenii ce aparțin unor culturi diferite rămîne întotdeauna deschisă. Există o nedeclarată, dar evidentă notă polemică în alegerea subiectului. Despre o viziune românească asupra lumii s-a scris mult și s-a speculat cam tot atît de mult, exaltîn- du-se virtuțile acesteia. Calea regală
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
simplifică mult problema - că emoția nu e doar un dat natural, universal, ci, în mare măsură, un construct cultural determinat social și istoric. Prin urmare sensul precis al termenilor care denumesc emoții nu poate fi deplin înțeles decît din interiorul culturii care îi folosește și doar de către nativi. De aici importanța studiului lingvistic în descrierea diferențelor culturale în reprezentarea realității emoționale. Analiza comparativă a termenului polonez teskni și a englezescului homesick relevă diferențe de nuanță semantică. în ce măsură depind trăirile noastre de
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
diferențe de nuanță semantică. în ce măsură depind trăirile noastre de felul în care realitatea trece în cuvinte? Iată întrebarea ale cărei nuanțe sînt atent dezvoltate în cartea de față, în încercarea de a identifica chipul în care urîtul e trăit în interiorul culturii tradiționale românești. Sensurile cuvîntului sînt urmărite în limba veche și în limba contemporană, iar urîtul e �forțat" să se explice în două mari contexte diagnostice. Poezia magică, obiceiurile legate de naștere, contextul nupțial și cel funerar, apoi obiceiurile calendaristice sînt
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
Ioana Pârvulescu A apărut, cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor, ediția a treia, revăzută și îmbunătățită, a unei antologii lirice în limba germană, "de la Eminescu și pînă în prezent". Dacă aceasta este o ediție revăzută, mă întreb cum vor fi fost primele două. Am rețineri, din start, față de
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
the 80s and 90s coordonat de Ion Bogdan Lefter. Pe coperta a 4-a aflăm că această antologie este cea mai completă și mai reprezentativă" din cîte au fost vreodată tipărite! O singură întrebare mă preocupă: nu mai are Ministerul Culturii în ce să-și investească banii ? Antologia lirică Orfeu. Rumänische Dichter von Eminescu bis zur Gegenwart, herausgegeben von Matei Albastru, București, România Press, 2001, 320 p., f.p.
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
atrăgător pentru publicul de acolo, care are foarte rareori ocazia să întîlnească autori în carne și oase. În plus, în cazul meu, era vorba de propriul meu "personaj", prezentat în această carte în legătură cu bucătăria și, mai ales, cu o altă cultură. Toți se interesau cum am ajuns în Franța, cum m-am gîndit să scriu cartea, ce e România... Am vrut să citez această anecdotă, pentru că mi s-a părut destul de grăitoare. Mai ai și altele? Da, de pildă, între timp
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
să ne prezentăm "cariera". În cazul meu, era vorba de cariera de pictoriță și de scriitoare. Mi s-a organizat și o expoziție de pictură. Eu găsesc că acest eveniment, care se desfășoară în fiecare an, este benefic, pentru difuzarea culturii românești. Prin cafenele, detectiv" Ți-aș propune să vorbim despre această a doua carte, intitulată Café, din cîte știu, în curs de apariție. Da, tot la Cartea Românească; sper să apară într-un viitor foarte apropiat. Cine a tradus-o
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
că, acum, oamenii călătoresc foarte mult, dar cred că numai 2% sînt cei care înțeleg, cu adevărat, ceva. Sînt oameni care merg în Franța, își fac o listă și bifează ce au văzut. Problema decriptării permanente a codurilor între două culturi m-a interesat foarte mult. Tu, ca semiotician, trebuie să mă înțelegi. Această carte despre cafenele, reprezintă, pentru mine, aceeași mentalitate, același spirit, dar în sens invers. Vreau să le explic românilor că Parisul nu e numai Nôtre-Dame și Luvrul
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
cafenea, în zumzetul și în multiplicitatea mirosurilor de acolo și fiecare are o atitudine diferită la acel mediu. În orice caz, ceea ce m-a interesat, în fiecare dintre cărțile mele, a fost să văd în ce fel pot comunica două culturi. Ultima întrebare e, inevitabil, un clișeu: ce proiecte ai de acum încolo? Am proiecte de mai lungă durată, pe care nu doresc să le dezvălui, deocamdată.
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
de haiduc și cu ciubote ca-n basme, i-l arăta amândurora... Slab, famelic, o umbră ce se târa pe străzile Capitalei, alt soi de om decât conaționalii săi de tristă calitate ocupând în epocă posturi grase în propagandă și cultură, Schneider, acest inenarabil Schneider, bunătatea în persoană pe pământ, pe care l-am cunoscut și eu și am vorbit cu el și care nu știu din ce trăia, cum rezista; ei bine, drăguțul de Schneider - cred că după ce Labiș își
Schneider by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14955_a_16280]
-
de tutela instituțional-editorială dublă: Institutul de Istoria Artei și Arhiva Națională de Filme - la volumul I, 1, la volumul I, 2 adăugîndu-se supraetajările fiecărei instanțe: Academia de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România, respectiv Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. Vocația criticii literare și calificarea filmologică occidentală din interbelic ale lui Ion I. Cantacuzino, prodigios adaptate noului palier, erau însă adevăratul vector al primelor două volume (din cele șase preconizate) - "cea mai închegată dintre lucrările noastre istoriografice" (cum
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
un George Littera, un Florian Potra în primul rînd) fiind pe cît de dăruiți și autorizați, pe atît de sporadici și marginalizați. Conștientizată sau mai degrabă nu, prăpastia s-a vădit în ceea ce a urmat editorial, ca una dintre dramele culturii profesionale a branșei, pe care paternalismul vitreg n-avea nici un interes s-o soluționeze în sensul unei autonomii și pe care merituosul prin sagacitate B.T. Rîpeanu, rămas ipso facto personaj central al dramei, a trebuit s-o îndure: fie semnînd
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
Nicolae Manolescu N-am răspuns invitației de a participa, cu o lună în urmă, la întîlnirea de la București a Forumului Culturii, manifestare inițiată anul trecut de Președinția României. Motivul refuzului meu este de ordin principial: nu cred în astfel de manifestări la care dificultățile doar se discută și, încă, la grămadă, cu sute de participanți, fără vreo promisiune financiară serioasă, fără
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
este doar propagandă ieftină mi-a oferit-o pe tavă Guvernul (trei miniștri plus premierul au onorat întîlnirea de care vorbesc) care a adoptat la mijlocul lui iulie o Hotărîre prin care clădirea neterminată a Bibliotecii Naționale trece din administrarea Ministerului Culturii și a Ministerului Educației și Cercetării în aceea a Regiei Autonome a Protocolului de Stat. Cu alte cuvinte, imobilul destinat de regimul comunist Bibliotecii Naționale este confiscat de Guvern care dorește să-și facă în el sediu propriu. Înainte de a
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
milioane de volume, risipite în multe localuri și depozite insalubre, expuse creșterii pînzei de apă freatică din Capitală care a invadat subsolurile - după regularizarea greșită a albiei Dîmboviței - și accesibile cititorilor doar într-un procent mai mic de 8%. Ministerul Culturii însă nu numai că nu caută banii necesari spre a sfîrși lucrarea, dar pasează fără să ezite imobilul, perpetuînd astfel pe termen nedefinit tragedia cărții românești. Conform Legii Depozitului Legal, cel puțin un exemplar din fiecare tipăritură se păstrează la
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
Națională. În ce condiții, am văzut. Culpa ministerului este deopotrivă materială și morală. Bibliotecarii, care au ieșit în stradă, ar putea alege calea justiției. Pe cine să sperie însă? Ei n-au aflat cu ce emoție se referă guvernanții la cultură cînd se reunesc în Forum? Hotărîrea de Guvern este nu doar anticulturală în spirit, dar nu e capabilă să-și respecte litera proprie. Se afirmă anume în articolul 6 că Biblioteca Națională va avea un sediu asigurat "prin preluarea unor
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
e așa, "suplimentarea bugetului S. G. G." Cinismul Hotărîrii este stupefiant. Citind-o (de două ori, fiindcă nu-mi credeam ochilor), m-am gîndit la toate vorbele frumoase ce se vor fi rostit la Forum pe tema grijii statului față de cultură. Treisprezece milioane de volume intră definitiv la apă, cartea românească se îneacă, așa dar, iar Guvernul se procopsește cu un sediu (mult prea mare, de altfel, pentru nevoile lui reale) pe banii culturii. Acum înțelegeți de ce n-am răspuns invitației
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
la Forum pe tema grijii statului față de cultură. Treisprezece milioane de volume intră definitiv la apă, cartea românească se îneacă, așa dar, iar Guvernul se procopsește cu un sediu (mult prea mare, de altfel, pentru nevoile lui reale) pe banii culturii. Acum înțelegeți de ce n-am răspuns invitației de a participa la Forum?
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]